Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 906/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (1) și art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale

prezumat în vigoare

Data actului
5 iulie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 672 din 21 septembrie 2011
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 11.115 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 119/2007 24 octombrie 2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate …

Are ca temei 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • OUG nr. 119/2007 24 octombrie 2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate …

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (1) și

art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vectra Service" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 3.477/62/2010 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.887D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.477/62/2010, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (1) și

art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vectra Service" - S.R.L. din Brașov într-o cauză având ca obiect o acțiune în anulare a unei ordonanțe de plată.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, prin textele de lege criticate, se încalcă dreptul părții de a beneficia de un proces echitabil, întrucât acestea stabilesc obligația instanței judecătorești de a verifica contestația, fără a da posibilitatea părților de a dovedi cu mijloacele de probă prevăzute de Codul de procedură civilă cele susținute în acțiunea în anulare.

Având în vedere contestarea întinderii debitului, pentru verificarea certitudinii creanței, administrarea probei cu înscrisuri nu este suficientă, ci se impune administrarea unor probe specifice dreptului comun, neprevăzute de procedura ordonanței de plată, respectiv proba cu interogatoriu și proba cu martori.

Mai mult, imposibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva hotărârii prin care a fost respinsă cererea în anulare aduce, de asemenea, atingere dreptului la un proces echitabil.

Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale pentru următoarele considerente:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 118/2008 , stabilește măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată asumate prin contracte comerciale și o procedură simplificată de soluționare a acțiunilor în justiție având ca obiect asemenea obligații. Or, potrivit art. 126 din Constituție, competența instanțelor de judecată și procedura în fața acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanța criticată.

Prin dispozițiile art. 9 și 10 se reglementează modul de contestare a creanței și de administrare a probelor în cadrul procedurii instituite de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , fiind atributul legiuitorului de a stabili procedura de urmat în cazul litigiilor având ca obiect obligații de plată asumate prin contracte comerciale, fără ca prin aceasta să se aducă vreo restrângere accesului liber la justiție al părților.

În ceea ce privește prevederile

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acestea nu numai că nu încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, dau expresie acestor drepturi.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (1) și

art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 118/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008, prevederi care au următorul conținut:

- Art. 9 alin. (2): "În cazul în care debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă această contestație este întemeiată.";

- Art. 10 alin. (1): "În cazul în care, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, constată că cererea este întemeiată, instanța emite o ordonanță de plată, în care se precizează suma și termenul de plată.";

- Art. 13 alin. (5): "Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007

Curtea s-a pronunțat în repetate rânduri, exemple fiind

Decizia nr. 1.001 din 7 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008, sau

Decizia nr. 1.116 din 16 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

a fost adoptată pentru a stabili măsuri pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată asumate prin contracte comerciale și pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluționare a acțiunilor în justiție având ca obiect asemenea obligații. Or, potrivit art. 126 din Constituție, competența instanțelor de judecată și procedura în fața acestora se stabilesc prin lege.

Curtea a observat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

reglementează procedura recuperării pe cale judecătorească exclusiv a acelor creanțe care izvorăsc din contracte comerciale și care sunt, în același timp, certe, lichide și exigibile. În acest scop, la cererea privind creanța de plată a prețului, creditorul trebuie să anexeze, potrivit art. 6 alin. (2) din ordonanță, înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate, precum și orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. Potrivit art. 9, debitorul poate contesta creanța prin întâmpinare, instanța urmând să verifice dacă această contestație este întemeiată, iar art. 10 alin. (1) prevede că, în cazul în care, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, a declarațiilor părților, precum și a celorlalte probe administrate, constată că cererea este întemeiată, instanța emite o ordonanță de plată în care se precizează suma și termenul de plată. Conform art. 13, împotriva ordonanței de plată debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia, hotărârea prin care a fost respinsă cererea fiind irevocabilă.

Curtea reține că, în virtutea prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul, în considerarea unor situații deosebite, poate să stabilească reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile dreptului comun. Astfel, limitarea probatoriului administrat în cauză la înscrisul ce atestă cuantumul sumei datorate și la orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia, precum și instituirea caracterului irevocabil al hotărârii prin care se respinge cererea în anulare reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care se circumscriu competenței sale exclusive prevăzute de Legea fundamentală.

Așa fiind, Curtea constată că, potrivit textelor de lege criticate, rezultă în mod evident că procedura ce face obiectul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007

se desfășoară într-un cadru procesual menit să asigure toate garanțiile ce caracterizează un proces echitabil, iar debitorul are la îndemână suficiente mijloace procedurale pentru a-și apăra interesele.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (1) și

art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007

privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vectra Service" - S.R.L. din Brașov în Dosarul nr. 3.477/62/2010 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 iulie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu
___________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.