Decizia nr. 978/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. d) și art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Benke Karoly - magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 și
art. 94 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Maria Pușcașu în Dosarul nr. 3.437/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin
art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 , lege care, însă, a preluat soluția legislativă criticată. Se apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 79 din 26 ianuarie 2010 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.437/91/2010, Tribunalul Vrancea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 și
art. 94 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Maria Pușcașu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva unor decizii emise de o casă județeană de pensii, decizii ce privesc suspendarea plății pensiei de urmaș și recuperarea debitului cauzat ca urmare a nerespectării
art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 .
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât interzic cumulul pensiei de urmaș cu veniturile brute realizate mai mari de o pătrime din salariul mediu dintr-o activitate profesională. O astfel de reglementare contravine art. 41, art. 47 teza a doua și art. 115 alin. (6) din Constituție.
Tribunalul Vrancea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât, prin efectul lor, se ajunge la o discriminare între persoanele beneficiare ale pensiei de urmaș care pot cumula venituri brute mai mici de o pătrime din salariul mediu dintr-o activitate profesională și cele care, deși beneficiază de o atare pensie, nu pot cumula venituri brute mai mari de o pătrime din salariul mediu dintr-o activitate profesională.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 92 și
art. 94 din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. În realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției, autorul acesteia critică numai art. 92 alin. (1) lit. d) și
art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 , texte asupra cărora Curtea, potrivit jurisprudenței sale, urmează să se pronunțe și care au următorul cuprins:
-
Articolul 92
alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 : "(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
[...]
d) beneficiarul unei pensii de urmaș realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3)".
-
Articolul 94
alin. (2) din Legea nr. 19/2000 : "(2) Beneficiarii pensiei de urmaș pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, dacă veniturile brute lunare realizate nu depășesc o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3)".
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 41 privind dreptul la muncă, art. 47 teza a doua privind nivelul de trai și art. 115 alin. (6) privind domeniile în care nu se poate reglementa prin ordonanțe de urgență. Totodată, sunt invocate în susținerea excepției și prevederile art. 1 paragraful 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată următoarele:
I.
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, a fost abrogată prin
art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Deși soluția legislativă criticată a fost reluată principial în art. 114 alin. (1) lit. h) și art. 118 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din noua lege, se modifică un element esențial al acesteia, și anume pragul până la care se poate cumula pensia de urmaș cu venitul brut realizat dintr-o activitate profesională, respectiv de la o pătrime din salariul mediu brut pe economie la 35% din câștigul salarial mediu brut.
Prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 *), nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, a stabilit că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, sub aspectul admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate continuă să producă efecte juridice din moment ce, prin deciziile contestate de către autorul excepției, s-a stabilit în sarcina acestuia un debit tocmai ca urmare a încălcării textului
art. 92 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 19/2000 . Astfel, prin efectul textului criticat, decizia de debit poate fi pusă în plată, aceasta constituind și titlu executoriu.
____________
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.
În consecință, excepția de neconstituționalitate ridicată este admisibilă și urmează să fie analizată pe fond.
II. Curtea constată că, prin
Decizia nr. 79 din 26 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 23 februarie 2010, a statuat că rațiunea instituirii pensiei de urmaș rezidă în obligația pozitivă a statului de a susține soțul supraviețuitor sau copiii celui decedat prin acoperirea cheltuielilor materiale necesare traiului și pentru a suplini astfel contribuția materială a celui decedat. Pensia de urmaș, întrucât are natura unui ajutor din partea statului, nu se poate cumula cu alte venituri dacă beneficiarul acesteia realizează venituri peste un anumit cuantum, considerat de legiuitor ca fiind suficient pentru un trai decent. În acest caz, ajutorul nu se mai justifică din moment ce beneficiarul pensiei de urmaș realizează venituri din activități profesionale peste un anumit cuantum ce îi permite să își asigure un trai decent, independent de ajutorul primit din partea statului sub forma pensiei de urmaș.
Prin urmare, Curtea a constatat că pensia de urmaș are natura juridică a unui ajutor acordat de stat persoanelor care se regăsesc în Capitolul IV Secțiunea V din
Legea nr. 19/2000 , în scopul suplinirii pe cât posibil a contribuției materiale a celui decedat.
În aceste condiții, suspendarea plății pensiei de urmaș în cazul în care beneficiarul acesteia realizează dintr-o activitate profesională venituri brute lunare mai mari de o pătrime din salariul mediu brut pe economie nu este decât o aplicare, la nivelul legii, a rațiunii pentru care a fost instituită pensia de urmaș. Angajarea unei persoane beneficiare a pensiei de urmaș reprezintă un act de voință al acesteia în sensul că își poate asigura traiul fără a mai apela la ajutorul acordat de stat sub forma pensiei de urmaș; în această situație, plata pensiei de urmaș se suspendă, putând fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri.
Curtea a mai reținut că, în măsura în care beneficiarul unei pensii de urmaș realizează venituri din activități profesionale (nu ca angajat, ci ca prestator de servicii, profesii liberale etc.) sub acest nivel, va putea cumula pensia de urmaș cu venitul realizat.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv în raport cu
art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 .
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. d) și
art. 94 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Maria Pușcașu în Dosarul nr. 3.437/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 iulie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Benke Karoly ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.