Decizia nr. 1269/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 și art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 și
art. 12 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 3.269/89/2010 și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 538D/2011.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 562D/2011, 563D/2011, 621D/2011, 895D/2011-900D/2011, 996D/2011-1.000D/2011, 1.003D/2011, 1.004D/2011, 1.006D/2011-1.008D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarele nr. 3.265/89/2010, 3.267/89/2010, 7.703/99/2010, 3.755/89/2010, 8.090/99/2010*, 8.042/99/2010*, 8.072/99/2010*, 8.078/99/2010*, 8.053/99/2010*, 8.071/99/2010*, 8.068/99/2010*, 8.046/99/2010*, 8.073/99/2010*, 8.062/99/2010*, 8.083/99/2010*, 8.057/99/2010, 8.040/99/2010*, 8.080/99/2010* și 8.069/99/2010**.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra înscrisurilor depuse în dosarele nr. 563D/2011, 896D/2011, 898D/2011, 900D/2011, 996D/2011, 1.000D/2011, 1.003D/2011, 1.004D/2011, 1.006D/2011 și 1.007D/2011 de părțile Ilinca Torcescu, Ana Enache, Cătălina Antonescu, Ivona Letiția Panican, Maria Caraiman, Paraschiva Buznosu, Lola Bialus, Jana Tanasievici, Eogenia Luca și Natalia Butnaru prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 538D/2011, 562D/2011, 563D/2011, 621D/2011, 895D/2011-900D/2011, 996D/2011-1.000D/2011, 1.003D/2011, 1.004D/2011, 1.006D/2011-1.008D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 562D/2011, 563D/2011, 621D/2011, 895D/2011-900D/2011, 996D/2011-1.000D/2011, 1.003D/2011, 1.004D/2011, 1.006D/2011-1.008D/2011 la Dosarul nr. 538D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.269/89/2010, încheierile din 18 martie 2011, pronunțate în dosarele nr. 3.265/89/2010 și nr. 3.267/89/2010, Încheierea din 29 aprilie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 7.703/99/2010, încheierile din 28 iunie 2011, pronunțate în dosarele nr. 3.755/89/2010, nr. 8.042/99/2010*, nr. 8.072/99/2010*, nr. 8.078/99/2010*, nr. 8.053/99/2010* și 8.062/99/2010*, încheierile din 1 iulie 2011, pronunțate în dosarele nr. 8.071/99/2010*, nr. 8.068/99/2010*, nr. 8.046/99/2010* și nr. 8.073/99/2010*, încheierile din 5 iulie 2011, pronunțate în dosarele nr. 8.090/99/2010* și nr. 8.069/99/2010**, și încheierile din 15 iulie 2011, pronunțate în dosarele nr. 8.083/99/2010*, nr. 8.057/99/2010, nr. 8.040/99/2010* și nr. 8.080/99/2010, Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 și
art. 12 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată, din oficiu, de către instanța de judecată cu prilejul soluționării unor cauze având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale arată, în esență, că dreptul la pensie constituie un "bun" în sensul arătat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, astfel că se bucură de protecția art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, recalcularea, prin reducerea substanțială a pensiilor ocupaționale, chiar dacă operează pentru viitor, constituie o încălcare a dreptului de proprietate ce are semnificația exproprierii. De asemenea, arată că art. 47 alin. (2) din Constituție nu distinge între pensia contributivă și cea necontributivă, ceea ce conduce la concluzia că pensia stabilită printr-o lege în vigoare la data deschiderii drepturilor la pensie reprezintă un drept constituțional, iar cuantumul său nu poate fi diminuat printr-o lege ulterioară. Dispozițiile de lege criticate însă au semnificația nerecunoașterii de către stat a principiilor prevăzute anterior, care au stat la baza calculării pensiilor ocupaționale, ceea ce afectează stabilitatea circuitului civil și aduce atingere drepturilor câștigate. Mai mult, se aduce atingere și dispozițiilor art. 53 din Constituție, întrucât din cuprinsul expunerii de motive a
nu rezultă nici că măsurile bugetare se impun și nici faptul că acestea ar fi proporționale cu situația care le-a determinat. În plus, restrângerea dreptului la pensie nu are un caracter temporar. În sfârșit, susține că interesul public urmărit, respectiv asigurarea unui sistem unitar de pensii, încalcă principiul proporționalității, consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și de Constituție, prin aceea că rupe justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general prin privarea de dreptul de a beneficia de pensie în cuantumul garantat de dispozițiile
art. 68 alin. (2) și (7) din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 lit. c), art. 2-5 și
art. 12 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora:
- Art. 1 lit. c): "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.";
- Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate și anticipate parțiale dintre cele prevăzute la
art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) și f) devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaș, în înțelesul
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menționate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la
art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.";
- Art. 3: "(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) În situația pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.
(3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.";
- Art. 4: "(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituțiile în evidența cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:
a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b);
b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. c)-h).
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabilește în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor
Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, și se plătește de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.";
- Art. 5: "(1) Prevederile art. 3 și 4 se aplică în mod corespunzător și pensiilor stabilite potrivit prevederilor
privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale
privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.
(3) La cuantumul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile
art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.";
- Art. 12: "Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condițiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege."
Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, invocă cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 30 mai 2000, pronunțată în Cauza Carbonara și Ventura contra Italiei, Hotărârea din 22 martie 2001, pronunțată în Cauza Streletz, Kessler și Krenz contra Germaniei, Hotărârea din 18 iunie 1971, pronunțată în Cauza De Wilde, Ooms și Versyp contra Belgiei, Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Gaygusuz contra Austriei, Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Buchen contra Cehiei, Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stec și alții contra Regatului Unit, Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunțată în Cauza Kjartan Asmundsson contra Islandei, Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Muller contra Austriei, Hotărârea din 18 noiembrie 2004, pronunțată în Cauza Pravednaya contra Austriei, Hotărârea din 20 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza Pressos Compania Naviera SA și alții contra Belgiei și Hotărârea din 18 februarie 2009, pronunțată în Cauza Andrejeva contra Letoniei.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție și cu argumente identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut, în esență, că "pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, "ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială "nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. [_] Conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita".
Cu același prilej, Curtea a statuat că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".
Analizând conformitatea prevederilor art. 1-5 și
art. 12 din Legea nr. 119/2010
cu dispozițiile art. 53 din Constituție raportate la dreptul la pensie și dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a constatat, prin prisma celor statuate mai sus, că "aceste dispoziții constituționale sunt lipsite de relevanță, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 și
art. 12 din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarele nr. 3.269/89/2010, 3.265/89/2010, 3.267/89/2010, 7.703/99/2010, 3.755/89/2010, 8.090/99/2010*, 8.042/99/2010*, 8.072/99/2010*, 8.078/99/2010*, 8.053/99/2010*, 8.071/99/2010*, 8.068/99/2010*, 8.046/99/2010*, 8.073/99/2010*, 8.062/99/2010*, 8.083/99/2010*, 8.057/99/2010, 8.040/99/2010*, 8.080/99/2010* și 8.069/99/2010**.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 septembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.