Decizia nr. 1332/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 150 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marius Cristian Mate în Dosarul nr. 11.397/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.707D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 11.397/111/2010, Tribunalul Bihor - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 150 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marius Cristian Mate în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei propuneri de arestare preventivă.

Tribunalul Bihor - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 150 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Ascultarea inculpatului, care au următorul conținut:

"Măsura arestării inculpatului poate fi luată numai după ascultarea acestuia de către procuror și de către judecător, afară de cazul când inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situațiile prevăzute în art. 149^1 alin. 6.

În cazul în care inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată, când mandatul a fost emis fără ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum și dispozițiile art. 6 paragrafele 1 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la drepturile oricărui acuzat.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu pot fi primite criticile autorului, deoarece prevederile art. 150 din Codul de procedură penală, conținând două alineate cu teze diferite care nu se exclud reciproc, se vor analiza și interpreta, din perspectiva principiilor constituționale enunțate, în mod sistematic, logic și teleologic. Astfel, prevederile art. 150 alin. 1 trebuie coroborate cu cele ale alin. 2 al aceluiași articol, potrivit cărora: "În cazul în care [...] mandatul a fost emis fără ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s-a prezentat", asigurându-se astfel, pe deplin, exercitarea drepturilor prevăzute în art. 21 alin. (3) și în art. 24 alin. (1) din Constituție, precum și în art. 6 paragrafele 1 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Distinct de acestea Curtea mai constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 594 din 8 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.063 din 28 noiembrie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 150 alin. 1 din Codul de procedură penală, statuând că regula cu privire la dispunerea măsurii arestării preventive constă în ascultarea prealabilă a inculpatului de către procuror și de către judecător. Cu titlu de excepție, alin. 2 al aceluiași articol reglementează situația în care inculpatul este dispărut, se află în străinătate ori se sustrage de la urmărire sau de la judecată ori se află în una dintre situațiile prevăzute în art. 149^1 alin. 6, caz în care măsura privativă de libertate se poate dispune și fără ascultarea inculpatului, aceasta fiind imposibil de realizat la momentul emiterii mandatului de arestare preventivă, care precedă declanșarea unor proceduri judiciare specifice de depistare.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură a determina schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 150 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marius Cristian Mate în Dosarul nr. 11.397/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 octombrie 2011.