Decizia nr. 1595/2011
referitoare la obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 1
- Decizia nr. 462/2021 1 iulie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Ordon…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Curtea Constituțională a fost sesizată de Președintele României, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituția României și ale
art. 15 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu privire la neconstituționalitatea Legii pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995 .
La sesizare au fost anexate, în copie, Legea pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995 , cererea de reexaminare asupra Legii pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, formulată de Președintele României, fișa proiectului de lege, raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital privind cererea de reexaminare a legii, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea
Legii învățământului nr. 84/1995 , raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport asupra cererii de reexaminare a legii care înlocuiește forma nr. 29/282 depusă în data de 24 noiembrie 2010, precum și dezbaterile din 7 iunie 2011 din cadrul Camerei Deputaților asupra cererii de reexaminare formulate de Președintele României.
Sesizarea a fost trimisă Curții Constituționale prin adresa nr. 2.243 din 25 noiembrie 2011 și formează obiectul Dosarului nr. 1.412A/2011.
Prin această sesizare, Președintele României solicită Curții să se pronunțe asupra constituționalității Legii pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995 , considerând că aceasta prezintă vicii de neconstituționalitate extrinsecă, în sensul înfrângerii prevederilor constituționale ale art. 76 alin. (1) și art. 77 alin. (3), prin prisma procedurii legislative de adoptare, deoarece legea nu a fost supusă votului plenului Senatului.
În conformitate cu dispozițiile
art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.
Președintele Senatului, prin Adresa nr. I 831 din 12 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 6.926 din 13 decembrie 2011, a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstituționalitate în care solicită admiterea acesteia, considerând-o întemeiată pentru motivele invocate de autorii sesizării.
Președintele Camerei Deputaților a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/5699 din 28 noiembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 6.526 din 28 noiembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece Legea pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995
"nu este conformă prevederilor art. 73-79 din Constituție". În acest sens, arată că
Legea învățământului nr. 84/1995
fiind abrogată, "atrage inexistența Legii de completare a ei", potrivit principiului accesorium sequitur principalae.
Guvernul a comunicat punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/6893 din 6 decembrie 2011, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 6.870 din 9 decembrie 2011, prin care apreciază că sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, apreciază, în esență, că legea atacată afectează principiile consacrate prin prevederile constituționale ale art. 15 - neretroactivitatea legii - și
art. 61 - bicameralismul. De asemenea, arată că "Legea învățământului nr. 84/1995
a fost abrogată expres direct", ceea ce ar putea ridica "problema vizând semnificația juridică a unei intervenții normative asupra unei legi eliminate din fondul activ al legislației, [...] cu consecințe extrem de grave și sensibile".
CURTEA,
examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale
art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României.
Obiectul sesizării de neconstituționalitate îl constituie Legea pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995 .
Prevederile constituționale considerate ca fiind încălcate prin legea criticată sunt următoarele:
- Art. 76 alin. (1): "Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.";
- Art. 77 alin. (3): "Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea."
Prin criticile formulate sunt vizate doar aspecte ce țin de constituționalitate extrinsecă, autorul sesizării atacând procedura de adoptare a legii care, cu toate că reglementează relații sociale din domeniul legii organice, nu a fost supusă votului plenului Senatului.
Trecând la examinarea criticilor formulate, Curtea reține că
Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin dispozițiile
art. 361 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011.
Un text de lege care face trimitere la o normă ce nu mai este în vigoare este și el, evident, implicit abrogat.
În speță, legea criticată, prin care se dorește să se intervină asupra unui act normativ abrogat, lege nepromulgată încă, având ca obiect dispoziții de lege inexistente, contravine dispozițiilor
art. 62 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază".
În aceste condiții, sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată, Legea pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995
înfrângând prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), care consacră principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.
Constatarea existenței acestui fine de neconstituționalitate lipsește de utilitate examinarea celorlalte critici formulate.
Pentru considerentele expuse, sesizarea de neconstituționalitate a Legii pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995
este întemeiată.
În temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al
art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Constată că Legea pentru completarea
Legii învățământului nr. 84/1995
este neconstituțională.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 14 decembrie 2011 și la aceasta au participat: Augustin Zegrean, președinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ștefan Minea, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan și Tudorel Toader, judecători.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.