Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1252/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității

prezumat în vigoare

Data actului
22 septembrie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 12 din 6 ianuarie 2012
Citat de
7 acte
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 15.645 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 24/2008 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Costel Agachi în Dosarul nr. 6.069/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 703D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității doamna Mihaela Jugaru, consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, făcând trimitere la

Decizia Curții Constituționale nr. 1.475 din 10 noiembrie 2009

și arătând că, potrivit dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost reconfigurat ca autoritate autonomă fără atribuții jurisdicționale, motiv pentru care nu mai poate fi vorba de încălcarea prin activitatea desfășurată de către această autoritate a drepturilor constituționale invocate de autorul excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, practica Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.069/2/2010,Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Costel Agachi într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare formulate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, cu privire la criticile referitoare la constituționalitatea extrinsecă a textelor criticate, se susține că emiterea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

s-a făcut cu încălcarea de către Guvern a prevederilor constituționale ale art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (4), legiuitorul nearătând în ce constă situația extraordinară care a determinat urgența reglementării.

Referitor la pretinsa încălcare prin textele criticate a dispozițiilor art. 16 din Constituție se arată că, în timp ce constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității este de competența exclusivă a Curții de Apel București, adeverințele prevăzute la art. 8 lit. b) și art. 9 din ordonanța de urgență criticată pot fi contestate în fața oricărei instanțe de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la publicarea lor, creându-se astfel o situație privilegiată persoanelor interesate în contestarea acestora din urmă, în timp ce persoanelor verificate de către Curtea de Apel București li se încalcă dreptul de a se apăra în fața unor instanțe apropiate de domiciliu.

Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) se susține că, subrogându-se în dreptul persoanelor vătămate, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității le îngrădește acestora accesul liber la justiție.

De asemenea, se arată că dispozițiile art. 8 lit. a) și ale

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

subrogă instituția anterior referită în atribuțiile instituției Avocatului Poporului, special creată pentru apărarea drepturilor și a libertăților persoanelor fizice, încălcând în acest fel prevederile constituționale ale art. 58 și art. 59.

Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 124 alin. (1) și (3) din Constituție se susține că, potrivit acestora, "justiția se înfăptuiește în numele legii" și că noțiunea de "lege" trebuie interpretată stricto sensu în acest context, ea neputând fi înlocuită cu cea de "ordonanță de urgență".

Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 126 din Constituție se arată că, deși în preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității este descris ca fiind o instituție administrativă autonomă, fără atribuții jurisdicționale, în realitate acesta exercită o jurisdicție specifică, ce constă în introducerea acțiunilor în justiție pentru constatarea calității de lucrător al securității sau de colaborator al acesteia, contravenind în acest fel normei constituționale arătate.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

Instanța arată în acest sens că prin textele criticate de autorul excepției sunt respectate garanțiile procesuale ale celor verificați, acțiunile în constatarea calității de lucrător al Securității fiind introduse la instanțe de judecată ale căror hotărâri pot fi atacate cu recurs.

Se arată totodată că sancțiunile prevăzute în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu au ca finalitate stabilirea vreunei răspunderi juridice, ci au ca scop deconspirarea prin consemnare publică a activității persoanelor care au avut calitatea de angajat sau colaborator al Securității.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008.

În opinia autorului excepției, dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 58 și art. 59 cu privire la instituția Avocatului Poporului, ale art. 108 alin. (3) referitor la actele Guvernului, ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă, ale art. 124 alin. (1) și (3) cu privire la înfăptuirea justiției și ale art. 126 - Instanțele judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat în numeroase cazuri asupra prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , constatând că acestea nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate.

I. Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea, prin

Decizia nr. 546 din 28 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 528 din 27 iulie 2011, a reținut că la momentul emiterii

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

au fost îndeplinite condițiile impuse de textul constituțional invocat: existența unei situații extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată și motivarea urgenței în cuprinsul ordonanței. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 108 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea a observat că este lipsită de incidență în cauză, în formularea acestei critici făcându-se confuzie între regimul adoptării ordonanțelor simple, care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, și regimul adoptării celor de urgență, care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, cu respectarea condițiilor amintite mai sus.

II. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată susținerea potrivit căreia

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

ar fi contrară dispozițiilor art. 124 alin. (1) din Constituție, care prevăd că justiția se înfăptuiește în numele legii, "nicidecum în numele ordonanței". Aceasta, deoarece noțiunea de "lege" este utilizată de textul constituțional în sens larg, legiuitorul constituant neavând în vedere exclusiv semnificația restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării, ci referindu-se la ansamblul actelor normative care formează dreptul intern.

Curtea a mai constatat că este neîntemeiată critica referitoare la nesocotirea dispozițiilor constituționale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a promova acțiuni în constatarea calității de lucrător sau de colaborator al Securității nu reprezintă o substituire a acestuia în atribuțiile Avocatului Poporului. Această instituție dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător și detaliat în legea sa de organizare și funcționare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituțional. De altfel, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997

privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, "în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităților publice".

Curtea a statuat că prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

s-a realizat o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Așadar, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu sunt de natură să confere Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității rolul de instanță extraordinară, astfel că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 126 alin. (5) din Constituție.

Cu privire la critica referitoare la competența exclusivă a unei singure instanțe de soluționare a cauzelor având ca obiect constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității, și anume Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, Curtea Constituțională a observat, prin

Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, justiția se realizează prin instanțele judecătorești, a căror competență este stabilită numai prin lege. Or, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

satisfac pe deplin exigențele constituționale invocate, inclusiv pe cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitor la interdicția înființării de instanțe extraordinare.

Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

Curtea a mai reținut că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și a vreunei încălcări a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

ca neîntemeiată, reținând că, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare și nici celelalte drepturi și libertăți fundamentale invocate, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Referitor la critica ce privește instanța de contencios administrativ la care actele emise de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității pot fi atacate, Curtea reține că argumentele invocate de autorul excepției sunt ambigue, întrucât toate aceste acte pot fi atacate, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (2) și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Costel Agachi în Dosarul nr. 6.069/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 septembrie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.