Decizia nr. 1512/2011

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 3.769/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 54D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul Andrei Orbeșteanu, avocat membru al Baroului București, în calitate de apărător ales cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, așa cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, apreciind că nu se impune reconsiderarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 939 din 19 decembrie 2006 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.769/2/2010, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din București într-o cauză privind soluționarea unei cereri de suspendare a executării unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat contravine principiului separației puterilor în stat, întrucât recunoaște instanțelor judecătorești posibilitatea de a suspenda un act administrativ care se bucură de prezumția de legalitate, permițând acestora să interfereze cu atribuțiile ce revin puterii executive. De asemenea, arată că este nesocotit și dreptul la un proces echitabil, întrucât textul favorizează reclamantul, de a cărui voință depinde în mod esențial durata suspendării executării actului administrativ, fiind, în plus, răsturnată și sarcina probei, întrucât beneficiarul actului administrativ atacat este nevoit să demonstreze legalitatea lui. Precizează că

art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prejudiciază grav drepturile pârâtului - constructor de bună-credință în baza autorizației de înființare a unei capacități energetice, aducând atingere dreptului de proprietate privată și dreptului de a desfășura o activitate economică, în măsura în care recunoaște posibilitatea terților de a obține suspendarea efectelor unui act administrativ individual, înainte de analizarea legalității acestuia.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile

art. 15 din Legea nr. 554/2004

fiind în conformitate cu dispozițiile constituționale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că sunt neîntemeiate criticile de neconstituționalitate, întrucât condițiile de admisibilitate a cererii de suspendare sunt riguros precizate în lege, iar pârâtului îi sunt recunoscute toate garanțiile procesuale pentru a-și putea apăra drepturile și interesele. Opinează că nu se poate reține încălcarea dreptului la un proces echitabil și nici a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, care se realizează prin colaborare și control reciproc.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului,

dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin

art. I pct. 21 din Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 15: "(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.

(2) Dispozițiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.

(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.

(4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)."

În opinia autorului excepției, textul de lege menționat contravine prevederilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 1 alin. (4), art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1) și (2) și art. 45.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 1.103 din 8 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 4 noiembrie 2011, a soluționat o excepție de neconstituționalitate referitoare la același text de lege, motivată în mod similar. Cu acel prilej, instanța de control constituțional a constatat că suspendarea executării actului administrativ se justifică prin nevoia asigurării unui just echilibru între interesul particular și cel general și, dacă apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , instanța va putea să dispună o asemenea măsură, fără ca prin aceasta să impieteze asupra exigențelor impuse de respectarea principiului separației și echilibrului puterilor.

Totodată, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, întrucât suspendarea executării unui act administrativ are caracter esențialmente temporar, durând până la soluționarea acțiunii principale, fără a depinde de voința reclamantului. Curtea a mai observat că susținerea referitoare la răsturnarea sarcinii probei nu este relevantă, având în vedere că textul de lege criticat nu vizează procedura de contestare a legalității actului administrativ, ci reglementează cu privire la măsura suspendării executării acestuia.

Curtea a mai reținut că măsura amintită nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate al beneficiarului actului administrativ, ținând cont de faptul că lipsa temporară nu constituie o încălcare a acestui drept.

În fine, având în vedere caracterul temporar al suspendării executării actului administrativ unilateral și observând că exercitarea activităților comerciale și libera inițiativă sunt garantate doar dacă sunt exercitate în condiții de legalitate, instanța de contencios constituțional a statuat că, pentru a evita consecințele negative ale executării unui act administrativ nelegal, se justifică suspendarea efectelor acestuia până la clarificarea problemei legalității actului administrativ ce stă la baza desfășurării activității economice, astfel că restrângerea temporară a libertății economice nu constituie o încălcare a dispozițiilor art. 45 din Constituție, privită prin prisma condițiilor enumerate la art. 53 din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Tomis Team" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 3.769/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2011.