Decizia nr. 41/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 312/2001

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999

privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 503/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 327D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 503/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 312/2001

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999

privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate ca urmare a intervenirii unui conflict de muncă, contestație prin care reclamantul solicită, printre altele, și plăți compensatorii în temeiul textului legal criticat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dreptul la plăți compensatorii nu este un drept constituțional, astfel încât acestea nu pot fi solicitate de toate categoriile de persoane disponibilizate.

Tribunalul Vâlcea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 312/2001

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999

privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 6 iulie 2001. În realitate, Curtea constată că autorul excepției critică, de fapt,

art. 32 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999

privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 29 iunie 1999, astfel cum a fost aprobată prin

Legea nr. 312/2001 , text care, prin urmare, formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate. Acesta are următorul cuprins: "Art. 32. - (1) Suma totală de bani acordată cu titlu de plată compensatorie se stabilește diferențiat, pentru fiecare persoană căreia i s-a desfăcut contractul individual de muncă potrivit prezentei ordonanțe de urgență, și este egală cu:

a) 6 salarii medii nete pe unitate pentru salariații cu o vechime în muncă mai mică de 5 ani;

b) 9 salarii medii nete pe unitate pentru salariații cu o vechime în muncă între 5 și 15 ani;

c) 12 salarii medii nete pe unitate pentru salariații cu o vechime în muncă mai mare de 15 ani."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială.

Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că, potrivit

art. 60^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999 , "începând cu data de 22 iunie 2000 beneficiază de plăți compensatorii acordate din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj numai persoanele disponibilizate prin concedieri colective din unitățile prevăzute în Planul de restructurare în vederea aplicării Programului de restructurare a întreprinderilor și de reconversie profesională (RICOP), cuprinse în anexa la legea de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență, care devine anexa nr. 2 «Lista cuprinzând unitățile prevăzute în Planul de restructurare în vederea aplicării Programului de restructurare a întreprinderilor și de reconversie profesională (RICOP)»". În această anexă nu se regăsește societatea comercială pârâtă, autor al prezentei excepții de neconstituționalitate, prin urmare dispozițiile legale criticate nu sunt aplicabile cauzei, ordonanța de urgență vizând aplicarea unor plăți compensatorii numai persoanelor disponibilizate prin concedieri colective din unitățile cuprinse în anexa nr. 2 la ordonanța de urgență, astfel cum aceasta a fost aprobată.

În consecință, Curtea constată că instanța judecătorească nu a analizat cu minuțiozitate condițiile de admisibilitate prevăzute de

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 , revenindu-i astfel Curții Constituționale sarcina de a respinge, în temeiul

art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

În final, Curtea observă că, indiferent de modul în care părțile își întemeiază acțiunea introductivă, instanța judecătorească trebuie să aibă un rol activ în lămurirea acestor temeiuri și să se manifeste activ în ceea ce privește rolul său de filtru în privința excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pentru că, în caz contrar, se ajunge la situația de a fi sesizată Curtea Constituțională cu excepții de neconstituționalitate care vizează texte ce în mod vădit nu se aplică în cauzele respective, dar care constituie, în mod greșit, unul dintre temeiurile acțiunii principale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/1999

privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, excepție ridicată de Societatea Comercială "Legato" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 503/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 ianuarie 2012.