Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 108/2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale

prezumat în vigoare

Data actului
9 februarie 2012
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 226 din 4 aprilie 2012
Citat de
1 act
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 15.713 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
  • OUG nr. 12/2006 22 februarie 2006 (prevederi anume) pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produsel…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006

pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Motoractive IFN" - S.A. din București în Dosarul nr. 14.895/233/2010 al Judecătoriei Galați - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.287D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Garda Financiară Galați a trimis la dosarul cauzei concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată, pe de o parte, că aspectele reclamate de autorul excepției se pot constitui în apărări prezentate în cadrul procesului privind soluționarea, de către instanța de judecată, a plângerii formulate de acesta, iar, pe de altă parte, precizează că, prin

Decizia nr. 685 din 10 octombrie 2006 , Curtea Constituțională a reținut că măsura confiscării este, în anumite condiții, permisă și justificată, fiind respectate garanțiile constituționale referitoare la proprietatea privată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 14.895/233/2010, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006

pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, excepție de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Motoractive IFN" - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de acest text, partea referitoare la aplicarea măsurii complementare de confiscare a mijlocului de transport marfă utilizat în scopul săvârșirii contravenției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006

încalcă dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituția României și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Textul de lege criticat prevede sancțiunea confiscării mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției constând în transportul în scop comercial al cerealelor sau al produselor de panificație, fără documentele justificative cerute de lege, în situația inexistenței unui contract de cărăușie, fără a face, însă, vreo distincție în ceea ce privește titularul dreptului de proprietate asupra bunului supus confiscării ori în ceea ce privește vinovăția acestuia. Așadar, posesia bunului supus confiscării poate fi exercitată de un terț, iar o eventuală acțiune în regres a proprietarului, ulterioară, nu are nicidecum rolul de a garanta dreptul său de proprietate, așa cum impune art. 44 din Constituție, ci îl recunoaște doar la nivel teoretic. Mai mult, dreptul de proprietate ar fi transformat într-un drept de creanță împotriva terțului contravenient, ceea ce creează o situație incertă și nefavorabilă proprietarului, la fel ca durata demersurilor pentru recuperarea bunului. De asemenea, se arată că măsura confiscării bunului afectează justul echilibru ce se impune a fi păstrat între interesul general al societății și interesul individului vizat de o asemenea măsură, acesta fiind realizat, în opinia sa, prin aplicarea sancțiunilor contravenționale (în cuantum important, de altfel) și prin confiscarea produselor transportate ilicit, fără a mai fi necesară și justificată măsura complementară a confiscării mijlocului de transport marfă utilizat în scopul săvârșirii contravenției. Mai mult, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a afirmat, în cazuri similare referitoare la măsura confiscării, că este necesară aprecierea comportamentului titularului dreptului de proprietate, în sensul stabilirii unui anumit grad de vinovăție al acestuia la încălcarea legii (Hotărârea din 24 octombrie 1986, pronunțată în Cauza Agosi împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Hotărârea din 5 mai 1995, pronunțată în Cauza Air Canada împotriva Regatului Unit al Mari Britanii). Pe de altă parte, se arată că "este de neconceput ca interesul general să fie protejat prin măsuri mai aspre în cazul săvârșirii unor contravenții decât în cazul săvârșirii unor infracțiuni".

Judecătoria Galați - Secția civilă consideră că textul de lege criticat nu contravine vreunui text din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006

sunt constituționale, deoarece acestea dau expresie prevederilor art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, precum și celor ale art. 44 alin. (9) din aceasta, care stabilesc că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele depuse la dosar, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006

pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 27 februarie 2006, introduse prin

art. 2 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2009

privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 1 iulie 2009, care aveau următorul cuprins: "(1) Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează: [...] e) transportul în scop comercial al cerealelor sau al produselor de panificație, neînsoțite de documentele prevăzute de lege care să justifice proveniența licită a acestora, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, confiscarea mărfii și a mijlocului de transport marfă utilizat în acest scop."

Textul de lege criticat a fost modificat prin pct. 1 al articolului unic din

Legea nr. 89/2010

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009

privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 27 mai 2010, având în prezent următorul cuprins: "(1) Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum urmează: [...] e) transportul în scop comercial al cerealelor sau al produselor de panificație, neînsoțite de documentele prevăzute de lege care să justifice proveniența licită a acestora, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, confiscarea mărfii și a mijlocului de transport marfă utilizat în acest scop, dacă acesta aparține contravenientului sau dacă nu există contract legal de cărăușie."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 44 din Constituția României și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, norme referitoare la ocrotirea și garanțiile specifice dreptului de proprietate privată.

Din examinarea excepției de neconstituționalitate invocate, Curtea Constituțională reține următoarele:

Autorul excepției de neconstituționalitate a invocat prezenta excepție în cadrul unui proces privind soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare din data de 23 iulie 2009, prin care o societate de transport marfă - și nu autorul acestei excepții - a fost sancționată, în temeiul dispozițiilor

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006 , cu amendă contravențională, măsura complementară a confiscării cerealelor transportate, precum și măsura confiscării mijlocului de transport utilizat la transportarea mărfii. Una dintre componentele mijlocului de transport marfă reprezintă proprietatea autorului excepției, Societatea Comercială "Motoractive IFN" - S.A. din București.

Dispozițiile de lege ce au constituit temeiul constatării și sancționării contravenției permiteau, la acea dată, confiscarea mijlocului de transport utilizat în scopul săvârșirii contravenției, fără a cuprinde vreo precizare în privința proprietarului acestuia. Prin

Legea nr. 89/2010

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2009

privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 27 mai 2010, textul de lege vizat de autorul excepției a fost modificat, în sensul că art. unic pct. 1 din aceasta a introdus tocmai această diferențiere sub aspectul persoanei proprietarului mijlocului de transport marfă ce a servit la săvârșirea contravenției, precizând că acesta din urmă este supus confiscării numai dacă aparține contravenientului sau dacă nu există contract legal de cărăușie.

Autorul excepției, deși a formulat plângerea ulterior intrării în vigoare a

Legii nr. 89/2010 , critică, în mod evident, constituționalitatea dispozițiilor

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006 , în forma anterioară acestei modificări, având în vedere faptul că organul constatator a aplicat sancțiunea complementară prevăzută de acest text, în vigoare la data de 23 iulie 2009.

Curtea observă că soluția legislativă criticată de autorul excepției nu a fost menținută în urma modificărilor aduse prin

Legea nr. 89/2010 , deoarece confiscarea bunului care a servit la săvârșirea contravenției nu mai este dispusă, în prezent, în toate cazurile, ci numai atunci când acesta aparține contravenientului sau dacă nu există contract legal de cărăușie. În consecință, dispozițiile de lege, în redactarea vizată de autorul excepției, reglementând o altă soluție juridică decât cea în vigoare în prezent, nu mai aparțin fondului activ al legislației.

Prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așadar, Curtea Constituțională poate analiza un text de lege care, în momentul pronunțării deciziei, nu mai este în vigoare, dar numai dacă acel text continuă să producă efecte juridice în raportul juridic dedus judecății în fața instanței care a sesizat Curtea cu soluționarea excepției.

În lumina considerentelor de principiu cuprinse în

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , Curtea urmează a analiza dacă textul legal criticat continuă să producă efecte juridice asupra situației juridice a autorului excepției.

În cauza de față, Curtea constată că textul legal criticat a încetat să mai producă efecte juridice în privința situației juridice a autorului excepției, întrucât textul modificator se constituie într-o veritabilă lege contravențională mai favorabilă, lege care, în temeiul art. 15 alin. (2) din Constituție, are caracter retroactiv. În plus, același sens îl au și dispozițiile

art. 12 alin. (2) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările și completările ulterioare: "Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta."

Aplicarea retroactivă a legii contravenționale mai favorabile are drept consecință încetarea efectelor juridice a normei juridice criticate, aceasta nemaiguvernând raportul juridic în care este implicat autorul excepției.

În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu mai au legătură cu soluționarea cauzei, în sensul că nu mai sunt aplicabile speței. Având în vedere că încheierea de sesizare a instanței constituționale este ulterioară intrării în vigoare a

legii contravenționale mai favorabile - Legea nr. 89/2010

-, în temeiul dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2006

pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Motoractive IFN"- S.A. din București în Dosarul nr. 14.895/233/2010 al Judecătoriei Galați - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.