Decizia nr. 91/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Elena Boțilă în Dosarul nr. 6.599/101/2010 al Tribunalului Mehedinți -- Secția comercială și de contencios administrativ.

Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 420D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.383D/2011, nr. 1.458D/2011 - nr. 1.464D/2011, nr. 1.466D/2011 - nr. 1.469D/2011, nr. 1.651D/2011 - nr. 1.679D/2011, nr. 2D/2012 și nr. 3D/2012, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Botoșani în dosarele nr. 3.669/40/2011, nr. 3.481/40/2011, nr. 3.475/40/2011, nr. 3.805/40/2011, nr. 3.472/40/2011, nr. 3.450/40/2011, nr. 3.484/40/2011, nr. 4.310/40/2011, nr. 3.459/40/2011, nr. 3.470/40/2011, nr. 3.477/40/2011 și nr. 4.331/40/2011 ale Tribunalului Botoșani - Secția civilă și de Sindicatul Învățământ "Corneliu Gheorghe Caranica" din Brăila în dosarele nr. 6.821/113/2010, nr. 6.364/113/2010, nr. 6.563/113/2010, nr. 6.299/113/2010, nr. 6.677/113/2010, nr. 6.573/113/2010, nr. 6.664/113/2010, nr. 7.492/113/2010 nr. 7.498/113/2010 nr. 6.560/113/2010, nr. 6.561/113/2010, nr. 6.569/113/2010, nr. 6.960/113/2010, nr. 6.557/113/2010, nr. 6.665/113/2010, nr. 6.417/113/2010, nr. 6.414/113/2010, nr. 6.362/113/2010, nr. 6.263/113/2010, nr. 6.412/113/2010, nr. 6.303/113/2010, nr. 6.366/113/2010, nr. 6.566/113/2010, nr. 6.559/113/2010, nr. 6.270/113/2010, nr. 6.370/113/2010, nr. 6.415/113/2010, nr. 6.959/113/2010, nr. 6.966/113/2010, nr. 6.273/113/2010 și nr. 6.305/113/2010 ale Curții de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă doamna Ioana Voicu, consilierul juridic al Sindicatului Învățământ "Corneliu Gheorghe Caranica" Brăila, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 420D/2011, nr. 1.383D/2011, nr. 1.458D/2011 - nr. 1.464D/2011, nr. 1.466D/2011 - nr. 1.469D/2011, nr. 1.651D/2011 - nr. 1.679D/2011, nr. 2D/2012 și nr. 3D/2012, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Consilierul juridic al Sindicatului Învățământ "Corneliu Gheorghe Caranica" din Brăila este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.383D/2011, nr. 1.458D/2011 - nr. 1.464D/2011, nr. 1.466D/2011 - nr. 1.469D/2011, nr. 1.651D/2011 - nr. 1.679D/2011, nr. 2D/2012 și nr. 3D/2012 la Dosarul nr. 420D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul consilierului juridic al Sindicatului Învățământ "Corneliu Gheorghe Caranica" din Brăila, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Arată că s-a creat o situație discriminatorie între personalul din învățământ care a primit indemnizația de concediu în cuantum total și personalul care a primit această indemnizație într-un cuantum redus.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 6.599/101/2010, Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Elena Boțilă într-o cauză ce are ca obiect anularea unei dispoziții privind diminuarea salariului.

Prin Încheierea din 9 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.669/40/2011, și încheierile din 14 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 3.481/40/2011, nr. 3.475/40/2011, nr. 3.805/40/2011, nr. 3.472/40/2011, nr. 3.450/40/2011, nr. 3.484/40/2011, nr. 4.310/40/2011, nr. 3.459/40/2011, nr. 3.470/40/2011, nr. 3.477/40/2011 și nr. 4.331/40/2011, Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Botoșani.

Prin încheierile din 17 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 6.560/113/2010, nr. 6.561/113/2010, nr. 6.569/113/2010, nr. 6.960/113/2010, nr. 6.557/113/2010, nr. 6.665/113/2010, nr. 6.417/113/2010, nr. 6.414/113/2010, nr. 6.362/113/2010, nr. 6.263/113/2010, nr. 6.412/113/2010, nr. 6.303/113/2010, nr. 6.366/113/2010, nr. 6.566/113/2010, nr. 6.559/113/2010, nr. 6.270/113/2010, nr. 6.370/113/2010, nr. 6.415/113/2010, nr. 6.959/113/2010 și nr. 6.966/113/2010, încheierile din 29 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 6.273/113/2010 și nr. 6.305/113/2010, încheierile din 6 decembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 6.821/113/2010, nr. 6.364/113/2010, nr. 6.563/113/2010 și nr. 6.299/113/2010, și prin încheierile din 8 decembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 6.677/113/2010, nr. 6.573/113/2010, nr. 6.664/113/2010, nr. 7.492/113/2010 și nr. 7.498/113/2010, Curtea de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Sindicatul Învățământ "Corneliu Gheorghe Caranica" din Brăila.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, cu referire la Hotărârea pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, Hotărârea pronunțată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, Hotărârea pronunțată în Cauza Cazacu împotriva Republicii Moldova, salariul intră în categoria de "bun", nefiind justificată privarea de acest bun. De asemenea, diminuarea salariilor prin dispozițiile de lege criticate eludează principiile care se regăsesc în Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și pe cele ale art. 1 alin. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, prevederile art. 44 din Constituție garantează dreptul de proprietate al cetățenilor asupra bunurilor lor.

În continuare, se arată că, după pronunțarea

Deciziei nr. 874/2010

de către Curtea Constituțională, proiectul de lege privind diminuarea drepturilor salariale ale bugetarilor a fost retrimis Parlamentului pentru punerea de acord cu decizia Curții. Actul normativ a fost adoptat de către Parlament în ședința comună din data de 29 iunie 2010, iar legea a fost promulgată în aceeași zi în care a fost adoptată. Astfel,

Legea nr. 118/2010

încalcă prevederile

art. 15 din Legea nr. 47/1992 , cele ale art. 133 alin. (3)-(5) din regulamentul Camerei Deputaților, precum și prevederile art. 147 alin. (2) din Constituție.

Totodată, se consideră că dispozițiile criticate, în ceea ce privește diminuarea cu 25% a indemnizației de concediu de odihnă, sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, încălcând principiul neretroactivității legii. Textul de lege criticat creează și o discriminare din perspectiva plății indemnizației de concediu. Astfel, un salariat care solicită și a fost planificat să execute concediul de odihnă în luna martie a beneficiat de indemnizația de concediu în cuantum integral, spre deosebire de cei care și-au efectuat concediul de odihnă după intrarea în vigoare a legii criticate. Se creează o stare de discriminare ce determină încălcarea principiului egalității prevăzut la art. 16 din Constituție și la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că salariul reprezintă un drept de creanță, care este un "bun" asupra căruia se constituie un drept de proprietate potrivit art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin dispozițiile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 , în condițiile art. 53 din Constituție, a fost restrâns dreptul de proprietate pe o perioadă determinată conform art. 16 din aceeași lege, fără însă a se prevedea în lege și o indemnizare. În această situație protecția dreptului de proprietate ar putea fi considerată iluzorie și ineficace, în totală contradicție cu dispozițiile Convenției. Privarea de proprietate impune obligația statului, consacrată și de Legea fundamentală prin dispozițiile art. 44 referitoare la expropriere pentru cauzele de utilitate publică, de a despăgubi pe proprietar. În măsura în care dispozițiile de lege criticate nu prevăd plata unei despăgubiri echivalente către salariații cărora li s-a restrâns dreptul de proprietate, dispozițiile de diminuare a drepturilor salariale cu 25% sunt neconstituționale. De asemenea, apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în măsura în care își prelungesc aplicabilitatea și peste termenul prevăzut la art. 16, iar începând cu data de 1 ianuarie 2011 nu a fost emis un act normativ prin care să fie dispuse noi măsuri de restrângere a dreptului de proprietate.

Tribunalul Botoșani - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la

deciziile Curții nr. 872/2010 , nr. 874/2010 și nr. 975/2010.

Curtea de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul arată că aplicarea în timp a dispozițiilor

art. 1 din Legea nr. 118/2010

este limitată la anul 2010. Rezultă că aceste dispoziții legale nu mai sunt în vigoare în sensul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , ceea ce determină inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că din analiza normelor legale invocate rezultă că acestea au avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv perioada 1 iulie - 31 decembrie 2010. Pe cale de consecință, având în vedere prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul conținut: "Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile

Legii-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 referitor la munca și protecția socială a muncii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 136 alin. (1) și (5) referitor la proprietate și art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Primul Protocol la Convenție și cele ale art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 . Cu toate acestea, prevederile

art. 1 din Legea nr. 118/2010

continuă să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenței sale recente, și anume

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a se analiza constituționalitatea prevederilor

art. 1 din Legea nr. 118/2010 .

În continuare, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010

și

Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut, în esență, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilității dispozițiilor legale criticate cu fiecare dintre condițiile strict și limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizației/ soldei cu 25% constituie o restrângere a exercițiului dreptului constituțional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituție. Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei este prevăzută prin

Legea nr. 118/2010

și se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluția legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea "securității naționale", noțiune înțeleasă în sensul unor aspecte din viața statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăși ființa statului prin amploarea și gravitatea fenomenului. În acest sens, prin

Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situația de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a țării și, implicit, securitatea națională.

Cu privire la proporționalitatea situației care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporționalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei) și scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) și că există un echilibru între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în același cuantum și în același mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, și anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat.

În continuare, Curtea constată că prin

Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, Curtea a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privința salariului vizează numai sumele certe, lichide și exigibile. Curtea a observat că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunțată în Cauza Maggio și alții împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudența sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietății.

Totodată, prin

Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea a statuat că, în contextul legislativ actual, prin

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizațiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curții Constituționale nr. 872 și nr. 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligație de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la "cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condițiile încadrării în politicile sociale și de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare". Este în același timp o obligație sub condiție care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior

Legii nr. 118/2010 . Stabilirea modalității concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcție de situația economico-financiară a țării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligației sale de rezultat, în sensul revenirii cel puțin la cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea

Legii nr. 118/2010 .

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepție ridicată de Elena Boțilă în Dosarul nr. 6.599/101/2010 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ, de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Botoșani în dosarele nr. 3.669/40/2011, nr. 3.481/40/2011, nr. 3.475/40/2011, nr. 3.805/40/2011, nr. 3.472/40/2011, nr. 3.450/40/2011, nr. 3.484/40/2011, nr. 4.310/40/2011, nr. 3.459/40/2011, nr. 3.470/40/2011, nr. 3.477/40/2011 și nr. 4.331/40/2011 ale Tribunalului Botoșani - Secția civilă, precum și de Sindicatul Învățământ "Corneliu Gheorghe Caranica" Brăila în dosarele nr. 6.821/113/2010, nr. 6.364/113/2010, nr. 6.563/113/2010, nr. 6.299/113/2010, nr. 6.677/113/2010, nr. 6.573/113/2010, nr. 6.664/113/2010, nr. 7.492/113/2010, nr. 7.498/113/2010 nr. 6.560/113/2010, nr. 6.561/113/2010, nr. 6.569/113/2010, nr. 6.960/113/2010, nr. 6.557/113/2010, nr. 6.665/113/2010, nr. 6.417/113/2010, nr. 6.414/113/2010, nr. 6.362/113/2010, nr. 6.263/113/2010, nr. 6.412/113/2010, nr. 6.303/113/2010, nr. 6.366/113/2010, nr. 6.566/113/2010, nr. 6.559/113/2010, nr. 6.270/113/2010, nr. 6.370/113/2010, nr. 6.415/113/2010, nr. 6.959/113/2010 nr. 6.966/113/2010, nr. 6.273/113/2010 și nr. 6.305/113/2010 ale Curții de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2012.