Decizia nr. 210/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (1) și (2) și Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Anca Maria Galiceanu în Dosarul nr. 49.686/3/2010 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.043D/2011.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.221D/2011, nr. 1.249D/2011, nr. 1.250D/2011, nr. 1.251D/2011, nr. 1.299D/2011 și nr. 1.553D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 119/2010 , excepție ridicată de Mariea Mincu, Doina Chirițescu, Irina Ghidrășeanu, Maria Cișmigiu, Constanța Dincă și Mihaela Cojocaru Oprea în dosarele nr. 50.437/3/2010, nr. 55.208/3/2010, nr. 52.478/3/2010, nr. 54.161/3/2010, nr. 51.955/3/2010 și nr. 55.217/3/2010 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă personal Doina Chirițescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.252D/2011, nr. 1.253D/2011, nr. 1.398D/2011, nr. 1.551D/2011 și nr. 1.552D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (1) și (2) și Legea nr. 119/2010 , excepție ridicată de Aurelia Berca, Ilie Radu, Mioara Silvia Lixandru, Ioan Lixandru și Anca Ileana Gavrilescu în dosarele nr. 51.453/3/2010, nr. 50.101/3/2010, nr. 54.426/3/2010, nr. 51.990/3/2010 și nr. 52.504/3/2010 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă personal Ilie Radu și Anca Ileana Gavrilescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.043D/2011, nr. 1.221D/2011, nr. 1.249D/2011-nr. 1.253D/2011, nr. 1.299D/2011, nr. 1.398D/2011 și nr. 1.551D/2011-1.553D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Părțile prezente sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.221D/2011, nr. 1.249D/2011-nr. 1.253D/2011, nr. 1.299D/2011, nr. 1.398D/2011 și nr. 1.551D/2011-1.553D/2011 la Dosarul nr. 1.043D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente.
Doina Chirițescu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și depune note scrise în susținerea acesteia.
Ilie Radu arată că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât intrarea lor în vigoare nu a fost anunțată, astfel că cei cărora li se aplică aceste dispoziții nu au putut lua cele mai bune decizii cu privire la obținerea dreptului la pensie. Astfel, arată că, dacă ar fi știut că aceste dispoziții se vor aplica și celor care aveau deschis deja dreptul la pensie, nu ar fi optat pentru pensionarea anticipată.
Anca Ileana Gavrilescu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată în motivarea scrisă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 50.437/3/2010, încheierile din 21 octombrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 55.208/3/2010, nr. 52.478/3/2010 și nr. 54.161/3/2010, Încheierea din 14 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 51.955/3/2010 și Sentința civilă nr. 9.120 din 24 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 55.217/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Mariea Mincu, Doina Chirițescu, Constanța Dincă, Irina Ghidrășeanu, Maria Cișmigiu și MihaelaCojocaru Oprea cu prilejul soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor de stabilire a pensiei.
Prin Încheierea din 9 august 2011, pronunțată în Dosarul nr. 49.686/3/2010, încheierile din 10 octombrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 51.453/3/2010 și nr. 50.101/3/2010, Încheierea din 15 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 54.426/3/2010 și încheierile din 28 noiembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 51.990/3/2010 și nr. 52.504/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Excepția a fost ridicată de Anca Maria Galiceanu, Aurelia Berca, Ilie Radu, Mioara Silvia Lixandru, Ioan Lixandru și Anca Ileana Gavrilescu cu prilejul soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziilor de stabilire a pensiei.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că
a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 146 din Constituție, respectiv înainte de expirarea termenului de două zile prevăzut de
art. 15 din Legea nr. 47/1992 , termen necesar exercitării dreptului de a formula obiecții de neconstituționalitate. De asemenea, arată că dreptul la pensie, inclusiv categoria de pensie, constituie o creanță asupra statului, astfel că orice atingere adusă acestora este de natură să încalce principiul constituțional al garantării creanțelor asupra statului. Totodată, arată că acordarea pensiilor de serviciu a fost justificată de necesitatea corectării inechităților determinate de condițiile speciale în care și-au desfășurat activitatea anumite categorii socioprofesionale, iar prin înlăturarea acestui tip de pensie se revine la situația inechitabilă anterioară. Actul normativ criticat este în același timp retroactiv, întrucât determină schimbarea categoriei pensiei și micșorarea cuantumului acesteia stabilite potrivit legislației anterioare. Totodată, prevederile Legii nr. 119/2010
sunt discriminatorii, întrucât nu prevăd beneficiul recalculării pensiei cu păstrarea în plată a cuantumului mai avantajos, așa cum dispune
art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000
pentru celelalte categorii de pensionari. De asemenea, aplicarea dispozițiilor
s-a făcut diferit, utilizându-se procedee diferite de recalculare a pensiei.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a exprimat puncte de vedere diferite cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Astfel, în dosarele nr. 52.504/3/2010, nr. 51.990/3/2010, nr. 50.101/3/2010 și nr. 51.453/3/2010, instanța de judecată a arătat că aspectele de neconstituționalitate invocate sunt identice cu cele susținute de contestatori (autorii excepției) în motivarea fondului contestației, astfel că, pentru a evita o antepronunțare, instanța se va abține de la a-și expune punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
În Dosarul nr. 55.217/3/2010, însă, instanța a respins contestația formulată de Mihaela Cojocaru Oprea, pronunțându-se asupra aspectelor privind conformitatea dispozițiilor de lege criticate cu prevederile internaționale invocate și în motivarea excepției de neconstituționalitate.
În dosarele nr. 55.208/3/2010, nr. 51.955/3/2010, nr. 52.478/3/2010, nr. 54.161/3/2010, nr. 50.437/3/2010 și nr. 54.426/3/2010, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a arătat că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, în timp ce în Dosarul nr. 49.686/3/2010 s-a exprimat în sensul temeiniciei acesteia.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile
sunt constituționale și invocă, de asemenea, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.
Autorii excepției consideră că dispozițiile actului normativ criticat sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 privind proprietatea privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 136 alin. (5) prin care se arată că proprietatea privată este inviolabilă și art. 146 privind atribuțiile Curții Constituționale. De asemenea, invocă dispozițiile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele invocate de autorii excepției au mai constituit obiect al analizei instanței de contencios constituțional.
Astfel, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse
raportate la prevederile
art. 146 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, a reținut că, deși Președintele României a promulgat legea criticată pentru neconstituționalitate, titularii dreptului de sesizare aveau dreptul și posibilitatea să sesizeze Curtea Constituțională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării, iar "încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituționalitate a legii, lege care a fost adoptată de către Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigențelor de ordin constituțional".
Cât privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă a dispozițiilor
Legii nr. 119/2010 , Curtea reține că, prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat, în mod principial, că textele de lege criticate, conformându-se dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.
Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităților existente în sistem și, nu în ultimul rând, situația de criză economică și financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât și cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea a observat că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferențieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează, pentru a nu determina ca una ori alta să suporte mai mult sau mai puțin măsura de reducere a venitului obținut dintr-o atare pensie.
Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii.
Curtea a arătat, în privința pretinsei încălcări a art. 47 din Constituție, că drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, și anume optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia aplicarea dispozițiilor
nu s-a făcut uniform pentru toți pensionarii, aceasta nu vizează aspecte de neconstituționalitate, ci numai probleme de aplicare a legii, de competența instanțelor judecătorești.
De asemenea, având în vedere susținerile referitoare la caracterul intempestiv al legii criticate, Curtea reține că niciun text constituțional nu obligă autoritatea legiuitoare să își anunțe intențiile sale legislative anterior adoptării actelor normative.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,*1)
_________
*1) A se vedea opinia separată de la
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010
referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Anca Maria Galiceanu, Mariea Mincu, Doina Chirițescu, Irina Ghidrășeanu, Maria Cișmigiu, Mihaela Cojocaru Oprea, Constanța Dincă, Ilie Radu, Mioara Silvia Lixandru, Ioan Lixandru, Anca Ileana Gavrilescu și Aurelia Berca în dosarele nr. 49.686/3/2010, nr. 50.437/3/2010, nr. 55.208/3/2010, nr. 52.478/3/2010, nr. 54.161/3/2010, nr. 51.955/3/2010, nr. 55.217/3/2010, nr. 50.101/3/2010, nr. 54.426/3/2010, nr. 51.990/3/2010, nr. 51.453/3/2010 și nr. 52.504/3/2010 ale Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, Augustin Zegrean Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.