Legea nr. 8/1972

Articolul 1

În Republica Socialistă România, dezvoltarea economico-socială planificată se bazează pe Programul Partidului Comunist Român, fundamentat pe previziunea științifică a progresului societății, în concordanță cu cerințele legităților obiective ale dezvoltării istorice și realitățile economico-sociale ale fiecărei etape.

Articolul 2

Dezvoltarea economico-socială se realizează pe baza planului național unic care unește toate resursele umane și materiale ale țării pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate și crearea premiselor materiale ale trecerii treptate la comunism.

Articolul 3

Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale constituie un atribut esențial și inalienabil al suveranității și independenței naționale.

Planul național unic este indivizibil și determină obiectivele dezvoltării economico-sociale potrivit propriei voințe a poporului român.

Articolul 4

Planul național unic asigură coordonarea procesului reproducției socialiste lărgite, dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor vieții sociale, creșterea susținută a forțelor de producție, întărirea permanentă a proprietății socialiste și perfecționarea continuă a relațiilor socialiste de producție, folosirea unitară a pîrghiilor economico-sociale în vederea ridicării eficienței în toate sectoarele de activitate.

Întreaga dezvoltare economico-socială va fi orientată către creșterea permanentă a venitului național, sporirea bogăției naționale și ridicarea bunăstării.

Articolul 5

Planul național unic de dezvoltare economico-socială trebuie să îmbine armonios interesele prezente cu interesele de perspectivă ale națiunii socialiste, prin repartizarea optimă a venitului național pentru fondul de dezvoltare economico-socială a țării și pentru fondul de consum, condiție hotărîtoare a sporirii potențialului economic și a prosperității societății.

Fondul național de dezvoltare economico-socială, cuprinzînd cota repartizată din venitul național pentru dezvoltare și fondul de armonizare, se va constitui și utiliza potrivit competențelor stabilite prin lege, la nivelul unităților administrativ-teritoriale - comună oraș, municipiu, județ - și la nivel central.

Fondul național de dezvoltare economico-socială va fi destinat pentru:

a) investiții privind dezvoltarea, modernizarea și reînnoirea fondurilor fixe productive din industrie, agricultură, construcții, transporturi, alte ramuri ale producției materiale și serviciilor, lărgirea bazei materiale a cercetării științifice;

b) asigurarea unităților economice cu cantitățile normate de materii prime, materiale și alte mijloace circulante necesare desfășurării activității lor economice;

c) constituirea de rezerve;

d) investiții privind lărgirea bazei materiale a învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății și altor activități social-culturale social-culturale, precum și pentru construcția de locuințe și lucrării edilitar-gospodărești la orașe și sate.

Fondul de consum cuprinde:

a) mărfurile și serviciile destinate consumului corespunzător veniturilor bănești ale populației;

b) resursele alocate pentru buna desfășurare a activității de învățămînt, de ocrotire a sănătății și asistență socială, a instituțiilor de cultură, a stațiunilor de odihnă și balneoclimaterice pentru întreținerea fondului de locuințe a rețelei de drumuri publice, precum și pentru alte servicii prestate populației gratuit sau cu plata redusă;

c) resursele create prin activitatea economică desfășurată în gospodăriile individuale și consumate direct de populație.

Articolul 6

Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să asigure prioritatea creșterii producției materiale - factor esențial al progresului societății - pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii.

Articolul 7

Dezvoltarea economico-socială planificată trebuie să se întemeieze pe promovarea consecventă a industrializării socialiste, crearea unei structuri industriale de înaltă eficiență economică. Înfăptuirea procesului de industrializare se va realiza prin dezvoltarea cu precădere a producției mijloacelor de producție, prin lărgirea bazei de materii prime, crearea de noi resurse de energie, dezvoltarea ramurilor prelucrătoare, de tehnicitate și eficiență ridicată, precum și prin creșterea industriei bunurilor de consum în vederea satisfacerii nevoilor tot mai mari ale populației.

În toate ramurile industriei trebuie să se realizeze concentrarea producției, adîncirea specializării și organizarea rațională a cooperării între diferitele unități, utilizarea intensivă a capacităților de producție, adaptarea operativă a fabricației la cerințele consumului intern și ale pieței internaționale.

În procesul de industrializare se va urmări folosirea deplină a potențialului de creație tehnică în vederea înnoirii și modernizării gamei de bunuri, realizării de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, ridicări permanente a calității și fiabilității produselor, condiție esențială a sporirii eficienței muncii sociale.

Articolul 8

Dezvoltarea planificată a agriculturii trebuie să aducă la mai buna satisfacere a nevoilor de consum ale populației, aprovizionarea în măsură tot mai largă cu materii prime a industriei prelucrătoare și crearea de disponibilități pentru export, la sporirea contribuției aceste ramurii în creșterea producției materiale și a venitului național.

Accelerarea procesului de dezvoltare a agriculturii se va baza pe conservarea și folosirea intensivă a fondului funciar, efectuarea de lucrării în vederea îmbunătățirii fertilității pămîntului, extinderea irigațiilor și chimizarea complexă, ridicarea gradului de mecanizarea lucrărilor agricole, modernizarea și utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale. Se vor asigura producerea și introducerea de soiuri de semințe, de înaltă productivitate necesare realizării de recolte mari și stabile de cereale, plante tehnice și legume; dezvoltarea pomiculturii și viticulturii; zonarea rațională a culturilor; creșterea șeptelului, a bazei furajere, obținerea de rase de animale cu randamente ridicate.

Prin extinderea activităților de prelucrare industrială a materiilor prime agricole în unitățile din agricultură, vor trebui create condiții tot mai bune pentru dezvoltarea satului românesc.

Articolul 9

Dezvoltarea planificată a silviculturii trebuie să asigure realizarea unui ciclu optim de creștere, exploatare și valorificare a resurselor forestiere, promovarea culturilor intensive, a speciilor repede crescătoare și a celor de esențe valoroase din punct de vedere economic, urmărind satisfacerea nevoilor economiei naționale și întărirea rolului pădurilor în protejarea mediului înconjurător.

Articolul 10

Planificarea trebuie să asigure utilizarea cu înaltă eficiență a fondului de dezvoltare economico-socială prin fundamentarea temeinică a fiecărui proiect de investiție, orientarea investițiilor în primul rînd spre utilarea tehnică a producției; adoptarea de soluții constructive moderne și ieftine; gospodărirea judicioasă a terenului, evitarea supradimensionărilor, reducerea cheltuielilor de construcții-montaj în volumul total al fiecărei investiții; industrializarea lucrărilor de construcții, reducerea duratelor de execuție, de intrare în funcțiune a noilor obiective și de atingere a parametrilor tehnico-economici proiectați.

Articolul 11

Dezvoltarea transporturilor și telecomunicațiilor trebuie să asigure satisfacerea nevoilor producției materiale și ale populației, optimizarea sistemelor de transporturi în concordanță cu cerințele traficului de mărfuri și călători, intern și internațional. Prin introducerea pe scară largă a mijloacelor și tehnologiilor moderne se vor asigura promptitudinea, siguranța și ridicarea economicității în transporturi și telecomunicații.

Articolul 12

Dezvoltarea economico-socială planificată va asigura îmbunătățirea comerțului a aprovizionării și servirii consumatorilor, lărgirea gamei de servicii oferite populației.

Articolul 13

Cercetarea științifică trebuie orientată spre rezolvarea problemelor esențiale - prezente și de perspectivă - ale societății, transpunerea cît mai rapidă a rezultatelor cercetării în practică, dezvoltarea și folosirea deplină a capacității proprii de creație, sporirea contribuției științei la progresul multilateral al țării.

Articolul 14

Planul național unic trebuie să prevadă măsurile economico-sociale necesare pentru a se asigura dinamismul demografic, creșterea continuă a populației țării - factor fundamental al potențialului național.

În vederea utilizării optime a resurselor de muncă ale țării se vor asigura formarea și repartizarea judicioasă a cadrelor, perfecționarea permanentă a pregătirii lor, dirijarea forțelor de muncă spre sectoarele și domeniile de care depind mersul înainte al întregii vieți economico-sociale, creșterea nivelului general de instruire și educație, crearea premiselor pentru apropierea treptată a muncii fizice de cea intelectuală.

Articolul 15

Creșterea rapidă a productivității muncii - factor hotărîtor al victoriei noii orînduiri și al întregii dezvoltări economico-sociale - se va realiza prin ridicarea calificării cadrelor, promovarea progresului tehnic, extinderea mecanizării și automatizării, modernizarea și perfecționarea proceselor de producție în toate ramurile, organizarea științifică a producției și a muncii, raționalizarea consumului de muncă în fiecare unitate și la scara întregii societăți.

Articolul 16

Reducerea cheltuielilor materiale în ansamblu producției sociale trebuie realizată prin reproiectarea și reînnoirea produselor, asimilarea de produse și tehnologii de înaltă economicitate, diminuarea consumurilor specifice de materii prime combustibil și energie electrică, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale în fiecare unitate, înlăturarea pierderilor și a risipei, instituirea unui sever regim de economii în toate sectoarele de activitate.

Articolul 17

Accelerarea rotației fondurilor încredințate unităților socialiste trebuie să stea în centrul activității de conducere pe toate treptele organizatorice urmărind:

a) utilizarea intensivă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, a tuturor capacităților de producție, astfel încît să se asigure resursele necesare reînnoirii și modernizării fondurilor fixe în termene cît mai scurte;

b) reducerea duratei procesului de aprovizionare-fabricație-vînzare pentru a obține o producție cît mai mare cu același volum de mijloace circulante;

c) gospodărirea cu maximă eficiență a tuturor fondurilor materiale și bănești.

Articolul 18

Dezvoltarea planificată trebuie să urmărească repartizarea armonioasă a forțelor de producție pe teritoriu, accentuarea rolului social al clasei muncitoare în toate județele țării, realizarea unor condiții tot mai bune de lucru și de viață pentru oamenii muncii din toate zonele patriei.

Articolul 19

Sistematizarea localităților și a teritoriului va urmări dezvoltarea economico-socială planificată a orașelor și comunelor în concordanță cu progresul general al țării, amplasarea construcțiilor noi în perimetrul construibil al orașelor și vetrei satelor, riguros delimitat, creșterea densității construcțiilor și a locuitorilor atît în localitățile urbane, cît și în cele rurale; transformarea unor localități rurale, care au perspectivă de dezvoltare, în centre urbane, ridicarea întregii activități economice, sociale și culturale a comunelor și satelor, apropierea treptată a condițiilor de viață din sate de cele din orașe, cerință importantă a construirii orînduirii societății comuniste.

Articolul 20

În procesul dezvoltării economico-sociale planificate se vor lua măsurile necesare pentru protejarea mediului înconjurător împotriva poluării și degradării, pentru conservarea bogățiilor naturii și asigurarea cadrului prielnic de viață, muncă și creație întregului popor constructor al socialismului și comunismului.

Articolul 21

Scopul întregii politici de dezvoltare economico-socială planificată este creșterea sistematică a nivelului de trai și de civilizație pentru toți cetățenii țării, așezarea consecventă a raporturilor sociale pe principiile echității socialiste, dezvoltarea multilaterală și afirmarea deplină a personalității omului.

În planul național unic se vor prevedea măsurile necesare pentru creșterea veniturilor întregii populații în concordanță cu dinamica venitului național și cu principiul repartiției după muncă, sporirea consumului de bunuri și servicii, dezvoltarea construcțiilor de locuințe și ridicarea gradului lor de confort, extinderea lucrărilor edilitare și de gospodărie comunală, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de folosire a timpului liber, promovarea culturii, îmbunătățirea asigurărilor sociale și a ocrotirii sănătății.

Articolul 22

Dezvoltarea planificată a economiei trebuie să asigure participarea cît mai intensă a țării la diviziunea internațională socialistă și mondială a muncii, creșterea schimburilor economice externe, echilibrul balanței de plăți, extinderea cooperării industriale și tehnico-științifice.

Relațiile economice externe ale Republicii Socialiste România se dezvoltă pe baza respectării principiilor fundamentale ale suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc.

Planul național unic prevede lărgirea schimburilor comerciale și în intensificarea cooperării economice și tehnico-științifice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate statele socialiste, în interesul dezvoltări multilaterale a fiecărei țări și egalizării nivelurilor de dezvoltare a țărilor socialiste.

Vor fi promovate schimburile comerciale și cooperarea economică și tehnico-științifică cu țările în curs de dezvoltare în spiritul năzuințelor comune de accelerare a progresului economic și social.

Vor fi dezvoltate relațiile comerciale și de cooperare cu toate țările lumii, fără deosebire de orînduire socială.

Promovarea unui larg schimb de valori materiale, tehnico-științifice și culturale cu celelalte popoare constituie o coordonată de bază a întregii politici externe a Republicii Socialiste România, o contribuție activă la cauza colaborării internaționale, a păcii și progresului în lume.

Articolul 23

Conducerea planificată a dezvoltării economico-sociale se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea întregii activități pe baza planului național unic cu autonomia funcțională a fiecărei unități.

Elaborarea și realizarea planului național unic se bazează pe participarea largă și nemijlocită a clasei muncitoare în alianță cu țărănimea, cu intelectualitatea, și celelalte categorii de oameni ai muncii - în dubla lor calitate de producători ai valorilor materiale și spirituale și în același timp de proprietari ai mijloacelor de producție, ai întregii avuții naționale.

Articolul 24

În întreaga activitate economico-socială se va aplica consecvent principiul muncii și conducerii colective, se vor asigura cadrul organizatoric instituțional, forme și metode care să permită, la toate nivelurile de conducere, adoptarea deciziilor pe baza consultării oamenilor muncii.

Articolul 25

Conducerea planificată trebuie să se înfăptuiască în concordanță, cu cerințele științei conducerii societății socialiste, să asigure perfecționarea organizării activități în toate compartimentele vieții societăți, raționalizarea treptelor ierarhice, simplificarea relațiilor funcționale și eliminarea paralelismelor, apropierea conducerii de locul unde se îndeplinește planul, precizarea clară a îndatoririlor, drepturilor și răspunderilor, creșterea spiritului de inițiativă în gospodărirea eficientă a resurselor materiale, umane și financiare ale națiunii.

Articolul 26

Conducerea planificată trebuie să se bazeze pe un sistem informațional economico-social, elaborat în mod științific, care să permită cunoașterea obiectivă a realităților a legităților dezvoltării, a proceselor și fenomenelor din societate, să asigure folosirea metodelor moderne de analiză și decizie pe toate treptele organizatorice.

Articolul 27

Activitatea de conducere planificată trebuie să se sprijine pe o strictă evidență economico-socială și un control riguros al națiunii asupra modului în care unitățile socialiste, toate colectivele de muncă își exercită atribuțiile și își îndeplinesc obligațiile ce le revin în cadrul planurilor de dezvoltare economico-socială a țării.

Articolul 28

Planul național unic trebuie să asigure creșterea în proporții optime a tuturor ramurilor și sectoarelor de activitate, corelarea organică și armonioasă a acestora; dimensionarea consumurilor materiale în raport cu resursele economiei; concordanța dintre veniturile bănești și cheltuielile pentru dezvoltarea economico-socială; dintre încasările și plățile în valută; o circulație monetară corespunzătoare activității economice; echilibrul general al economiei naționale.

Înfăptuirea obiectivelor planificate se va sprijini pe folosirea coordonată a sistemelor de cointeresare materială, financiar și de credit, de prețuri, pe dezvoltarea și întărirea relațiilor contractuale, în vederea gospodăriri judicioase a resurselor, creșterii eficienței producției materiale.

Articolul 29

Planificarea economico-socială trebuie să se organizeze și să se desfășoare ca o activitate permanentă în toate întreprinderile, centralele, instituțiile social-culturale, ministerele și celelalte organe centrale, în organizațiile cooperatiste, precum și în unitățile administrativ-teritoriale, asigurîndu-se conlucrarea sistematică între toți factorii interesați pentru adoptarea soluțiilor optime în elaborarea și realizarea planului în gestiunea patrimoniului național.

Articolul 30

Planificarea trebuie să realizeze încadrarea activității curente a tuturor unităților socialiste în tendințele de perspectivă ale dezvoltării economico-sociale, în efortul comun de înfăptuire a liniei politice generale a Partidului Comunist Român, prin îmbinarea organică a prognozelor pe termen lung cu planurile cincinale și anuale.

Articolul 31

Prognozele pe termen lung vor determina alternative pentru deciziile politice cu caracter strategic, ținînd seama de mutațiile ce se întrevăd în diviziunea internațională a muncii și în progresul științifico-tehnic pe plan mondial, evoluția previzibilă a proceselor economico-sociale, modificările posibile și necesare în dinamica și structura diferitelor ramuri, sectoare și domenii de activitate ale societății românești.

Articolul 32

Prognoza macroeconomică, prin care se va prefigura într-o concepție unitară dezvoltarea economico-socială a țării pe termen lung, va cuprinde:

a) dinamica previzibilă a fenomenelor demografice și măsurile de politică demografică necesare pentru creșterea continuă a populației, realizarea unei structuri optime pe vîrste, sporirea și utilizarea rațională a forțelor de muncă;

b) creșterea productivității sociale a muncii, principalele proporții în formarea și utilizarea venitului național; obiectivele și căile de sporire a eficienței economice:

c) dinamica producției materiale, în primul rînd industriale și agricole; dezvoltarea bazei de materii prime și a resurselor energetice și direcțiile de valorificare superioară a acestora; soluțiile de optimizare a profilului și structurii economiei naționale, a principalelor ei ramuri și sectoare; concentrarea potențialului tehnic și uman spre produse cu caracteristici superioare, menținute permanent la nivel mondial:

d) obiectivele principale ale cercetării științifice naționale și ale cooperării tehnico-științifice cu alte state, etapele previzibile de introducere în producție de noi materii prime, materiale, tehnologii și produse;

e) direcțiile principale privind pregătirea cadrelor în concordanță cu nevoile de lungă perspectivă ale societății, ridicarea gradului de educație și cultură al populației;

f) evoluția comerțului exterior, domeniile posibile și necesare de cooperare economică internațională, principalele orientări ale participării României la fluxul mondial de valori;

g) direcțiile de sistematizare teritorială a dezvoltării economico-sociale;

h) principalele obiective privind satisfacerea tot mai deplină a nevoilor materiale și spirituale ale membrilor societății.

Articolul 33

Pentru evaluarea tendințelor de durată specifice diferitelor domenii de activitate se vor elabora studii economice, tehnice și sociologice sintetizate în prognoze pe principalele produse, activități, ramuri și sectoare ale vieții sociale; prognoze pe probleme cu caracter complex; prognoze ale dezvoltării economico-sociale în profil teritorial.

Articolul 34

Planurile cincinale de dezvoltare economico-socială cuprind obiectivele fixate pentru etapa respectivă de Partidul Comunist Român, stabilesc căile și mijloacele necesare realizării acestor obiective.

Planurile cincinale au caracter executoriu și prevăd pentru întreaga perioadă de cinci ani și pe fiecare an al perioadei:

a) volumul fizic și în expresie valorică al producției din industrie, agricultură, construcții; volumul activității din transporturi, telecomunicații, circulația mărfurilor și din celelalte ramuri producătoare de bunuri sau servicii;

b) principalele sarcini cu privire la folosirea intensivă a capacităților de producție, mecanizarea și automatizarea proceselor de producție, ridicarea calității produselor, asimilarea de noi produse și modernizarea celor existente, introducerea tehnologiilor moderne de fabricație, precum și acțiunile privind introducerea în economie a tehnicii electronice de calcul;

c) principalele teme de cercetare știintifică și tehnologică, precum și sarcini cu privire la aplicarea în practică a rezultatelor lor și la efectele economice prevăzute;

d) limita maximă a volumului de investiții și de construcții-montaj; lista principalelor obiective cu precizarea capacităților și a termenelor de punere în funcțiune; volumul fondurilor fixe ce vor fi date în exploatare;

e) sarcini privind repartizarea principalelor materii prime, materiale și produse; norme și normative de consum și de stocuri; normative privind valorificarea materiilor prime;

f) costurile de producție, cheltuielile materiale, rentabilitatea în principalele ramuri și sectoare, eficiența utilizării fondurilor fixe și a mijloacelor circulante;

g) fondul de remunerare a muncii și numărul personalului; planificarea structurii personalului pe principalele categorii - personal de producție (muncitori, ingineri, maiștri și tehnicieni), personal de cercetare și proiectare, personal de administrație și personal de întreținere și pază - se va face de către toate unitățile socialiste pe baza normelor de personal stabilite pe ramuri și sectoare de activitate;

h) nivelul și dinamica productivității muncii în principalele ramuri și activități, precum și sarcini privind utilizarea judicioasă a forței de muncă;

i) principalele sarcini cu privire la dezvoltarea învățămîntului, în strînsă legătură cu nevoile practice ale societăți, pregătirea și perfecționarea cadrelor;

j) volumul de export și limitele maxime ale importului, cu specificarea principalelor produse care fac obiectul comerțului exterior; acțiunile de cooperare; încasările și plățile din schimburile comerciale, din prestări de servicii și alte operațiuni valutare necomerciale;

k) obiectivele principale de ridicare a nivelului de trai material și cultural al poporului; creșterea veniturilor, volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul și al prestațiilor de servicii către populație; principalele investiții și acțiuni social-culturale privind învățămîntul, cultura, ocrotirea sănătății, asistența și asigurările sociale; construcția de locuințe, lucrările de gospodărie comunală și de sistematizare a localităților și teritoriului.

Articolul 35

Planurile cincinale se vor întemeia pe analiza mai multor variante care să ofere organelor ce urmează să ia hotărîri asupra planurilor elementele necesare de fundamentare temeinică a opțiunii lor.

Articolul 36

Planurile cincinale se adoptă cu 1-2 ani înainte de începerea executării și vor cuprinde totodată principalele obiective ale perioadei următoare de cinci ani, urmărindu-se pregătirea condițiilor materiale și organizatorice necesare pentru continuitatea dezvoltării economico-sociale planificate.

În vederea atingerii obiectivelor prevăzute în planurile cincinale, se vor elabora programe cuprinzînd căile și măsurile concrete prin care se va acționa pentru lărgirea bazei de materii prime și valorificarea superioară a acestora, utilizarea cu eficiență maximă a capacităților de producție, introducerea progresului tehnic și dezvoltarea cercetării științifice, asimilarea de produse noi și ridicarea calității producției, formarea și perfecționarea pregătirii cadrelor, creșterea productivității muncii, reducerea cheltuielilor materiale, precum și pentru alte laturi calitative ale dezvoltării economico-sociale. Sarcinile cuprinse în aceste programe vor fi desfășurate pe ani.

Articolul 37

Prevederile anuale din planul cincinal se actualizează și se îmbunătățesc ținînd seama de resursele noi apărute, de posibilitățile de utilizare mai bună a fondurilor de producție și a forței de muncă, în stadiul realizării programului de investiții, de previziunile în legătură cu evoluția cererilor pe piața internă și externă, de contractele economice, precum și de alte elemente care cer adaptarea prevederilor inițiale de plan pentru menținerea dinamismului și echilibrului în economie și depășirea prevederilor planului cincinal.

Planul anual se va actualiza cu un semestru înainte de începerea executării. În planul anual se vor stabili și măsurile pentru pregătirea condițiilor materiale, organizatorice și tehnice necesare realizării sarcinilor pe anul următor.

Anual, se vor actualiza, de asemenea, programele elaborate potrivit articolului precedent.

Articolul 38

Planurile cincinale și anuale se vor elabora în profil departamental, de ramură și teritorial:

a) în profil departamental se stabilesc sarcinile și mijloacele de realizare pe unități socialiste în conformitate cu structura organizatorică existentă;

b) în profil de ramură se stabilesc sarcinile, mijloacele de realizare pe ramuri, subramuri și activități, în conformitate cu clasificarea unitară pe economia națională;

e) în profil teritorial se prevăd principalii indicatori ai dezvoltării economico-sociale pe comune, orașe și județe.

Planurile pe întreprinderi, centrale, organizații cooperatiste, ministere și celelalte organe centrale, ca și planurile pe ramuri ce coordonează și armonizează cu planurile în profil teritorial, ale comunelor, orașelor, județelor și municipiului București, asigurîndu-se sistematizarea dezvoltării economico-sociale a întregii țări.

Articolul 39

Obiectivele și sarcinile concrete, cantitative și calitative, cuprinse în planurile cincinale și anuale, precum și mijloacele ce se prevăd a fi alocate în acest scop se exprimă printr-un sistem de indicatori, norme și normative, stabilit într-o concepție unitară și supus unei activități permanente de raționalizare și perfecționare potrivit necesităților conducerii științifice a activității economico-sociale.

Sistemul de indicatori, norme și normative trebuie să asigure măsurarea exactă a volumului de activitate, a mijloacelor alocate și a rezultatelor economice ce urmează a fi obținute în raport cu fondurile puse la dispoziție, să stabilească fizic cantitățile de materii prime, materiale, bunuri de consum, mașini-unelte, utilaje, instalații, piese de schimb și alte produse sau servicii necesare economiei și care trebuie realizate prin încărcarea optimă a capacităților existente; să elimine circulația nejustificată economic a produselor, semifabricatelor, subansamblelor care încarcă cheltuielile de producție și denaturează rezultatele activității economice; să exprime precis aportul fiecărei unități socialiste la crearea venitului național, la dezvoltarea economico-socială a țării.

Sistemul de indicatori, norme și normative cuprinse în legile de aprobare a planurilor va fi detaliat și completat cu indicatorii adaptați specificului fiecărei trepte organizatorice pentru ca la nivelul unităților de bază să permită conducerea concretă, operativă și eficientă, să cuprindă și să caracterizeze deplin întreaga lor activitate.

Articolul 40

În elaborarea planurilor cincinale și anuale se utilizează balanțe materiale, valorice și de forță de muncă prin care se determină și se verifică echilibrul între resursele economiei naționale și utilizarea acestora.

În activitatea de echilibrare a balanțelor materiale se va urmări dimensionarea resurselor pe baza încărcării optime a capacităților de producție, extinderii folosirii materiilor prime și materialelor din țară, a înlocuitorilor, resurselor secundare și deșeurilor; dimensionarea și acoperirea necesarului pe bază de norme și normative de consuma, cu fundamentare tehnico-economică; dimensionarea rațională a stocurilor.

Balanța forței de muncă va determina resursele de muncă, posibilitățile de cuprindere în activitatea economică și social-culturală a tineretului și femeilor; va stabili repartizarea forței de muncă pe ramuri în raport cu dezvoltarea acestora și creșterea productivității muncii; va asigura echilibrul între resurse și necesități pe categorii profesionale și în profil teritorial.

La întocmirea balanțelor valorice trebuie să se urmărească sporirea sistematică a produsului social și a venitului național, utilizarea resurselor cu un înalt spirit gospodăresc, creșterea vitezei de circulație a fondurilor materiale și bănești corespunzător dezvoltării activităților economico-sociale, echilibrarea balanței de plăți externe, consolidarea continuă a monedei naționale și a puterii ei de cumpărare.

Articolul 41

În planurile cincinale și anuale se vor cuprinde:

a) rezerve de plan - pentru satisfacerea unor nevoi neprevăzute care apar în cursul executării planului - sub formă de materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb și produse finite, fonduri bănești pentru investiții și pentru remunerarea muncii, fonduri valutare;

b) rezerve de stat pentru satisfacerea unor situații excepționale.

Articolul 42

Prevederile planurilor cincinale și anuale constituie sarcini obligatorii.

Sarcinile de plan nu se pot modifica decît de organele care le-au aprobat, numai în cazuri bine justificate și cu obligația de a respecta sarcinile ce le revin din planul național unic și de a stabili măsurile necesare pentru menținerea proporțiilor, ritmurilor și echilibrului în economie, atît în anul de plan respectiv, cît și pe cincinal.

Modificările de plan se efectuează după dezbaterea acestora cu organele de conducere colectivă ale unităților respective. Modificările de plan pentru perioade expirate sînt interzise.

Unitățile socialiste sînt obligate să acționeze cu fermitate pentru introducerea unui spirit de înaltă exigență în activitatea de elaborare și îndeplinire a planului, pentru respectarea riguroasă a sarcinilor planificate, întărirea continuă a disciplinei de plan.

Articolul 43

Sarcinile asumate de unitățile socialiste peste prevederile planurilor anuale și cincinale se vor corela pe trepte organizatorice și la nivelul economiei naționale, în cadrul unui plan suplimentar care să concretizeze cantitățile de materii prime, materiale, combustibili, produse finite și servicii necesare economiei, să asigure baza tehnico-materială, forța de muncă și desfacerea producției, creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost și eficiența corespunzătoare acestor sarcini.

Articolul 44

Depășirea planului de producție de către unitățile socialiste trebuie să fie orientată spre produsele cu desfacere asigurată pentru export, pentru accelerarea punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții și pentru fondul pieței, să contribuie la creșterea eficienței economice.

Articolul 45

Organele de conducere colectivă asigură elaborarea proiectelor planurilor cincinale și anuale ale unităților respective, potrivit obiectivelor generale ale dezvoltării economico-sociale a țării; planurile unităților socialiste se aprobă de organele lor de conducere colectivă, cu respectarea sarcinilor ce decurg din planul național unic.

Articolul 46

Comitetele și consiliile oamenilor muncii, consiliile ministerelor și ale celorlalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare răspund de elaborarea și fundamentarea planurilor unităților socialiste și sînt obligate să elaboreze măsurile necesare pentru îndeplinirea lor ritmică și integrală, să analizeze periodic, pe bază de bilanț, mersul activității economico-sociale, să exercite un control exigent asupra îndeplinirii sarcinilor stabilite, să adopte măsurile pentru rezolvarea operativă a problemelor ce se ridică în executarea planului, să acționeze cu fermitate pentru întărirea disciplinei de plan, a disciplinei economice.

Articolul 47

Directorul întreprinderii și directorul general al centralei exercită conducerea curentă și răspunde de îndeplinirea hotărîrilor organelor de conducere colectivă privind elaborarea și executarea planului, organizarea în condiții optime a producției și a muncii, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale, vînzarea produselor, valorificarea intensivă a întregului potențial productiv și administrarea cu eficiență maximă a patrimoniului unităților pe care le conduc.

Articolul 48

Ministrul asigură aducerea la îndeplinire a hotărîrilor consiliului cu privire la elaborarea și realizarea planului, răspunde de îndrumarea curentă a unităților subordonate, de organizarea colaborării între acestea pentru valorificarea integrală prin plan a resurselor de care dispun și de realizarea ritmică, în condiții de înaltă eficiență, a obiectivelor și sarcinilor planificate.

Articolul 49

Atribuțiile și răspunderile conducătorilor compartimentelor care participă la elaborarea și realizarea planurilor se stabilesc de organele de conducere colectivă din întreprinderi, centrale, ministere și alte unități socialiste.

Articolul 50

În toate unitățile socialiste oamenii muncii participă nemijlocit la elaborarea și înfăptuirea planului, la dezbaterea și soluționarea problemelor cu privire la dezvoltarea activității economico-sociale.

Adunarea generală a oamenilor muncii - forul prin care clasa muncitoare, masele de oameni ai muncii participă direct la conducerea unității în care lucrează - dezbate planurile cincinale și anuale, precum și măsurile ce se impun în vederea îndeplinirii și depășirii planului, mobilizării rezervelor interne de creștere a eficienței activității economice și îmbunătățirii condițiilor de muncă și social-culturale ale oamenilor muncii.

Articolul 51

Activitatea de elaborare și fundamentare a planurilor cincinale și anuale în toate întreprinderile, centrale, unitățile economice și social-culturale asimilate acestora, precum și în unitățile teritorial-administrative - comune, orașe, municipii, județe - se desfășoară sub îndrumarea și controlul organelor și organizațiilor de partid care urmăresc cuprinderea în plan a tuturor rezervelor existente, valorificarea superioară a potențialului tehnic și uman, orientează desfășurarea lucrărilor de planificare în concordanță cu directivele partidului cu privire la dezvoltarea economico-socială a țării, mobilizează toți oamenii muncii pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor planificate.

Etapele și modul de elaborare a planurilor

Articolul 52

Activitatea de planificare pornește de la unitățile de bază economice, social-culturale și teritorial-administrative, astfel:

a) Întreprinderile, organizațiile cooperatiste și unitățile social-culturale vor elabora proiectele de planuri cincinale și anuale corespunzător potențialului și profilului lor de activitate, conlucrînd cu centralele din care fac parte, respectiv cu unitățile cooperatiste, precum și cu comitetele executive ale consiliilor populare, pentru încadrarea planurilor lor în orientările generale privind dezvoltarea economico-socială a țării.

b) La centralele industriale și unitățile asimilate lor se concentrează analiza, fundamentarea și elaborarea proiectelor planurilor cincinale și anuale. În cadrul activității coordonate și simultane de întocmire a planului național unic, centralele și unitățile asimilate, ca titulari de plan, vor conlucra strîns cu ministerele, alte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare și Comitetul de Stat al Planificării pentru valorificarea optimă, în proiectele lor de planuri, a tuturor resurselor de care dispun, în concordanță cu nevoile, și posibilitățile economiei naționale.

Centralele vor asigura participarea largă a specialiștilor din producție, din institute de cercetare, proiectare și din învățămînt la elaborarea și fundamentarea proiectelor lor de planuri cincinale și anuale.

Centralele și unitățile asimilate trebuie să acorde asistență tehnică și economică unităților subordonate în elaborarea proiectelor lor de planuri, să asigure specializarea acestora și cooperarea judicioasă între ele, integrarea propunerilor primite de la întreprinderile componente în proiectul de plan al centralei în condițiile folosirii intensive a întregului potențial de producție.

Centrala industrială transmite proiectul său de plan ministerului tutelar, precum și la Comitetul de Stat al Planificării.

c) Proiectele planurilor cincinale și anuale, elaborate de cooperative și uniunile județene de cooperative meșteșugărești și de consum, se înaintează la uniunile cooperatiste centrale, care conlucrează cu Comitetul de Stat al Planificării și alte organe centrale la încadrarea proiectelor lor de planuri în planul național unic. Cooperativele și uniunile de cooperative conlucrează pe plan local cu comitetele executive ale consiliilor populare pentru încadrarea planurilor lor în orientările generale privind dezvoltarea economico-socială a unității teritorial-administrative în care își desfășoară activitatea.

d) Ministerele și celelalte organe centrale titulare de plan elaborează, într-o concepție unitară și de perspectivă, în strînsă colaborare cu Comitetul de Stat al Planificării, proiectul de plan pentru întreaga ramură sau activitate de care răspund, urmărind profilarea eficientă a subramurilor pe care le coordonează; participă nemijlocit la elaborarea proiectelor de planuri în centrale și alte unități subordonate, analizează, sintetizează și corelează propunerile acestora, asigurînd integrarea lor organică în planul național unic.

Ministerele și celelalte organe centrale vor transmite la Comitetul de Stat al Planificării proiectele lor de planuri, în care vor cuprinde obiectivele și mijloacele de realizare a acestora atît pe ansamblu cît și pe centrale.

Articolul 53

Unitățile economice și social-culturale de interes republican au obligația să transmită propunerile lor de plan atît organelor ierarhic superioare, cît și comitetelor executive ale consiliilor populare, orășenești, municipale și județene pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea.

Întreprinderile, centralele și ministerele vor colabora cu comitetele executive ale consiliilor populare orășenești, municipale și județene în procesul de elaborare, fundamentare și definitivare a proiectelor planurilor cincinale și anuale, pentru coordonarea proiectelor planurilor în profil departamental cu proiectele planurilor în profil teritorial.

Articolul 54

Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale elaborează proiectele de planuri pe baza propunerilor unităților economice și social-culturale, urmărind încadrarea optimă a acestora în dezvoltarea economico-socială a comunei, orașului sau municipiului respectiv.

Proiectele de planuri elaborate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale se transmit comitetelor executive ale consiliilor populare județene, care elaborează, în conlucrare cu unitățile teritorial-administrative subordonate, cu centralele, uniunile de cooperative, ministerele și alte organe centrale, proiectul planului de dezvoltare economico-socială a județului.

Articolul 55

Comitetul de Stat al Planificării, în colaborare cu ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene, asigură corelarea propunerilor de plan și, corespunzător posibilităților și necesităților economiei naționale, elaborează proiectele planurilor cincinale și anuale pe care le prezintă Consiliului de Miniștri.

Articolul 56

Proiectul planului național unic de dezvoltare economico-socială elaborat de Consiliul de Miniștri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale, se prezintă spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale.

Articolul 57

Sarcinile planurilor cincinale și anuale aprobate au caracter obligatoriu și se desfășoară pe trepte organizatorice, astfel:

a) Consiliul de Miniștri desfășoară sarcinile ce revin din planul național unic de dezvoltare economico-socială a țării pe titulari de plan: ministere, alte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene.

Principalele sarcini cuprinse în planul anual, adoptat prin lege, se repartizează de către Consiliul de Miniștri pe trimestre și pe luni, asigurînd desfășurarea ritmică și echilibrată a activității în cursul anului.

b) Ministerele și celelalte organe centrale desfășoară pe centrale și unități direct subordonate sarcinile și mijloacele materiale și financiare ce le revin din planul național unic, în calitate de titulari de plan, detaliate cu obiective specifice și stabilesc măsuri cu privire la realizarea acestora. Sarcinile și mijloacele materiale și financiare, repartizate pe centrale de către ministere se examinează împreună cu Comitetul de Stat al Planificării și se supun aprobării Consiliului de Miniștri.

c) Centralele și unitățile asimilate lor desfășoară sarcinile, precum și mijloacele materiale și financiare stabilite de ministere și alte organe centrale pe întreprinderi și unități direct subordonate, detaliate cu obiective specifice și stabilesc măsuri pentru îndeplinirea acestora.

d) Întreprinderile și unitățile asimilate lor, în calitate de titulari de plan, stabilesc pe subunități, secții și ateliere sarcinile ce le revin acestora și definitivează măsurile necesare pentru înfăptuirea lor.

e) Comitetele executive ale consiliilor populare județene stabilesc - pe baza sarcinilor ce decurg din planul național unic - planul de dezvoltare economico-socială a județului, cuprinzînd activitatea unităților de subordonare locală, activitatea organizațiilor cooperatiste și activitatea unităților de interes republican, pe care îl supun spre dezbatere și adoptare consiliilor populare județene; după adoptarea planului comitetele executive repartizează sarcinile pe unitățile direct subordonate.

Pe baza sarcinilor repartizate de către consiliile populare județene, comitetele executive ale consiliilor populare orășenești și comunale întocmesc planurile de dezvoltare economico-socială a orașelor și comunelor, le prezintă spre adoptare consiliilor populare respective și repartizează sarcinile pe unitățile direct subordonate.

f) La organizațiile cooperatiste, sarcinile de plan cincinale și anuale se aprobă potrivit statutelor lor de organizare; organizațiile cooperatiste vor asigura înfăptuirea, în sectorul cooperatist, a obiectivelor care decurg pentru acest sector din planul național unic de dezvoltare economico-socială a țării.

Planificarea în industrie

Articolul 58

La elaborarea planurilor cincinale și anuale precum și în cursul executării acestora, unitățile socialiste cu activitate industrială au obligația să asigure:

a) dimensionarea volumului de producție fundamentat pe evidența riguroasă a capacităților de producție și folosirea lor intensivă, prin încărcarea maximă și utilizarea completă a timpului disponibil al mașinilor și instalațiilor, generalizarea schimbului 2 și extinderea lucrului în schimbul 3;

b) planificarea producției fizice, a produselor și sortimentelor, a pieselor de schimb, ce urmează a fi introduse în fabricație în concordanță cu cerințele pieței interne și externe, determinate prin contracte economice, comenzi ferme sau studii speciale de conjunctură;

c) planificarea - în corelație cu volumul producției - a necesarului de materii prime, materiale, combustibil și energie electrică, determinat pe bază de norme de consum și norme de stocuri, fundamentate tehnic, stabilind măsurile necesare pentru reducerea sistematică a consumurilor specifice și valorificarea superioară a resurselor materiale;

d) planificarea numărului și structurii personalului pe principalele categorii: personal de producție (muncitori, ingineri, maiștri, tehnicieni), personal de cercetare și proiectare, personal de administrație, personal de întreținere și pază, în strînsă concordanță cu producția planificată, cu normele de muncă și normativele de personal aprobate; determinarea măsurilor privind recrutarea, pregătirea și ridicarea calificării profesionale a întregului personal, creșterea productivității muncii și raționalizarea consumului de muncă;

e) organizarea știintifică a producției și a muncii; introducerea metodelor moderne de programare și urmărire a producției;

f) planificarea și executarea în termene scurte și de bună calitate a lucrărilor de întreținere și reparații ale mașinilor, instalațiilor, asigurînd funcționarea acestora în condiții de siguranță și cu randamente maxime;

g) planificarea investițiilor necesare dezvoltării și modernizării producției determinate pe bază de studii tehnico-economice; stabilirea surselor de finanțare; a duratelor de execuție și a rezultatelor maxime ce pot fi obținute; asigurarea condițiilor de realizare a lucrărilor prevăzute. Este interzisă angajarea fondurilor materiale și bănești pentru investiții în toate cazurile în care capacități similare existente sînt incomplet folosite;

h) planificarea cercetărilor științifice și a măsurilor necesare pentru perfecționarea tehnologiilor, înnoirea producției, ridicarea parametrilor tehnico-economici și a calității produselor, mecanizarea și automatizarea proceselor de producție, în colaborare cu unitățile de cercetare științifică;

i) determinarea costurilor de producție, a căilor da reducere a cheltuielilor materiale și a celorlalte cheltuieli; stabilirea măsurilor pentru gospodărirea cu eficiență maximă și accelerarea vitezei de recuperare și modernizare a fondurilor fixe și a rotației mijloacelor circulante, pentru creșterea rentabilității și a beneficiilor.

Articolul 59

Centrala industrială, ca mare organizație economică complexă, reprezintă unitatea de bază în activitatea de planificare economico-socială; centrala poartă întreaga răspundere pentru elaborarea planurilor în domeniul său de activitate și pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe ansamblul centralei și de către fiecare unitate subordonată.

Centrala industrială trebuie să exercite un control sistematic asupra executării planului, să acționeze cu hotărîre pentru gospodărirea cu maximum de eficiență a fondurilor materiale și bănești, asigurarea unui regim strict de economii și întărirea disciplinei de plan în toate unitățile subordonate.

Articolul 60

La elaborarea planurilor anuale și cincinale, centrala industrială are obligația să dimensioneze și să coreleze indicatorii de plan, să adopte măsuri pentru realizarea acestora, astfel încît să se asigure creșterea gradului de utilizare a mașinilor, utilajelor, instalațiilor și suprafețelor de producție, folosirea intensivă a întregului potențial productiv.

Centrala industrială stabilește pe unități subordonate și pe ansamblul centralei volumul producției concretizat pe produse finite, semifabricate, subansamble, piese de schimb, asigurînd extinderea cooperării, specializării, tipizării pieselor, reperelor, prefabricatelor, folosirea optimă a capacităților de producție din unitățile componente; sarcinile de investiții, de livrări la fondul pieței și de export de asimilare de produse și tehnologii noi, nivelul cheltuielilor de producție; centrala stabilește obiectivele cercetărilor științifice privind modernizarea produselor, introducerea în fabricație a unor materiale noi și înlocuirea de materiale deficitare, reducerea consumurilor specifice, modernizarea utilajelor, perfecționarea proceselor de fabricație și alte sarcini specifice care să asigure îndeplinirea și depășirea obligațiilor ce revin centralei în cadrul planului ministerului.

Articolul 61

Centrala industrială trebuie să îndrume în mod unitar, să controleze și să acorde sprijin tehnic și economic întreprinderilor subordonate, să organizeze aprovizionarea cu materii prime, materiale și combustibili, desfacerea produselor, realizarea programului de investiții și de pregătire a cadrelor în concordanță cu dezvoltarea activității sale economice.

Centrala are sarcina de a studia tendințele dezvoltării economice și tehnico-științifice pe plan internațional, de a dezvolta activitatea proprie de cercetare și de proiectare, de a asigura difuzarea și aplicarea operativă a experienței acumulate în perfecționare produselor și tehnologiilor, de a moderniza procesele de producție și a introduce progresul tehnic în toate unitățile sale, adaptînd permanent producția la cerințele pieței interne și externe.

Articolul 62

Planul întreprinderii se elaborează și se realizează în cadrul planului centralei din care face parte. Întreprinderea industrială răspunde de cuprinderea în plan și folosirea intensivă a întregului potențial de care dispune. Întreprinderea are obligația să concretizeze pe produse, semifabricate, subansamble, piese de schimb întregul volum de producție, precum și livrările pentru consumul productiv, investiții, fondul pieței și export, să organizeze, pe baze științifice, desfășurarea ritmică a producției și livrărilor, să folosească rațional forța de muncă, să ia măsuri pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, a costurilor de producție, ridicarea parametrilor tehnici și economici și a calității produselor, creșterea rentabilității producției. Întreprinderea răspunde de buna gestionare a fondurilor încredințate, de întreținerea, repararea și funcționarea în condiții de siguranță a mașinilor și instalațiilor, de îmbunătățirea permanentă a tehnologiilor.

Articolul 63

Ministerul asigură înfăptuirea politicii partidului și statului în ramura pe care o coordonează, răspunde de elaborarea și fundamentarea planurilor cincinale și anuale ale tuturor centralelor și întreprinderilor direct subordonate, de încadrarea acestora în prevederile planului național unic, precum și de îndeplinirea integrală a sarcinilor ce-i revin din planurile cincinale și anuale de dezvoltare economico-socială a țării.

Articolul 64

Ministerele organizează îndeplinirea planului de către unitățile subordonate, controlează întreaga activitate a centralelor și întreprinderilor direct subordonate, le acordă sprijin operativ pentru realizarea în condiții de eficiență economică maximă a obiectivelor prevăzute în plan, studiază tendințele dezvoltării în perspectivă a ramurii respective pe plan mondial; adoptă măsuri de adîncire a cooperării între unitățile subordonate și organizează activitatea de cooperare cu celelalte ministere, organe centrale și organele locale ale administrației de stat; coordonează activitatea de colaborare și cooperare economică și tehnico-științifică externă din sfera lor de activitate.

Planificarea în agricultură

Articolul 65

La elaborarea planurilor cincinale și anuale și în cursul înfăptuirii acestora, unitățile socialiste din agricultură trebuie să asigure:

a) creșterea continuă a producției de cereale, plante tehnice, legume, fructe și alte produse vegetale, fundamentată pe folosirea integrală și intensivă a terenurilor agricole și o structură eficientă a culturilor; pe utilizarea, cu randament maxim, a tractoarelor și celorlalte mașini agricole, a sistemelor de irigații, a îngrășămintelor chimice și a celorlalte mijloace de producție;

b) dezvoltarea sistematică a producției animaliere, fundamentată pe creșterea numerică și calitativă a șeptelului, îmbunătățirea raselor de animale, asigurarea furajelor la nivelul normelor de consum stabilite și aplicarea tehnologiilor moderne în creșterea animalelor;

c) creșterea continuă a contribuției la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale și animale în concordanță cu potențialul de producție, mijloacele asigurate și cerințele economiei naționale;

d) dezvoltarea producției și utilizarea de semințe și material de plantat din soiuri și hibrizi cu randamente ridicate, care să valorifice în condiții optime pămîntul și baza materială;

e) utilizarea rațională a forței de muncă, ridicarea calificării profesionale și creșterea productivității muncii, gospodărirea cu eficiență maximă a fondurilor de care dispun, reducerea sistematică a cheltuielilor materiale și bănești pentru obținerea de rezultate economice superioare în toate ramurile de producție și toate unitățile agricole.

Articolul 66

Întreprinderile agricole de stat au obligația să stabilească sarcinile lor de plan și ale subunităților, asigurînd specializarea rațională a producției în fermele componente, folosirea intensivă a pămîntului, a întregii baze tehnico-materiale, în vederea obținerii de producții ridicate cu cheltuieli cît mai reduse.

Articolul 67

Unitățile pentru mecanizarea agriculturii vor dimensiona prin plan volumul activității lor în strînsă concordanță cu nevoile cooperativelor agricole de producție cărora le prestează servicii; ele au obligația să execute, în condiții optime, toate lucrările contractate, să asigure creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor agricole, contribuind la realizarea de recolte ridicate, la îndeplinirea și depășirea planului de către fiecare cooperativă agricolă de producție; răspund de folosința intensivă a parcului de tractoare și mașini agricole, de sporirea continuă a eficienței activității lor economice.

Articolul 68

Cooperativele agricole de producție vor stabili planul de producție și de valorificare a acesteia în concordanță cu condițiile concrete în care își desfășoară activitatea și în cadrul concepției unitare de dezvoltare și modernizare a agriculturii, urmărind sporirea averii obștești, întărirea proprietății socialiste, creșterea continuă a veniturilor membrilor cooperatori.

Asociațiile intercooperatiste vor asigura prin plan extinderea cooperării între cooperativele agricole de producție, organizînd, prin asociere, unități de creșterea și îngrășarea animalelor, producerea furajelor combinate, prelucrarea și valorificarea produselor agricole, efectuarea de lucrări de îmbunătățiri funciare care să contribuie la creșterea producției și sporirea veniturilor.

Articolul 69

Trusturile județene ale întreprinderilor agricole de stat îndrumă, controlează și răspund de elaborarea și îndeplinirea planurilor de către întreprinderile agricole subordonate; asigură încadrarea activității întreprinderilor agricole de stat în planul unic de dezvoltare a agriculturii din județul respectiv.

Articolul 70

Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești, municipale și județene elaborează proiectul planului producției agricole al unității teritorial-administrative, asigurînd apărarea și conservarea fondului funciar, folosirea integrală și eficientă a pămîntului, a întregului potențial productiv al unităților agricole de stat, al cooperativelor agricole de producție, al gospodăriilor membrilor cooperatori și al gospodăriilor țărănești individuale, în concordanță cu obiectivele planului național unic de dezvoltare economico-socială a țării.

Articolul 71

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor răspunde de înfăptuirea politicii de dezvoltare a producției agricole în sectorul de stat, sectorul cooperației și în gospodăriile populației; elaborează, pe baza propunerilor unităților direct subordonate și ale comitetelor executive ale consiliilor populare județene, proiectul planului de dezvoltare pentru întreaga agricultură și răspunde de îndeplinirea sarcinilor stabilite prin plan.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor îndrumă elaborarea proiectelor planurilor în unitățile socialiste din agricultură; asigură încadrarea planurilor unităților subordonate în sarcinile rezultate din planul național unic de dezvoltare economico-socială a țării; împreună cu Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție asigură înfăptuirea în sectorul cooperatist a obiectivelor privind agricultura, cuprinse în planul național unic.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor va conlucra cu comitetele executive ale consiliilor populare județene la întocmirea proiectelor de planuri de dezvoltare a agriculturii în profil teritorial.

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor va desfășura pe județe și în cadrul acestora pe sectoare (stat, cooperative și gospodării individuale) sarcinile privind dezvoltarea agriculturii cuprinse în planul național unic și după ce le va examina cu Comitetul de Stat al Planificării le va transmite comitetelor executive ale consiliilor populare județene.

Planificarea în transporturi și telecomunicații

Articolul 72

Unitățile economice cu activitate de transporturi feroviare, rutiere, navale și aeriene au obligația ca, la elaborarea și în execuția planurilor cincinale și anuale, să asigure:

a) planificarea volumelor de transport în traficul intern și extern de mărfuri și călători în concordanță cu dezvoltarea economico-socială a țării și cererile beneficiarilor;

b) folosirea intensivă a capacităților de transport, sporirea vitezei și siguranței în circulație;

c) repartizarea judicioasă a mărfurilor pe categorii de transport, pe baza criteriilor economice și a calculelor de optimizare a transporturilor;

d) planificarea acțiunilor de creștere a capacității și de modernizare a mijloacelor de transport, de reparație și întreținere a acestora;

e) planificarea acțiunilor de mecanizare a operațiunilor de încărcare-descărcare, precum și a celor de introducere a paletizării și containerizării, urmărind reducerea sistematică a timpului de imobilizare a mijloacelor de transport;

f) planificarea numărului și structurii personalului urmărind utilizarea judicioasă a cadrelor, ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a acestora;

g) creșterea continuă a veniturilor din transporturile interne și internaționale, reducerea sistematică a consumurilor specifice și a tuturor cheltuielilor, sporirea beneficiilor în raport cu fondurile de producție puse la dispoziție.

Articolul 73

Unitățile de poștă și telecomunicații au obligația ca la elaborarea și în executarea planurilor cincinale și anuale să asigure satisfacerea în condiții optime a nevoilor economiei și ale populației, prin folosirea cu eficiență maximă a mijloacelor de care dispun, extinderea și modernizarea bazei tehnico-materiale, folosirea rațională a personalului, ridicarea continuă a calificării cadrelor, sporirea veniturilor din prestațiile acestor sectoare de activitate.

Articolul 74

Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor trebuie să realizeze îndrumarea unitară a întregii activități de transporturi și telecomunicații, să răspundă de elaborarea și înfăptuirea planurilor cincinale și anuale ale unităților subordonate; are obligația să asigure folosirea cu eficiență maximă a mijloacelor de transport, optimizarea transporturilor și realizarea sarcinilor planificate, cu cheltuieli minime, în toate unitățile sale.

Planificarea activității de investiții construcții

Articolul 75

Cuprinderea în plan, începerea și executarea lucrărilor de investiții trebuie să se bazeze pe pregătirea temeinică a tuturor condițiilor necesare pentru a asigura scurtarea perioadei de executare și de stingere a parametrilor proiectați; realizarea efectelor economice maxime cu fonduri materiale și bănești cît mai reduse.

Pentru toate investițiile se vor stabili termene de asigurare a documentației tehnice și de pregătire a cadrelor, termene de începere a lucrărilor de construcții, termene de livrare și de montaj ale utilajelor, termene de punere în funcțiune a capacităților, precum și termene de realizare a parametrilor proiectanți.

Investițiile noi vor fi cuprinse în planurile cincinale pe bază de studii de fundamentare a necesității și oportunității investițiilor care vor analiza și prezenta situația utilizării capacităților existente, posibilitățile de procurare a materiilor prime și de desfacere a producției, condițiile de asigurare a utilajelor, tehnologiilor și a utilităților, amplasamentul, etapele de execuție, costul și eficiența lucrărilor.

În planurile anuale, investițiile noi vor fi înscrise, pe baza studiilor tehnico-economice aprobate potrivit dispozițiilor legale.

Se interzice deschiderea șantierelor pentru lucrările de investiții care nu au asigurate condițiile necesare pentru desfășurarea ritmică a lucrărilor și intrarea în funcțiune a capacităților proiectate la termenele stabilite.

Articolul 76

Întreprinderile, trusturile și alte organizații de construcții-montaj au obligația să asigure la elaborarea și realizarea planurilor cincinale și anuale:

a) planificarea lucrărilor de construcții-montaj în concordanță cu volumul de investiții, capacitățile de producție și durata de execuție a noilor obiective stabilite prin planul național unic;

b) concentrarea potențialului de construcții pe obiective, pentru a evita dispersarea mijloacelor și a asigura scurtarea duratei de realizare și de punere în funcțiune a capacităților de producție; clădirile administrative vor fi programate și executate numai după intrarea în exploatare a capacităților productive;

c) organizarea rațională a lucrărilor pe baza metodelor moderne de programare și urmărire, folosirea integrală în tot cursul anului a utilajelor de construcții și a forței de muncă; elaborarea prin grupe proprii de proiectare a documentațiilor de execuție pentru lucrări de construcții-montaj;

d) extinderea mecanizării și industrializării lucrărilor de construcții, utilizarea tehnologiilor de mare randament, ridicarea continuă a calității lucrărilor și creșterea productivității muncii pe șantiere;

e) gospodărirea judicioasă a materialelor pe șantiere, reducerea consumurilor specifice de ciment, fier-beton și alte materiale de construcții; folosirea materialelor de construcții cu caracteristici superioare;

f) reducerea cheltuielilor de organizare a șantierelor și a celorlalte cheltuieli, realizarea de economii față de deviz și creșterea beneficiilor.

Articolul 77

Ministerul Construcțiilor Industriale, celelalte ministere și comitetele executive ale consiliilor populare județene care au activitate de construcții-montaj răspund de elaborarea și realizarea planului unităților subordonate; asigură introducerea metodelor moderne și eficiente de lucru, executarea lucrărilor, pregătirea cadrelor, creșterea eficienței și rentabilității activității de construcții-montaj.

Îndrumarea utilitară a activității de cercetare, proiectare și executare a lucrărilor de construcții-montaj se va realiza de organe împuternicite prin lege.

Planificarea aprovizionării tehnico-materiale

Articolul 78

Unitățile socialiste au obligația să asigure prin planurile cincinale și anuale aprovizionarea tehnico-materială, dimensionînd cantitățile necesare de materii prime, materiale, piese de schimb, combustibili, energie electrică, aburi, apă pe baza normelor de consum și a normelor de stoc cu fundamentare tehnico-economică, urmărind respectarea riguroasă a acestor norme, gospodărirea judicioasă a tuturor resurselor materiale, aplicarea unui regim strict de economii. Unitățile producătoare au datoria să asigure dezvoltarea și utilizarea optimă a capacităților de producție în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor cuprinse în planul de stat; ele răspund de livrarea produselor la termenele stabilite cu beneficiarii, de calitatea mărfurilor livrate, de respectarea integrală a obligațiilor izvorîte din contracte.

Articolul 79

Relațiile de aprovizionare și desfacere se stabilesc între unitățile producătoare și cele consumatoare în concordanță cu planurile, balanțele materiale aprobate, și repartițiile emise prin plan, urmînd ca pe această bază între întreprinderi și unități economice să se încheie contracte care stabilesc obligații cu privire la cantitățile, sortimentele, calitatea, caracteristicile tehnico-funcționale și termenele de livrare a produselor. Unitățile economice răspund de respectarea integrală a obligațiilor asumate prin contracte în conformitate cu sarcinile cuprinse în planul aprobat. Pentru materialele de uz general, aprovizionarea și desfacerea se pot face prin intermediul întreprinderilor teritoriale de aprovizionare.

Nomenclatorul produselor pentru care se întocmesc balanțe, lista coordonatorilor care răspund de elaborarea lor și competențele de aprobare se stabilesc de Consiliul de Miniștrii.

La produsele la care în anumite etape resursele sînt insuficiente, prin balanțele materiale aprobate odată cu planurile cincinale și anuale, se vor stabili repartiții pe beneficiari și furnizori.

Prin repartiții se va asigura satisfacerea cu prioritate a principalelor nevoi ale economiei legate de realizarea planului de producție, a programelor de investiții și a livrărilor la fondul pieței.

Articolul 80

Unitățile socialiste și coordonatorii de balanțe, fiecare în domeniul său de activitate, sînt obligați să asigure desfășurarea ritmică a aprovizionării și desfacerii produselor fabricate, în concordanță cu programele de producție, de execuție a lucrărilor de construcții și de montaj, de livrări la fondul pieței și export, respectînd riguros sarcinile stabilite prin plan și balanțele materiale aprobate.

Articolul 81

Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe răspunde de asigurarea mijloacelor materiale necesare îndeplinirii planului și de realizarea ritmică a aprovizionării tehnico-materiale conform prevederilor de plan; asigură menținerea echilibrului balanțelor materiale în cursul executării planului, elaborarea normelor de consum de materii prime și materiale în concordanță cu sarcinile stabilite prin planul național unic cu privire la modernizarea producției și reducerea cheltuielilor materiale; controlează aplicarea strictă a normelor de consum și a normelor de stoc în economie; inițiază acțiuni pentru dezvoltarea continuă a resurselor de materii prime, materiale, combustibili și energie electrică și ia măsuri pentru gospodărirea rațională a acestora; îndrumă și controlează dezvoltarea producției de înlocuitori și extinderea utilizării lor în producție, intensificarea activității de colectare și folosire a resurselor secundare și deșeurilor.

Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe exercită, în întreaga economie, controlul asupra folosirii optime a fondurilor fixe, a tuturor capacităților de producție, în condiții de siguranță și de eficiență economică; inițiază măsuri pentru organizarea producției; normarea consumului și constituirea rezervelor necesare de piese de schimb, care să asigure buna funcționare a mașinilor, utilajelor și instalațiilor din economia națională.

În exercitarea atribuțiilor sale Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe colaborează permanent cu Comitetul de Stat al Planificării, cu toate ministerele, centralele și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al Municipiului București.

Planificarea dezvoltării relațiilor economice internaționale și a cooperării industriale și tehnico-științifice

Articolul 82

Planul de dezvoltare a relațiilor economice și tehnico-științifice externe, parte integrantă a planurilor cincinale și anuale, trebuie să prevadă orientările, obiectivele concrete și mijloacele necesare pentru extinderea schimburilor comerciale și a relațiilor de cooperare economică și tehnico-științifică cu alte state, creșterea contribuției activității de comerț exterior la dezvoltarea țării.

În elaborarea și executarea planului de comerț exterior, unitățile socialiste au obligația:

a) să asigure folosirea judicioasă a potențialului productiv pentru creșterea exporturilor, extinderea acțiunilor de valorificare a licențelor, a documentațiilor tehnice pe baza studiilor de conjunctură, a contractelor și acordurilor încheiate cu partenerii străini;

b) să planifice și să organizeze acțiunile necesare pentru punerea în funcțiune și atingerea parametrilor proiectați - în termene cît mai reduse la capacitățile prevăzute a realiza producția pentru export; să profileze unități specializate pentru export; să asigure creșterea eficienței economice a comerțului exterior prin îmbunătățirea structurii exportului, reînnoirea continuă a produselor destinate pieței externe, cercetarea, proiectarea, asimilarea și introducerea în fabricație de produse cu grad superior de prelucrare, ridicarea continuă a performanțelor tehnico-economice, a fiabilității și competitivității produselor; să asigure creșterea volumului, calității și eficienței economice a prestațiilor de servicii în străinătate;

c) să programeze și să înfăptuiască măsurile necesare pentru îmbunătățirea plasării mărfurilor la export, prin intensificarea activității de prospectare a piețelor externe, diversificarea formelor de comercializare, lărgirea zonelor geografice ale piețelor de desfacere și încheierea de contracte de lungă durată;

d) să promoveze pe scară largă cooperarea economică și tehnico-științifică cu toate țările socialiste, cu țările în curs de dezvoltare și cu celelalte state;

e) să dimensioneze importul la strictul necesar, asigurînd utilizarea maximă a resurselor interne de materii prime, materiale, de mașini, combustibili și energie și utilaje.

Activitatea de planificare trebuie să asigure echilibrul balanței de plăți externe prin creșterea cantitativă și calitativă a exporturilor, prin extinderea acțiunilor de cooperare și dimensionarea riguroasă a importurilor.

Articolul 83

Ministerul Comerțului Exterior răspunde de înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul comerțului exterior, al cooperării economice și tehnice internaționale.

Ministerul Comerțului Exterior întocmește în colaborare cu ministerele și celelalte organe centrale proiectul planului de comerț exterior și cooperare economică și tehnică internațională; exercită controlul și îndrumarea generală asupra exportului și importului, urmărește creșterea continuă a eficienței comerțului exterior și răspunde de modul cum se realizează planul de comerț exterior.

Planificarea cercetării științifice, a introducerii progresului tehnic și ridicării calității producției.

Articolul 84

Planurile cincinale și anuale vor cuprinde obiectivele și, mijloacele necesare pentru dezvoltarea și utilizarea optimă a potențialului de cercetare științifică, orientarea cercetărilor științifice spre rezolvarea celor mai importante probleme privind valorificarea superioară a resurselor naturale, introducerea tehnologiilor noi, perfecționarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor, modernizarea și înnoirea producției.

Institutele de cercetări și proiectări vor elabora planurile lor de cercetare în strînsă legătură cu cerințele dezvoltării economico-sociale și cu sarcinile prevăzute în planul național unic.

În planurile de cercetare științifică și de introducere a progresului tehnic se vor stabili:

a) teme de cercetare științifică și tehnologică, cuprinzînd în special cercetările pentru punerea în valoare și prelucrarea eficientă a resurselor proprii de materii prime, elaborarea de noi tehnologii și produse, precum și modernizarea celor existente; ridicarea continuă a calității și eficienței producției;

b) etapele cercetărilor, termenele de încheiere a acestora și de aplicare în producție a cercetărilor încheiate;

c) mijloacele necesare realizării sarcinilor planificate, urmărind utilizarea rațională a fondurilor materiale și bănești alocate, orientarea întregului potențial de creație spre temele de importanță primordială pentru dezvoltarea economico-socială a țării;

d) obiectivele, mijloacele și rezultatele economice ele extinderii mecanizării, automatizării, îmbunătățirii controlului calității și al fiabilității produselor, precum și ale introducerii tehnicii electronice de calcul în conducerea proceselor de fabricație și în gestiune;

e) teme pentru elaborarea standardelor de stat privind tipizarea, condițiile de calitate și metodele de încercări ale principalelor materii prime, materiale, combustibili și produse finite.

Articolul 85

Unitățile economice sînt obligate să elaboreze și să aplice măsuri pentru îmbunătățirea continuă a calității materiilor prime și semifabricatelor, produselor finite, lucrărilor de construcții și de montaj precum și a serviciilor din sfera lor de activitate.

Planurile cincinale și anuale vor cuprinde obiectivele privind creșterea nivelului calitativ al produselor, lucrărilor și serviciilor, în concordanță cu progresul științei și tehnicii, cu cerințele consumatorilor interni și externi, în condițiile unei eficiențe economice ridicate.

În producția de serie se vor introduce numai produsele omologate ale căror caracteristici calitative au fost verificate în prealabil în condițiile de utilizare prescrise și după ce s-au asigurat mijloacele necesare de fabricație și control, care să garanteze menținerea calității.

Articolul 86

Unitățile socialiste, fiecare în domeniul său de activitate, răspund de elaborarea și realizarea planurilor cincinale și anuale privind cercetarea științifică, introducerea progresului tehnic și ridicarea calității producției.

Unitățile socialiste vor conlucra cu academiile de știință, institutele centrale de cercetare și proiectare, cadrele din învățămînt superior, vor asigura participarea largă a cercetătorilor, oamenilor de știință și specialiștilor din producție la rezolvarea temelor prevăzute în planul lor de cercetare și de introducere a progresului tehnic.

Unitățile socialiste vor colabora între ele pentru ridicarea performanțelor tehnico-economice ale produselor pe care le realizează în cooperare.

Articolul 87

Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie asigură elaborarea planurilor cincinale și anuale pe ansamblul activității de cercetare știintifică și tehnologică precum și pentru activitatea de standardizare; răspunde de orientarea unitară a acestora spre rezolvarea problemelor fundamentale tehnice și științifice care condiționează dezvoltarea economică-socială a țării; controlează și ia măsuri pentru aplicarea în economie a cercetărilor încheiate pentru introducerea în producția materială a invențiilor și tehnologiilor noi, urmărind ridicarea nivelului tehnic al ramurilor economiei.

Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie elaborează prognoza științifică și tehnologică pe termen lung și participă la elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială.

Planificarea învățămîntului a pregătirii și utilizării forței de muncă

Articolul 88

Programul special de pregătire a cadrelor, - parte integrantă a planurilor cincinale și anuale - va cuprinde obiectivele și mijloacele necesare dezvoltării învățămîntului și amplificării acțiunii generale de perfecționare a pregătirii profesionale, urmărind:

a) cuprinderea întregului tineret în forme de învățămînt corespunzătoare necesităților dezvoltării economico-sociale a țării;

b) formarea profesională a cadrelor prin lărgirea și intensificarea pregătirii practice, legarea strînsă a procesului de învățămînt de producție și cercetare, amplasarea și desfășurarea activităților de învățămînt direct în unitățile productive, îmbunătățirea permanentă a conținutului și structurii învățămîntului mediu și superior în vederea asigurării unei pregătiri complexe și calificării multilaterale, cu profil larg a absolvenților, extinderea bazei experimentale a procesului didactic;

c) asigurarea bazei materiale și a cadrelor didactice necesare desfășurării în bune condiții a învățămîntului de toate formele;

d) accelerarea și adîncirea procesului de instruire și calificare profesională a oamenilor muncii, de reîmprospătare și lărgire a cunoștințelor profesionale prin reciclarea periodică, policalificarea și recalificarea, potrivit mutațiilor ce se produc în structura ramurilor economiei naționale.

Ministerele, centralele, întreprinderile, toate unitățile socialiste răspund pentru asigurarea cadrelor calificate în strictă concordanță cu cerințele dezvoltării producției și activităților social-culturale pentru organizarea și desfășurarea activității de perfecționare a pregătirii profesionale a lucrătorilor corespunzător necesităților realizării planurilor de dezvoltare economico-socială.

Ministerul Educației și Învățămîntului răspunde de desfășurarea în bune condiții și perfecționarea continuă a procesului de învățămînt, îndrumă și controlează instituțiile de învățămînt în realizarea programului de pregătire a cadrelor, sprijină unitățile socialiste și coordonează activitatea de perfecționare a pregătirii profesionale.

Articolul 89

Prin planul național unic se stabilesc măsuri pentru folosirea deplină a forței de muncă, sporirea populației ocupate în industrie și alte ramuri ale producției materiale, satisfacerea nevoilor de forță de muncă a tuturor sectoarelor de activitate, în concordanță cu dezvoltarea economico-socială a țării.

Ministerul Muncii analizează resursele de muncă, propune împreună cu ministerele, centralele și comitetele executive ale consiliilor populare județene măsuri pentru utilizarea rațională a forței de muncă, organizează elaborarea normelor de muNcă, a normelor și normativelor de personal, controlează modul de aplicare a acestora, încadrarea cu personal a ministerelor, a celorlalte organe centrale și a consiliilor populare județene, urmărește modul cum se desfășoară activitatea de organizare a producției și a muncii; studiază și organizează împreună cu organele competente orientarea profesională a forței de muncă în raport cu necesitățile economiei naționale.

Ministerele, centralele, unitățile economice și social-culturale vor asigura utilizarea judicioasă a întregului personal pe baza unor norme și normative fundamentate științific, folosirea cu precădere a inginerilor și tehnicienilor, a tuturor cadrelor calificate în activitatea de producție, de cercetare și proiectare, raționalizarea personalului ocupat în activități de administrație.

Planificarea pe ramuri și subramuri ale economiei naționale

Articolul 90

Planificarea pe ramuri și subramuri trebuie să asigure modernizarea continuă a structurii economiei naționale, intensificarea procesului de concentrare, specializare și cooperare, coordonarea și corelarea legăturilor dintre ramuri, în vederea dezvoltării armonioase, echilibrate și eficiente a fiecărei ramuri în parte și pe ansamblul economiei.

Articolul 91

Proiectul de plan pentru întreaga ramură sau subramură se va întocmi de către ministrul coordonator, în strînsă conlucrare cu centralele și alte unități economice ale căror activități se încadrează în ramura sau subramura respectivă, cu participarea ministerelor, altor organe centrale și a comitetelor executive ale consiliilor populare județene.

În cazurile în care funcționează consilii de coordonare pe ramuri, sarcinile ministerului coordonator, cuprinse în alineatul precedent, revin acestor consilii.

Comitetul de Stat al Planificării participă la activitatea de elaborare a proiectelor de planuri pe ramuri și subramuri, asigurînd încadrarea acestora în planul național unic, într-o concepție unitară și de perspectivă.

Articolul 92

În elaborarea planurilor pe ramuri și subramuri, precum și în cursul executării acestora, ministerele coordonatoare sau consiliile de coordonare pe ramuri au obligația să asigure concentrarea, specializarea și cooperarea în producție, încărcarea maximă a capacităților de producție, valorificarea superioară a materiilor prime, ridicarea calității producției, asimilarea de produse și tehnologii noi, dezvoltarea cercetării științifice și introducerea rezultatelor acesteia în producție, pregătirea cadrelor, comercializarea produselor pe piața internă și externă, folosind cu o înaltă eficiență potențialul tuturor unităților economice din sectorul respectiv de activitate.

Planificarea teritorială a dezvoltării economico-sociale

Articolul 93

Consiliile populare comunale, orășenești, municipale și județene organizează, îndrumă și controlează întreaga activitate de dezvoltare economico-socială planificată din unitatea administrativ-teritorială respectivă, urmărind folosirea cu eficiență maximă a resurselor materiale și umane, a întregului potențial economic.

Dezvoltarea economico-socială a unităților administrativ-teritoriale comună, oraș, municipiu, județ - se înfăptuiește pe baza planului propriu ca parte integrantă a planului național unic.

Planul de dezvoltare economico-socială a unităților administrativ-teritoriale se elaborează de comitetele executive ale consiliilor populare, pe baza unei strînse conlucrări cu întreprinderile de pe teritoriul respectiv, cu centralele, ministerele și celelalte organe centrale interesate.

În scopul elaborării proiectelor de plan în profil teritorial, unitățile economice și social-culturale, indiferent de subordonare, vor transmite comitetelor executive ale consiliilor populare pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea proiectele lor de plan. Fac excepție unitățile industriale și de construcții de subordonare republicană, care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunelor și care vor transmite propunerile de plan comitetelor executive ale consiliilor populare județene.

Articolul 94

Comitetele executive ale consiliilor populare comunale elaborează proiectul de plan de dezvoltare economico-socială a comunei, care cuprinde: activitatea de producție agricolă de pe teritoriul comunei; activitatea unităților economice și social-culturale din subordinea consiliului popular comunal, precum și activitatea de pe teritoriul comunei a unităților din subordinea consiliului popular județean; activitatea unităților cooperatiste meșteșugărești și de consum; contribuția gospodăriilor personale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, a gospodăriilor individuale și a meseriașilor la constituirea resurselor centralizate ale statului și la satisfacerea nevoilor de bunuri și servicii ale populației; lucrările de interes obștesc ce se efectuează prin contribuția în bani și în muncă a locuitorilor.

Articolul 95

Comitetele executive ale consiliilor populare orășenești elaborează proiectul de plan de dezvoltare economico-socială a orașului, care cuprinde: activitatea de producție industrială, agricolă, de construcții, transporturi, circulația mărfurilor, prestări de servicii, social-culturală și de gospodărire comunală desfășurată de unitățile din subordinea consiliului popular orășenesc și de unitățile cooperatiste; activitatea desfășurată pe teritoriul orașului de unitățile din subordinea consiliului popular județean și de cele de interes republican; contribuția gospodăriilor personale ale membrilor cooperativelor agricole de producție, a gospodăriilor individuale și a meseriașilor la constituirea resurselor centralizate ale statului și la satisfacerea nevoilor de bunuri și servicii ale populației; lucrările de interes obștesc ce se efectuează prin contribuția în bani și în muncă a locuitorilor.

Articolul 96

Proiectele de plan în profil teritorial după adoptarea acestora de către comitetele executiv, ale consiliilor populare comunale, orășenești și municipale se transmit comitetelor executive ale consiliilor populare județene.

Comitetele executive ale consiliilor populare județene elaborează proiectele planurilor cincinale și anuale de dezvoltare economico-socială a județelor, care vor cuprinde: planurile de dezvoltare economico-socială a comunelor și orașelor; activitatea unităților economice și social-culturale direct subordonate consiliului popular județean, precum și activitatea desfășurată pe teritoriul județului de toate unitățile economice și social-culturale de interes republican; lucrările de interes obștesc ce se efectuează prin contribuția în bani și în muncă a locuitorilor.

Articolul 97

Pe parcursul elaborării proiectelor de plan în profil teritorial unitățile economice și social-culturale vor conlucra strîns cu comitetele executive ale consiliilor populare în scopul corelării și armonizării propunerilor, al încadrării activității lor în dezvoltarea economico-socială a localității respective.

Proiectele planurilor de dezvoltare economico-socială a județelor privind unitățile direct subordonate se transmit de către comitetele executive ale consiliilor populare județene Comitetului de Stat al Planificării, împreună cu problemele privind unitățile de subordonare republicană, care nu au putut fi soluționate cu ministerele și celelalte organe centrale.

Articolul 98

Pe baza sarcinilor ce decurg din planul național unic, repartizate pe titulari de plan conform art. 57, consiliile populare dezbat și adoptă în sesiuni planurile de dezvoltare economico-socială ale județelor, orașelor și comunelor.

Articolul 99

În activitatea de elaborare a proiectelor de plan și executare a planurilor, comitetele executive ale consiliilor populare comunale au următoarele atribuții principale:

a) răspund de întocmirea și realizarea planurilor de către unitățile proprii;

b) asigură folosirea integrală și intensivă a terenurilor agricole, valorificarea tuturor resurselor de creștere a producției agricole vegetale și animale în fermele de stat, cooperativele agricole și gospodăriile personale;

c) acționează în direcția creșterii aportului comunei la formarea fondului de stat de produse agricole vegetale și animale; planul de producție agricolă și cel de vînzări de produse agricole către stat se dezbat în adunarea generală a locuitorilor comunei;

d) urmăresc dezvoltarea activităților de prelucrare a produselor agricole, a altor activități industriale pe baza materiilor prime locale, precum și a prestărilor de servicii în unități proprii sau ale cooperativelor agricole, meșteșugărești și de consum;

e) asigură dezvoltarea activităților social-culturale, organizarea aprovizionării cu mărfuri a comunei, dezvoltarea edilitar-gospodărească, organizînd participarea prin contribuție voluntară a cetățenilor la aceste lucrări.

Articolul 100

În activitatea de elaborare a proiectelor de plan și executare a planurilor, comitetele executive ale consiliilor populare orășenești au următoarele atribuții principale:

a) răspund de întocmirea și realizarea planurilor de către unitățile proprii din industrie, construcții, comerț, gospodărie comunală și de către unitățile social-culturale;

b) asigură folosirea deplină a potențialului de producție existent, utilizarea optimă a resurselor materiale de muncă, gospodărirea rațională a fondurilor materiale și bănești; creșterea aportului unităților locale la dezvoltarea de ansamblu a orașului, la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale populației;

c) urmăresc ca proiectele de plan elaborate de întreprinderile din subordinea consiliului popular județean, cele ale organizațiilor cooperatiste din subordinea uniunilor de cooperative meșteșugărești și de consum, precum și cele ale întreprinderilor de interes republican să asigure folosirea deplină a capacităților de producție și a forței de muncă, ridicarea eficienței economice; colaborează cu centralele, ministerele și celelalte organe centrale la elaborarea soluțiilor optime din punct de vedere economic și social privind dezvoltarea capacităților existente sau crearea de noi unități economice;

d) acționează în vederea extinderii cooperării dintre întreprinderile de interes local și cele de interes republican;

e) coordonează și răspund de dezvoltarea edilitar-gospodărească a orașului, organizează participarea cetățenilor prin contribuție voluntară la aceste lucrări; asigură ca planurile cu privire la lărgirea bazei tehnico-materiale a comerțului, a activităților social-culturale și de servicii să fie în concordanță cu creșterea populației, cu dezvoltarea industriei și a celorlalte ramuri ale producției materiale din orașul respectiv.

Articolul 101

În activitatea de elaborare a proiectelor de plan și de executare a planurilor, comitetele executive ale consiliilor populare județene au următoarele sarcini și atribuții principale:

a) organizează și îndrumă activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare orășenești (municipale) și comunale cu privire la elaborarea și executarea planurilor, asigurînd încadrarea acestora în planul național unic de dezvoltare economico-socială a țării;

b) răspund de elaborarea și realizarea planurilor de către unitățile economice și social-culturale subordonate, asigurînd folosirea intensivă a întregului lor potențial, utilizarea rațională a fondurilor materiale bănești;

c) urmăresc ca planurile unităților de interes republican și planurile unităților de interes local să asigure sistematizarea dezvoltării economico-sociale a județului, valorificarea optimă a forței de muncă și a resurselor naturale, îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și de viață ale populației din județul respectiv.

Articolul 102

Comitetele executive ale consiliilor populare județene și orășenești au următoarele drepturi și obligații cu privire la executarea planului unităților de interes republican:

a) exercită controlul asupra activității economice și sprijină organele de conducere colectivă în stabilirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan;

b) avizează, ținînd seama de gradul de utilizare a potențialului existent, dezvoltarea capacităților de producție și amplasarea de noi capacități sau obiective de investiții;

c) avizează folosirea fondurilor proprii ale întreprinderilor republicane constituite din beneficii sau din alte surse pentru construcția de obiective social-culturale;

d) adoptă în colaborare cu organele centrale de specialitate, măsuri pentru protejarea mediului natural ambiant, prevenirea poluării aerului și apelor, precum și a degradării solului; exercită controlul riguros asupra modului în care unitățile economice folosesc fondurile destinate acestor lucrări.

Articolul 103

În fiecare județ, precum și în municipiul București, se organizează direcții de planificare, subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare județene sau al municipiului București, cît și comitetului de Stat al Planificării.

Planificarea creșterii nivelului de trai al populației

Articolul 104

Obiectivele privind creșterea continuă a nivelului de trai al populației și mijloacele necesare realizării acestor obiective se vor stabili în deplină concordanță cu dezvoltarea producției materiale și creșterea productivității muncii sociale, cu volumul venitului național și al fondului de consum.

În planurile cincinale și anuale se vor stabili:

a) creșterea veniturilor populației urmărind aplicarea principiului repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, a principiilor echității socialiste; creșterea salariului real și a veniturilor reale ale țărănimii; planificarea fondului de salarii și a celorlalte venituri ale populației trebuie să se facă în strînsă corelație cu creșterea producției și dezvoltarea diferitelor activități economice și social-culturale;

b) noi locuri de muncă prin dezvoltarea producției materiale și în primul rînd a industriei;

c) mijloacele materiale și bănești alocate pentru acțiunile social-culturale, fondurile destinate pensiilor, burselor, alocațiilor de stat pentru copii; acțiunile și fondurile alocate pentru protecția muncii, - extinderea rețelei de ocrotire a sănătății și îmbunătățirea asistenței medicale, pentru dezvoltarea bazei materiale a culturii, pentru odihnă, turism, sport și alte asemenea acțiuni;

d) volumul de mărfuri și servicii în concordanță cu veniturile populației, cantitățile și sortimentele de mărfuri potrivit cu cererea diferitelor categorii de consumatori, produsele ieftine și articolele pentru copii; dezvoltarea și modernizarea rețelei comerciale, de alimentație publică și unităților prestatoare de servicii atît la orașe, cît și la sate;

e) volumul de locuințe, lucrările edilitar-gospodărești, dezvoltarea și modernizarea transporturilor în comun, acțiunile pentru protejarea mediului ambiant.

Articolul 105

Unitățile socialiste au obligația să asigure la fiecare loc de muncă condițiile materiale și organizatorice necesare, astfel ca fiecare lucrător să realizeze sarcinile sale de producție și de creștere a productivității muncii, să obțină remunerarea prevăzută.

Unitățile socialiste trebuie să realizeze măsurile planificate privind îmbunătățirea condițiilor de muncă și de protecția muncii, construcția de locuințe, cămine, creșe, grădinițe, cantine și alte acțiuni similare.

Articolul 106

Unitățile economice producătoare de bunuri de consum trebuie să asigure sporirea și diversificarea producției de mărfuri alimentare, îmbrăcăminte, produse de folosință îndelungată și de uz gospodăresc, bunuri cu caracter cultural-sportiv și a altor mărfuri solicitate de populație, să ridice permanent calitatea produselor fabricate.

Articolul 107

Unitățile comerciale și cele prestatoare de servicii sînt obligate să ia măsuri pentru cunoașterea cererilor consumatorilor, repartizarea rațională a rețelei comerciale pe teritoriu, formarea cadrelor și ridicarea nivelului lor de pregătire profesională pentru îmbunătățirea continuă a servirii populației.

Ministerele și celelalte organe centrale trebuie să exercite un control exigent asupra realizării volumului de mărfuri destinat vînzării către populație, calității și prețurilor bunurilor de consum, să asigure îndeplinirea riguroasă a tuturor sarcinilor legate de satisfacerea în condiții optime a cererilor consumatorilor.

Comitetul de Stat pentru Prețuri răspunde de aplicarea și respectarea prețurilor fixate la mărfurile de larg consum.

Ministerul Comerțului Interior răspunde de organizarea și îndrumarea unitară a întregii activități de comerț; asigură încadrarea planului privind vînzările de mărfuri în planul național unic de dezvoltare economico-socială, repartizează fondul de mărfuri pe județe și răspunde de buna aprovizionare a populației.

Articolul 108

Unitățile social-culturale, precum și organele centrale și locale ale administrației de stat cărora le sînt subordonate, au obligația să asigure prin plan dezvoltarea bazei tehnico-materiale, recrutarea și pregătirea personalului din aceste unități, mijloacele materiale și bănești necesare desfășurării în bune condiții a activității lor, în concordanță cu obiectivele dezvoltării economico-sociale a țării.

Articolul 109

Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orășenești, municipale și județene au obligația să organizeze și să controleze activitatea comercială și de prestații de servicii, să asigure repartizarea judicioasă a fondului de mărfuri pe localități și sisteme, comerciale, respectarea prețurilor; să realizeze dezvoltarea planificată a construcțiilor de locuințe, a lucrărilor edilitare și gospodărești; să coordoneze întreaga activitate a unităților social-culturale din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Ministerele, celelalte organe centrale, centralele, întreprinderile, comitetele executive ale consiliilor populare, toate unitățile socialiste răspund de realizarea integrală a sarcinilor de plan cu privire la creșterea veniturilor oamenilor muncii, aprovizionarea cu mărfuri și servicii, respectarea riguroasă a regimului prețurilor, înfăptuirea acțiunilor cu caracter social-cultural, urmărind îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și de viață, a bunăstării populației.

Articolul 110

Consiliul de Miniștri - organul suprem al administrației de stat conduce întreaga activitate executivă de dezvoltare economico-socială planificată a țării, răspunde de elaborarea proiectului planului național unic și a bugetului de stat, precum și de realizarea acestora după adoptarea lor de către Marea Adunare Națională.

În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de Miniștri stabilește reguli unitare de elaborare și fundamentare a proiectelor planurilor în profil de ramură, departamental și teritorial; aprobă sistemul indicatorilor, al normelor și normativelor utilizate în planificare, analizează în diferite faze, pe sectoare de activitate, în profil departamental, teritorial și pe ansamblul economiei naționale, proiectele planurilor cincinale și proiectele planurilor anuale, spre a asigura valorificarea optimă a potențialului țării, gospodărirea cu randament maxim a patrimoniului național.

Consiliul de Miniștri organizează executarea planului național unic, stabilește pe ministere și alte organe centrale, consiliile populare județene și al municipiului București indicatorii și măsurile care asigură înfăptuirea prevederilor legii de adoptare a planurilor cincinale și anuale.

Consiliul de Miniștri controlează sistematic mersul întregii activități economico-sociale și ia măsuri pentru perfecționarea acesteia; examinează periodic mersul îndeplinirii sarcinilor stabilite și ia măsuri pentru mobilizarea rezervelor și realizarea integrală a planului. Consiliul de Miniștri întocmește raportul general cu privire la executarea planului cincinal și anual și îl prezintă Marii Adunări Naționale.

Articolul 111

Comitetul de Stat al Planificării elaborează propunerile pentru proiectul planului național unic de dezvoltare economico-socială, asigură cuprinderea în proiectul de plan a întregului potențial de producție al țării în condițiile creșterii eficienței activității economice; răspunde de echilibrul material, financiar, monetar și valutar al economiei atît la elaborarea, cît și în executarea planului; participă la elaborarea prognozelor pe termen lung.

Comitetul de Stat al Planificării elaborează metodologia de întocmire a proiectelor planurilor cincinale și anuale; stabilește, în mod unitar, conținutul și metodele de determinare a indicatorilor, normelor și normativelor utilizate în planificare; urmărește continua perfecționare și raționalizare a sistemului informațional al planificării, promovarea metodelor și tehnicilor moderne de planificare.

Articolul 112

Comitetul de Stat al Planificării elaborează analize și studii care să asigure fundamentarea multilaterală a propunerilor privind dezvoltarea echilibrată și eficientă a economiei naționale, accelerarea procesului reproducției socialiste lărgite, valorificarea superioară a resurselor naturale și utilizarea judicioasă a forței de muncă, intensificarea participării țării la diviziunea internațională a muncii, creșterea nivelului de trai și alte laturi ale dezvoltării economico-sociale.

Comitetul de Stat al Planificării controlează modul în care unitățile socialiste asigură în proiectele lor de plan utilizarea judicioasă a capacităților, a fondurilor de producție și de circulație, a forței de muncă; inițiază sau adoptă măsuri pentru organizarea în toate unitățile socialiste a unei evidențe riguroase privind potențialul material și tehnic, precum și modul de utilizare a acestuia.

Articolul 113

Comitetul de Stat al Planificării exercită un control permanent asupra îndeplinirii planului național unic de dezvoltare economico-socială a țării pentru a asigură realizarea ritmurilor și proporțiilor planificate, pentru a preveni apariția dereglărilor.

În acest scop, Comitetul de Stat al Planificării, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale și organele locale ale administrației de stat:

a) analizează realizarea planului de producție valoric și pe principalele materii prime, materiale, bunuri de consum, utilaje, instalații, servicii și piese de schimb precum și destinația acestora; realizarea normelor de consum și de stocuri la principalele materii prime materiale; îndeplinirea planului de investiții și utilizarea capacităților de producție; realizarea veniturilor populației și acoperirea acestora cu produse și servicii; executarea planului de comerț exterior și a balanței de plăți externe; realizarea indicatorilor de eficiență economică;

b) propune Consiliului de Miniștri măsuri pentru realizarea ritmică și integrală a sarcinilor planului de stat, pentru menținerea dinamismului și echilibrului în economie;

c) adoptă sau, după caz, inițiază măsuri pentru redistribuirea mijloacelor materiale în funcție de prioritățile din economie; adoptă sau, după caz, inițiază măsuri pentru introducerea în circuitul economic și valorificarea superioară a rezervelor existente în economie, a întregului potențial economic;

d) elaborează proiectul resortului asupra executării planului de stat.

Articolul 114

Comitetul de Stat al Planificării participă la dezbaterea de către organele de conducere colectivă din ministere, celelalte organe centrale, centrale și unități asimilate acestora, precum și de către consiliile populare și comitetele executive a proiectelor de plan și a modului de realizare a sarcinilor de plan; aprobă sau avizează, potrivit legii, modificarea sau virarea unor sarcini de plan.

Articolul 115

Comitetul de Stat al Planificării, ca organ de specialitate în activitatea de planificare:

a) organizează periodic consfătuiri de lucru cu conducătorii compartimentelor de planificare din ministere, ai altor organe centrale și organe locale ale administrației de stat, precum și din centrale și unități asimilate;

b) coordonează activitatea de perfecționare a cadrelor din domeniul planificării;

c) atrage, pe timp limitat, în realizarea unor lucrări de planificare, cu aprobarea Consiliului de Miniștri, cadre din compartimentele de planificare din ministere, alte organe centrale și organe locale ale administrației de stat și din unități economice.

Articolul 116

În exercitarea atribuțiilor sale, în toate fazele de elaborare și de realizare a planului, Comitetul de Stat al Planificării colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale, cu centralele, marile uzine, institute de cercetări și proiectări, instituții de învățămînt superior, precum și cu comisiile economice județene și cu comitetele executive ale consiliilor populare județene în vederea orientării unitare a întregii activități de planificare.

Conducătorii direcțiilor de planificare din ministere și centrale; precum și ai direcțiilor de planificare județene și a municipiului București se numesc și se eliberează din funcție cu avizul Comitetului de Stat al Planificării.

Articolul 117

Ministerul Finanțelor, Direcția Centrală de Statistică, Ministerul Muncii, Comitetul de Stat pentru Prețuri, Comitetul de Stat pentru Economia și Administrația Locală, Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calității Produselor, băncile și celelalte organe centrale au în activitatea de planificare, fiecare în domeniul său, atribuțiile și răspunderile stabilite prin prevederile acestei legi și ale legilor lor de organizare.

Articolul 118

Consiliul Central de Control al Activității Economice și Sociale organ de partid și de stat - exercită controlul unitar al îndeplinirii hotărîrilor de partid și legilor țării, în toate domeniile de activitate economică și socială.

Articolul 119

Întreaga activitate de dezvoltare economico-socială planificată a țării se desfășoară sub conducerea Partidului Comunist Român - forța politică conducătoare a întregii societăți.

Articolul 120

Marea Adunare Națională adoptă planurile cincinale și planurile anuale de dezvoltare economico-socială.

Articolul 121

Consiliul de Stat controlează, între sesiunile Marii Adunări Naționale, modul în care se asigură dezvoltarea economico-socială planificată a țării.

Articolul 122

Consiliul Suprem al Dezvoltării Economico-Sociale care funcționează sub îndrumarea Consiliului de Stat - va conlucra strîns cu organele de partid și de stat la elaborarea prognozelor și a planului unic; întocmește studii și dezbate principalele orientări ale dezvoltării economico-sociale a țării, prezentînd concluziile și propunerile sale conducerii de partid și de stat.

Articolul 123

Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1973. Pe data intrării în vigoare, orice dispoziții contrare se abrogă.

Această lege a fost votată de Marea Adunare Națională în ședința din 22 noiembrie 1972, întrunind din cele 429 voturi exprimate, 426 voturi pentru și 3 voturi împotrivă.