Decizia nr. 462/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 2.596/97/2008 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.335D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, menționând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 879 din 30 iunie 2011, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 noiembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 2.596/97/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale.

Excepția a fost invocată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva într-o cauză având ca obiect dizolvarea unei societăți comerciale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate afectează independența și imparțialitatea instanței judecătorești, având în vedere că soluția adoptată de oficiul registrului comerțului prin care se stabilesc fapte sau se interpretează dreptul ajunge să fie preluată de către aceasta fără a se mai cerceta temeinic faptele și încadrarea legală. Doar instanța ar trebui să fie competentă să stabilească faptele, să administreze probele, să facă o încadrare juridică justă și să interpreteze corect dreptul.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispoziții care au următorul cuprins: "(1) La cererea oricărei persoane interesate, precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazurile în care: [...] b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 11 alin. (2) privind ratificarea tratatelor internaționale de către Parlament, art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și libertăților de care beneficiază cetățenii români, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 referitor la accesul liber la justiție, precum și dispozițiilor art. 1 privind respectarea drepturilor omului și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin

art. III lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2011

pentru modificarea și completarea

Legii contabilității nr. 82/1991

și pentru modificarea altor acte normative incidente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 22 aprilie 2011. Având în vedere însă

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza pe fond prevederile atacate.

Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând constituționalitatea acestora.

Astfel, prin

Decizia nr. 238 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 2 mai 2007, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 din Constituție, deoarece acesta se aplică fără discriminare tuturor subiectelor de drept la care se referă, și anume tuturor societăților comerciale care nu au depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situațiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerțului.

De asemenea, prin

Decizia nr. 29 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2007, Curtea a statuat că modul în care este reglementată sancțiunea menționată nu contravine prevederilor constituționale invocate în motivarea excepției - și anume celor ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare sau ale art. 126 privind instanțele judecătorești - deoarece sancțiunea este aplicată de instanța de judecată, cu obligația asigurării dreptului la apărare și a tuturor celorlalte garanții procesuale prevăzute de lege pentru părțile în proces.

Neîncălcându-se vreun drept sau vreo libertate, nu se poate reține nici încălcarea art. 1 alin. (3) și a art. 15 din Constituția României.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 237 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990

privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Getica Trans" - S.R.L. din Deva în Dosarul nr. 2.596/97/2008 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția a II-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 mai 2012.