Decizia nr. 583/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 alin. (3) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Prompt Transport" - S.R.L. din Broșteni, județul Vrancea, în Dosarul nr. 2.325/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.048D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu sunt încălcate prevederile constituționale invocate de autorul acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 2.325/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 alin. (3) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Prompt Transport" - S.R.L. din Broșteni, județul Vrancea într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei licitații pentru obținerea unei licențe de traseu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că este de principiu că, odată intrat în circuitul civil, un act administrativ nu mai poate fi revocat de autoritatea publică emitentă. Or, din prevederile

art. 39 alin. (3) din Legea nr. 92/2007 , rezultă că licența de traseu poate fi retrasă de același organ care a emis-o, respectiv Autoritatea Rutieră Română, în cazul unor abateri grave de la prevederile caietului de sarcini. Susține că această retragere echivalează cu anularea actului administrativ intrat în circuitul civil, anulare care nu se face de către o instanță de judecată, în urma unui proces desfășurat cu toate garanțiile constituționale și convenționale, ci chiar în mod direct de către emitentul actului administrativ, care se substituie, practic, instanței de judecată. În sprijinul acestor susțineri invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 574 din 19 septembrie 2006 . Arată că noțiunea de "abateri grave de la prevederile caietului de sarcini" nu este nicăieri definită în cuprinsul legii și dă posibilitatea Autorității Rutiere Române să aplice în mod arbitrar sancțiunea retragerii sau anulării licenței. Mai mult, textul de lege prevede că autoritățile administrației publice vor organiza atribuirea în gestiune a serviciului respectiv unui alt operator de transport după notificarea prealabilă făcută cu 60 de zile înainte de aplicarea sancțiunii, fără a da deținătorului licenței posibilitatea de a contesta în vreun fel decizia sau de a se apăra, prin stabilirea prin aceeași lege a vreunei căi de acces la justiție. Susține că, prin aceasta, se încalcă securitatea raporturilor juridice și afectează grav drepturile deținătorului de licență.

Tribunalul Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că, potrivit Constituției, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 39 alin. (3) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 19 aprilie 2007, care au următoarea redactare: "(3) Licența de traseu se retrage cu o notificare prealabilă de 60 de zile, în cazul unor abateri grave de la prevederile caietului de sarcini. În intervalul de 60 de zile, autoritățile administrației publice locale vor organiza atribuirea serviciului respectiv în gestiune altui operator de transport rutier."

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Constituție: art. 11 - "Dreptul internațional și dreptul intern", art. 16 "Egalitatea în drepturi", art. 20 - "Tratatele internaționale privind drepturile omului", art. 21 - "Accesul liber la justiție", art. 24 - "Dreptul la apărare", art. 45 - "Libertatea economică", art. 52 - "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică", art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", art. 124 - "Înfăptuirea justiției" și art. 126 - "Instanțele judecătorești". Invocă, de asemenea, dispozițiile art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu este întemeiată, urmând să o respingă ca atare. În acest sens, observă că autorul acesteia își fondează criticile, în principal, pe considerentele de principiu statuate de instanța de contencios constituțional cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Astfel, referindu-se la actele administrative unilaterale nelegale, Curtea a reținut, prin

Decizia nr. 574 din 19 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 18 octombrie 2006, că cele care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile administrative emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă.

Autorul prezentei excepții de neconstituționalitate extrapolează în mod greșit această constatare a Curții Constituționale la o situație juridică esențial diferită. În cazul de față, textul de lege supus controlului de constituționalitate are în vedere licența de traseu acordată de autoritatea administrativă competentă ca act administrativ unilateral emis în mod legal, ca urmare a îndeplinirii, la momentul solicitării acesteia, de către operatorul de transport a condițiilor prevăzute de lege pentru desfășurarea activității specifice. Retragerea licenței de traseu, prevăzută de dispozițiile de lege criticate, nu este consecința nelegalității sale inițiale, ci a săvârșirii ulterior, de către deținătorul acesteia, a unor fapte care se constituie în abateri grave de la prevederile caietului de sarcini, în sensul

Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007 . Prin urmare, ipoteza juridică diferă fundamental de cea examinată de Curtea Constituțională prin decizia la care face referire autorul prezentei excepții de neconstituționalitate în motivarea acesteia.

De altfel, așa cum a reținut instanța de contencios constituțional prin

Decizia nr. 70 din 15 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, retragerea licenței de traseu constituie o măsură necesară pentru întreruperea desfășurării transportului public local în condiții ilegale, având în vedere că a fost dispusă în urma constatării săvârșirii unor abateri grave de la prevederile caietului de sarcini. Curtea a observat că această măsură poate fi contestată în justiție, atacând în contencios administrativ actul aparținând autorității de autorizare, prin care se dispune retragerea licenței de traseu. Prin urmare, având deschisă calea liberului acces la justiție, operatorii de transport rutier sau transportatorii autorizați afectați pot exercita, în fața instanței de judecată, în mod efectiv și concret, toate drepturile și garanțiile specifice unui proces echitabil, inclusiv dreptul la apărare.

Așadar, instanța de judecată va aprecia dacă operatorul de transport a săvârșit, într-adevăr, abaterile grave care au condus la retragerea licenței de traseu sau dacă, dimpotrivă, autoritatea emitentă a procedat în mod abuziv și arbitrar la aplicarea unei astfel de măsuri.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 alin. (3) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Prompt Transport" - S.R.L. din Broșteni, județul Vrancea, în Dosarul nr. 2.325/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 iunie 2012.