Decizia nr. 789/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 176/2010 1 septembrie 2010 (prevederi anume) privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 34 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Florin Alexandru Alexe în Dosarul nr. 9.216/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 523D/2012 al Curții Constituționale.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenția Națională de Integritate, consilierul juridic Adrian Eduard Dumitru, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 682D/2012, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate identică, ridicată de Cornel-Constantin Poterașu în Dosarul nr. 9.713/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenția Națională de Integritate, consilierul juridic Adrian Eduard Dumitru, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 523D/2012 și nr. 682D/2012, având în vedere că acestea au obiect identic.
Reprezentantul părții prezente și cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 682D/2012 la Dosarul nr. 523D/2012, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 . Precizează că prevederile de lege criticate vizează reglementarea unei situații tranzitorii, fără a avea caracter retroactiv, de vreme ce o lege nu poate fi considerată retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior. În sensul celor susținute, depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 18 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 9.216/2/2011, și prin Încheierea din 27 februarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 9.713/2/2011, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 34 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Alexandru Alexe într-o cauză având ca obiect "refuzul soluționării unei cereri" și de Cornel-Constantin Poterașu într-o cauză având ca obiect refuzul nejustificat de efectuare a unei operațiuni.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010
, prin care a fost constatată neconstituționalitatea unor dispoziții din
Legea nr. 144/2007 , și susțin, în esență, că articolele vizate din această lege, care au fost declarate neconstituționale, nu mai pot produce niciun efect juridic și, prin urmare, toate cercetările cu privire la averile, conflictele de interese și stările de incompatibilitate, efectuate în temeiul legii, au devenit neconstituționale.
Totodată, autorii arată că prevederile
art. 34 alin. (2) din Legea nr. 176/2010
reglementează o situație contrară art. 15 alin. (2) din Constituție, în condițiile în care prevederile de lege, care retroactivează, nu reglementează în materie penală ori contravențională și nu sunt mai favorabile.
De asemenea, deși atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept, iar autoritățile și instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de instanța de contencios constituțional,
Legea nr. 176/2010 , în contradicție cu art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, reproduce textual tocmai acele prevederi declarate neconstituționale prin
Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 .
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în Dosarul nr. 523D/2012, în sensul că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) și art. 147 alin. (1), întrucât legiuitorul a reglementat efectele
în considerarea art. 147 alin. (4) teza finală din Constituție.
În Dosarul nr. 682D/2012, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, motivând că aspectele cu privire la care a fost invocată excepția constituie în același timp o susținere ce ține de fondul cauzei, astfel că exprimarea unei opinii ar putea echivala cu o antepronunțare asupra fondului cauzei, pe care instanța are datoria să o evite. Instanța judecătorească consideră că exprimarea opiniei sale cu privire la constituționalitatea
art. 34 din Legea nr. 176/2010 , realizând implicit o analiză cu privire la argumentele părților, constituie o veritabilă antamare a fondului cauzei, cel puțin în parte, de natură a aduce atingere dreptului părților la un proces echitabil, care presupune o instanță independentă și imparțială, precum și o eludare a dispozițiilor art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 523D/2012, arată că își menține punctul de vedere comunicat în Dosarul Curții Constituționale nr. 778D/2011, exprimat în sensul constituționalității prevederilor
art. 34 din Legea nr. 176/2010 . Cu acel prilej, Avocatul Poporului a precizat că, între data publicării
Deciziei nr. 415 din 14 aprilie 2010
a Curții Constituționale și data intrării în vigoare a
Legii nr. 176/2010 , activitatea Agenției Naționale de Integritate a fost suspendată, iar acest act normativ cuprinde dispoziții care reglementează situații tranzitorii, astfel încât decizia menționată nu are nicio influență asupra acestora.
În Dosarul nr. 682D/2012 Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat anterior într-o cauză similară, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.528D/2011, precizând că argumentele de neconstituționalitate invocate în prezenta cauză sunt similare cu cele reținute în dosarul la care s-a făcut referire. Cu acel prilej, Avocatul Poporului a considerat că dispozițiile legale criticate din
încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (4), art. 23 alin. (11), art. 26, art. 124 alin. (2), art. 126 alin. (2) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, în măsura în care mențin soluțiile legislative care au fost constatate anterior ca fiind în contradicție cu prevederile Legii fundamentale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 34 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010.
Prevederile
art. 34 din Legea nr. 176/2010
au următorul cuprins:
"(1) Verificările aflate în curs de desfășurare la Agenție la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă potrivit procedurii prevăzute de aceasta.
(2) Actele și lucrările efectuate în cadrul Agenției, rămase definitive până la publicarea
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, rămân valabile.
(3) Probele administrate și actele procesuale efectuate la instanțe și organe de urmărire penală înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi se mențin.
(4) Declarațiile de avere și declarațiile de interese depuse până la intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile și vor putea fi valorificate de către Agenție în cadrul procedurilor sale pentru exercitarea atribuțiilor specifice prevăzute de lege."
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, și art. 147 alin. (1) și (4) privind deciziile Curții Constituționale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor de lege criticate, constatând că acestea nu contravin dispozițiilor constituționale invocate (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012).
Cu acel prilej, Curtea a reținut că Agenția Națională de Integritate desfășoară o activitate de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfășura o activitate de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010.
De asemenea, Curtea a observat că dispozițiile constatate ca neconstituționale prin
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010
ar fi trebuit să fie puse de acord cu Legea fundamentală până la data de 20 iunie 2010.
În condițiile în care Parlamentul nu a respectat acest termen,
fiind publicată la data de 2 septembrie 2010 și intrând în vigoare la data de 5 septembrie 2010, Curtea a constatat incidența prevederilor constituționale ale art. 147 alin. (1), potrivit cărora "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare [... ] constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul [...] nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției."
Prin urmare, la data de 20 iunie 2010, dispozițiile neconstituționale din
și-au încetat efectele juridice, nemaiputându-se aplică, iar prevederile criticate din
nu retroactivează, ele aplicându-se doar începând cu 5 septembrie 2010, data intrării în vigoare a
Curtea a mai reținut că prevederile de lege criticate nu fac decât să reglementeze - pe cale legală - efectele
referitoare la actele efectuate în cadrul Agenției, rămase definitive până la publicarea
Deciziei Curții Constituționale nr. 415/2010
în Monitorul Oficial al României, acte care rămân valabile, deoarece, potrivit art. 147 alin. (4) teza finală din Constituție, "De la data publicării, deciziile [...] au putere numai pentru viitor."
Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Distinct de acestea, Curtea constată că normele cu caracter tranzitoriu cuprinse în
art. 34 din Legea nr. 176/2010
clarifică situația verificărilor aflate în curs de desfășurare la Agenție, a actelor și lucrărilor efectuate în cadrul Agenției, a probelor administrate și actelor procesuale efectuate la instanțe și organe de urmărire penală, precum și a declarațiilor de avere și de interese depuse, fără a fi putea fi considerate contrare, sub niciun aspect, principiului neretroactivității legii.
De altfel, a accepta susținerea autorilor excepției în sensul că toate cercetările cu privire la averile, conflictele de interese și stările de incompatibilitate, efectuate în temeiul prevederilor
Legii nr. 144/2007 , declarate neconstituționale, au devenit, la rândul lor, neconstituționale, înseamnă a conferi efecte retroactive deciziei Curții Constituționale, ceea ce, în raport cu art. 147 alin. (4) din Constituție și
art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, este de neconceput.
În fine, referitor la aspectele reținute în Încheierea din 27 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 9.713/2/2011, în sensul că exprimarea unei opinii, în speța de față, ar putea echivala cu o "antepronunțare asupra fondului cauzei", Curtea reamintește că, în acord cu jurisprudența sa, formularea de către instanța de judecată a opiniei cu privire la excepția de neconstituționalitate constituie o formă de exprimare a legăturii ce trebuie să existe, în procesul de soluționare a excepției, între judecătorul instanței învestite cu judecarea procesului și cel al instanței de contencios constituțional care judecă excepția de neconstituționalitate. Exprimarea opiniei de către instanță asupra excepției de neconstituționalitate nu poate avea semnificația unei antepronunțări interzise instanței de fond de dispozițiile Codului de procedură civilă, de vreme ce nu ea este competentă să soluționeze excepția, prerogativa de a hotărî asupra excepției de neconstituționalitate aparținând în exclusivitate Curții Constituționale, conform dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 353 din 29 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 2 august 2005).
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii:
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 34 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Florin Alexandru Alexe în Dosarul nr. 9.216/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Cornel-Constantin Poterașu în Dosarul nr. 9.713/2/2011 al aceleiași instanțe judecătorești.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 septembrie 2012.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Simina Gagu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.