Decizia nr. 808/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Valentin Mirișan, Aurel Mascaș, Adina Dumitrescu, Mitică Nicușor Miu, Păunel Galoș, Radu Bodea, Adrian Ionel Sferle, Viorica Lenuța Diniță, Maria Magdalena Chirculescu, Nicolae Creivean, Simona Teodora Borsos, Monica Georgeta Matei, Viorel Gheorghe Gavra, Sebastian Vălean, Sebastian Leuca, Ovidiu Tudor Naghi, Herlea Claudia Morar, Dorel Moțiu, Adrian Iancu, Adrian Brișcan, Mihai Dan Chirilă, Demian Moca, Vasile Constantin Popa, Alin Lucian Leucea, Ioan Adrian Popovici, Călin Gheorghe Roman, Alexandru Lele, Adrian Constantin Pantea, Adina Claudia Cioflan, Marinela Ciuperger, Alexandru Gheorghe Mintaș, Gligor Sabău, Gabriela Cristina Birta, Adriana Ardelean, Alina Adriana Bodin, Ionuț Bogdan, Atena Dragu, Ciprian Horia Puie, Ciprian Florentin Man, Daniel Titerlea, Marius Iancu, Tiberiu Sigheartău, Victoria Minodora Popovici, Dan Chirculescu, Teofil Ionel Ilisie, Simina Ioana Goia, Mihaela Bulzan, Maria Cotrău, Dida Adina Naghiu, Patricia Oros, Anca Raluca Popescu, Felicia Irina Popovici, Doriana Rotaru, Adela Stamatiu, Diana Sferle, Bianca Virginia Vulcan, Gheorghe Vidican, Ludovic Sarkozi, Rodica Popa, Cristian Marius Ardelean, Ancuța Gavriș, Dorina Buidoș, Viorel Sabău, Dorica Stanciu, Ana Elena Butușină, Mihaela Laura Hada, Carmen Antal, Adriana Ban, Nicoleta Crina Duma, Lenuța Ilea, Ana Mudura, Mihaela Grosu, Amalia Sav, Rozalia Șerban, Aurelia Bala, Camelia Eliza Gavriluț, Codruța Criste, Mirela Milian, Daniela Bora, Camelia Lăcrămioara Mesaroș, Ana Mudura, Vasile Bara, Eugen Roman, Ioan Dan Șandor, Dan Zian Han, Ilie Tătar, Aurel Popa, Margareta Glitia, Claudia Țoța, Mariana Vălcan, Adriana Bun, Gabriela Cristea, Monica Adriana Pop, Remus Bogdan Achim, Nicolae Meseșan, Gheorghe Rus, Titiana Mada, Adrian Mureșan, Marius Mudura, Mărioara Varga, Carmen Gui, Floare Șandor, Florica Ramona Gangoș, Luiza Lidia Atodiresei, Mariana Puștea, Andreea Melinda Grigorean, Rodica Verche, Corina Beteringhe, Florica Andrei, Ioan Grigorean, Lenuța Jurjuț, Veronica Heredea, Romina Burtic, Anca Vasilica Bogdan, Teodor Driha, Amalia Drimbău, Maria Sîrcă, Marin Pop, Ioan Sabău, Camelia Garay, Mihaela Teușdean, Remuș Călin Popa, Gabriela Turc, Sanda Cicortaș, Vasile Somyai și Cristian Șichet în Dosarul nr. 4.827/111/2011 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 519D/2012.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 752D/2012, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Lidia Baboș, Camelia Blajan, Cristina Augustina Bontea, Alina Pompilia Botioc, Dorina Buzdugan, Diana Călugăr, Liliana Câmpean, Ani-Letiția Chiș, Mariana-Maria Clapa, Alina Coman (Mocan), Elvira Curuțiu, Mariana Doboș, Adriana Gherman, Violeta Hanuschi, Tunde Hossu, Maria Karacsonyi, Daniela Kozma, Gabriela Matyas, Laura Miclea, Carmen Gabriela Miron, Emilia Mocan, Paul Oneș, Gabriela Petruș, Ioana-Marilena Popa, Gavril Sechelea, Claudia Șofron, Simona Ioana Șofron, Cristina Stana, Mirela Stîngaci, Ana-Alexandra Tămaș, Georgeta Cristina Țifrea, Carmen Tomoioaga, Corina Tripon, Corina Turc, Anna-Maria Vinczeller și Marin-Ioan Ziman în Dosarul nr. 4.706/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 752D/2012 la Dosarul nr. 519D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 februarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 4.827/111/2011, și prin Sentința civilă nr. 7.792 din 20 decembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 4.706/2/2011, Tribunalul Bihor - Secția I civilă și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de reclamanții Valentin Mirișan și alții și de reclamanții Gabriela Petruș și alții în cadrul unor litigii având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile

art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevedeau acordarea premiului anual acordat pentru activitatea desfășurată în timpul anului 2010, au fost abrogate de

art. 39 pct. w) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011. Totodată, prin

Legea nr. 285/2010

, în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut în mod expres, la art. 8 - criticat -, că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011. Se încalcă astfel dreptul de proprietate, dreptul la măsurile de protecție socială garantate constituțional, principiul neretroactivității, dar și statutul profesiei, așa cum acesta rezultă din prevederile art. 124 și 125 din Legea fundamentală. Autorii excepției consideră că premiul anual corespunzător anului 2010 reprezintă un drept câștigat, de vreme ce dispozițiile care îl reglementau erau în vigoare în data de 31 decembrie 2010, acest premiu cuvenindu-se pentru activitatea profesională desfășurată pe parcursul întregului an 2010 - încheiat -, chiar dacă sumele de bani se acordă în concret, potrivit legii, începând cu luna ianuarie a anului următor. Este vorba, așadar, de un raport juridic născut sub imperiul legii vechi, care nu și-a epuizat toate efectele juridice, astfel că legea nouă nu poate abroga efectul juridic nerealizat, fără a încălca principiul neretroactivității. Legea nouă, deși are prioritate față de cea veche, nu poate reglementa acele efecte susceptibile a se produce sub imperiul legii vechi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în nenumărate rânduri, chiar și împotriva României, că și dreptul de creanță reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puțin o "speranță legitimă" de a-l vedea concretizat. Or, lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente unui drept deja câștigat constituie o ingerință neconformă cu principiul protecției proprietății. Invocând și

Directiva 2000/78/CE

a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, autorii excepției amintesc jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și concluziile Comisiei Europene cu privire la obligația judecătorului național de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curții Constituționale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).

Tribunalul Bihor - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, legiuitorul nefăcând altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare. Totodată, apreciază că premiul anual reprezintă un drept salarial suplimentar care poate fi dimensionat în funcție de resursele bugetare existente.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 125 privind statutul judecătorilor.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății, ale art. 15 din

Directiva 2000/43/CE

a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 180 din 19 iulie 2000, și ale art. 17 din

Directiva Consiliului 2000/78/CE

a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 303 din 2 decembrie 2000.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, Curtea respingând excepțiile de neconstituționalitate ridicate.

Astfel, prin

Decizia nr. 257 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a statuat că dispozițiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar și că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, așa încât nu este incident art. 41 din Constituție, care garantează salariaților drep tul la salariu. Totodată, prin aceeași decizie, s-a arătat că legiuitorul, prin

art. 8 din Legea nr. 285/2010 , a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că

Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public și constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar dispozițiile de lege criticate prevăd în același timp doar modalitatea prin care statul urmează să își execute întru totul această obligație financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe. Așadar, Curtea a concluzionat că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată.

Curtea a mai reținut că dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 285/2010

, prin conținutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivității legii.

Curtea a mai constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizația de bază, este acordată și în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată același nivel al retribuției, în condițiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.

De asemenea, Curtea a reținut lipsa de relevanță a actelor Uniunii Europene invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate.

Prin

Decizia nr. 549 din 24 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 2 iulie 2012, Curtea a reținut că dispozițiile art. 124 și 125 din Constituție nu sunt incidente în cauză. Astfel, dreptul bănesc la care se referă textul de lege criticat nu fusese acordat în considerarea unei categorii socioprofesionale speciale, ci întregului personal din sectorul bugetar, iar, pe de altă parte, textele constituționale invocate se referă la judecători.

Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Valentin Mirișan, Aurel Mascaș, Adina Dumitrescu, Mitică Nicușor Miu, Păunel Galoș, Radu Bodea, Adrian Ionel Sferle, Viorica Lenuța Diniță, Maria Magdalena Chirculescu, Nicolae Creivean, Simona Teodora Borsos, Monica Georgeta Matei, Viorel Gheorghe Gavra, Sebastian Vălean, Sebastian Leuca, Ovidiu Tudor Naghi, Herlea Claudia Morar, Dorel Moțiu, Adrian Iancu, Adrian Brișcan, Mihai Dan Chirilă, Demian Moca, Vasile Constantin Popa, Alin Lucian Leucea, Ioan Adrian Popovici, Călin Gheorghe Roman, Alexandru Lele, Adrian Constantin Pantea, Adina Claudia Cioflan, Marinela Ciuperger, Alexandru Gheorghe Mintaș, Gligor Sabău, Gabriela Cristina Birta, Adriana Ardelean, Alina Adriana Bodin, Ionuț Bogdan, Atena Dragu, Ciprian Horia Puie, Ciprian Florentin Man, Daniel Titerlea, Marius Iancu, Tiberiu Sigheartău, Victoria Minodora Popovici, Dan Chirculescu, Teofil Ionel Ilisie, Simina Ioana Goia, Mihaela Bulzan, Maria Cotrău, Dida Adina Naghiu, Patricia Oros, Anca Raluca Popescu, Felicia Irina Popovici, Doriana Rotaru, Adela Stamatiu, Diana Sferle, Bianca Virginia Vulcan, Gheorghe Vidican, Ludovic Sarkozi, Rodica Popa, Cristian Marius Ardelean, Ancuța Gavriș, Dorina Buidoș, Viorel Sabău, Dorica Stanciu, Ana Elena Butușină, Mihaela Laura Hada, Carmen Antal, Adriana Ban, Nicoleta Crina Duma, Lenuța Ilea, Ana Mudura, Mihaela Grosu, Amalia Sav, Rozalia Șerban, Aurelia Bala, Camelia Eliza Gavriluț, Codruța Criste, Mirela Milian, Daniela Bora, Camelia Lăcrămioara Mesaroș, Ana Mudura, Vasile Bara, Eugen Roman, Ioan Dan Șandor, Dan Zian Han, Ilie Tătar, Aurel Popa, Margareta Glitia, Claudia Țoța, Mariana Vălcan, Adriana Bun, Gabriela Cristea, Monica Adriana Pop, Remus Bogdan Achim, Nicolae Meseșan, Gheorghe Rus, Titiana Mada, Adrian Mureșan, Marius Mudura, Mărioara Varga, Carmen Gui, Floare Șandor, Florica Ramona Gangoș, Luiza Lidia Atodiresei, Mariana Puștea, Andreea Melinda Grigorean, Rodica Verche, Corina Beteringhe, Florica Andrei, Ioan Grigorean, Lenuța Jurjuț, Veronica Heredea, Romina Burtic, Anca Vasilica Bogdan, Teodor Driha, Amalia Drimbău, Maria Sîrcă, Marin Pop, Ioan Sabău, Camelia Garay, Mihaela Teușdean, Remuș Călin Popa, Gabriela Turc, Sanda Cicortaș, Vasile Somyai și Cristian Șichet în Dosarul nr. 4.827/111/2011 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă și de Lidia Baboș, Camelia Blajan, Cristina Augustina Bontea, Alina Pompilia Botioc, Dorina Buzdugan, Diana Călugăr, Liliana Câmpean, Ani-Letiția Chiș, Mariana-Maria Clapa, Alina Coman (Mocan), Elvira Curuțiu, Mariana Doboș, Adriana Gherman, Violeta Hanuschi, Tunde Hossu, Maria Karacsonyi, Daniela Kozma, Gabriela Matyas, Laura Miclea, Carmen Gabriela Miron, Emilia Mocan, Paul Oneș, Gabriela Petruș, Ioana-Marilena Popa, Gavril Sechelea, Claudia Șofron, Simona Ioana Șofron, Cristina Stana, Mirela Stîngaci, Ana-Alexandra Tămaș, Georgeta Cristina Țifrea, Carmen Tomoioaga, Corina Tripon, Corina Turc, Anna-Maria Vinczeller și Marin-Ioan Ziman în Dosarul nr. 4.706/2/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrative și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 octombrie 2012.