Decizia nr. 831/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1), art. 36 și

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Energie&Eko Pyt" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 3.310/4/2008*) al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 816D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 483 din 10 mai 2012 . Totodată, arată că posibilitatea atacării separat cu recurs a hotărârilor judecătorului-sindic reprezintă tocmai o garanție și o aplicare a principiului dublului grad de jurisdicție, nefiind încălcat nici dreptul de proprietate, întrucât, orice creditor diligent are posibilitatea de a se înscrie la masa credală atunci când are de valorificat o creanță certă lichidă și exigibilă, acesta neputând invoca propria culpă ori faptul că nu poate obține valorificarea creanțelor datorită suspendării oricărei acțiuni judiciare sau extrajudiciare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 3.310/4/2008*), Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1), art. 36 și

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Energie&Eko Pyt" - S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe prevederile

Legii nr. 85/2006 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, următoarele:

- prevederile

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

sunt contrare art. 126 alin. (6) din Constituție, deoarece golesc de conținut principiul dublului grad de jurisdicție ca urmare a faptului că sunt definitive și executorii, înlăturând a priori dublul grad de jurisdicție, fiind puse în executare înainte de verificarea legalității primei hotărâri;

- prevederile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2), întrucât îngrădesc valorificarea dreptului de creanță, fie și temporar;

- prevederile

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

încalcă dispozițiile art. 36 din Constituție, în măsura în care este interpretat ca fiind obstrucționat dreptul la vot al creditorului în adunarea generală a creditorilor în absența unei hotărâri irevocabile.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 12 alin. (1), art. 36 și

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

sunt constituționale, iar în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (3) din aceeași lege apreciază că aceasta este inadmisibilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (1), art. 36 și

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile criticate au următorul cuprins:

- Art. 12 alin. (1): "(1) Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs."

- Art. 36: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale."

- Art. 74 alin. (2): "(2) După înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanțelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartiții de sume în caz de faliment în procedura simplificată."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 36 privind dreptul de vot, art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată și art. 126 alin. (6) privind instanțele judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

1. Autoarea excepției de neconstituționalitate a invocat în fața instanței judecătorești, pe lângă prevederile reținute în dispozitivul încheierii de sesizare, și neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 74 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, însă instanța de judecată a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale, motivând că aceste prevederi sunt abrogate.

Totodată, se reține că prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a constatat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

Într-o asemenea situație, autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate avea posibilitatea să uzeze de prevederile

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , în sensul de a ataca cu recurs încheierea la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare, în măsura în care ar fi dorit sesizarea Curții Constituționale și menținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 .

Așadar, Curtea observă că nu a fost învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței și, prin urmare, nu are competența de a se pronunța asupra acesteia.

2. În ceea ce privește critica prevederilor

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , considerate de autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate ca fiind contrare art. 126 alin. (6) din Constituție, ca urmare a faptului că hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii și sunt puse în executare înainte de a fi exercitată calea de atac, aceasta nu poate fi reținută.

Dispozițiile

art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

stabilesc că hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii și pot fi atacate separat cu recurs. Or, se constată că prin reglementarea criticată se prevede posibilitatea de a formula separat recurs împotriva hotărârilor judecătorului-sindic, fiind tocmai o consacrare a dublului grad de jurisdicție.

De altfel, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat, de principiu, că Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, în acest sens fiind, spre exemplu

Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004.

Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum și art. 129, care prevede că, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar și unele reguli speciale, în considerarea unor situații deosebite, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac.

În acest sens sunt și prevederile

art. 8 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2006 , care stabilesc anumite derogări de la prevederile generale de procedură, respectiv ale Codului de procedură civilă, și anumite excepții de la suspendarea hotărârilor judecătorului-sindic de către instanța de recurs.

3. Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006 , Curtea observă că nu este întemeiată, întrucât aceste prevederi nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2), sens în care este și jurisprudența constantă a Curții, spre exemplu,

Decizia nr. 161 din 28 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 24 aprilie 2012.

Astfel, Curtea, cu referire la jurisprudența sa anterioară, a statuat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de

Legea nr. 85/2006 , procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență.

În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acționa în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispozițiilor

art. 64 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanțele pe care le au în tabelul creanțelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenței pentru acoperirea creanțelor.

Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței nu aduc vreo restrângere exercițiului dreptului de valorificare a creanței.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

4. În ceea ce privește critica prevederilor

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , raportat la dispozițiile art. 36 din Constituție, se observă că prevederile constituționale menționate nu au incidență în cauză, vizând dreptul constituțional la vot, ca drept cu caracter politic, și nu dreptul creditorilor de a vota în cadrul procedurii insolvenței.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1), art. 36 și

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Energie&Eko Pyt" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 3.310/4/2008* al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 octombrie 2012.