Decizia nr. 483/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ion Maurici, Gheorghe Cătălin Brânzea, Florin Hodivoianu, Gheorghe Daniel Neagoie, Andrei Georgescu Negulescu și Sorin Gheorghe Trandafir, prin mandatar Niculae Vlădilă, în Dosarul nr. 1.330/105/2010* al Tribunalului Prahova - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.055D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și de menținere a soluției din

Decizia Curții Constituționale nr. 300 din 27 martie 2012 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iulie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 1.330/105/2010*, Tribunalul Prahova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ion Maurici, Gheorghe Cătălin Brânzea, Florin Hodivoianu, Gheorghe Daniel Neagoie, Andrei Georgescu Negulescu și Sorin Gheorghe Trandafir, prin mandatar Niculae Vlădilă, cu prilejul soluționării unei acțiuni în realizarea drepturilor salariale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că suspendarea litigiilor de muncă în temeiul textului de lege criticat echivalează cu o îngrădire flagrantă a liberului acces la justiție și lipsește reclamanții de dreptul la apărare, din moment ce un asemenea conflict de muncă nu este soluționat de o altă instanță din România. În cazul declanșării procedurii de insolvență s-ar ajunge la situația în care salariații să nu-și mai poată apăra drepturile în mod echitabil și, de asemenea, să nu mai beneficieze de vreo garanție că drepturile lor vor fi onorate în cadrul procedurii de insolvență. Prin urmare, se apreciază că se impune exceptarea litigiilor de muncă de la acțiunile judiciare care să fie suspendate de drept în temeiul

art. 36 din Legea nr. 85/2006 .

Tribunalul Prahova - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit

art. 64 din Legea nr. 85/2006 , creanțele salariaților vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, motiv pentru care legiuitorul a reglementat situația creanțelor născute din raporturile de muncă, în sensul că acestea vor fi realizate în cadrul procedurii de insolvență. Sancțiunea suspendării acțiunilor în realizare, în cazul deschiderii procedurii de insolvență, constă în aceea că reclamanții creditori se pot înscrie la masa credală, pentru a-și recupera creanțele cuvenite, nemaifiind necesară promovarea unei acțiuni pe dispozițiile dreptului muncii, ceea ce nu poate echivala cu o încălcare a accesului liber la justiție sau a dreptului la apărare.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, text de lege care are următorul cuprins: "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare, precum și dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor criticate, prin raportare la critici și prevederi constituționale similare, în acest sens fiind, spre exemplu,

Decizia nr. 300 din 27 martie 2012 *1), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii, și

Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008.

----------

*1)

Decizia Curții Constituționale nr. 300 din 27 martie 2012

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012.

Cu aceste prilejuri Curtea a observat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii stabilite de

Legea nr. 85/2006 , procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual și egalitar, în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență.

În aceste condiții, existența unor acțiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului și pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acționa în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispozițiilor

art. 64 din Legea nr. 85/2006 , creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanțele pe care le au în tabelul creanțelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenței pentru acoperirea creanțelor. În cazul salariaților, drepturile acestora sunt înregistrate direct în tabelul de creanțe, fără cerere de admitere a creanțelor, de către administratorul judiciar/lichidator, conform evidențelor contabile.

De asemenea, Curtea nu a reținut nici criticile referitoare la îngrădirea accesului liber la justiție sau la încălcarea dreptului la un proces echitabil, întrucât, în cadrul procedurii insolvenței, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziție de lege pentru realizarea drepturilor lor. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili procedura de judecată, iar situația specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenței a justificat instituirea unor norme de procedură speciale, prin aceasta asigurându-se o garanție efectivă a drepturilor creditorilor.

Totodată, Curtea a constatat că dreptul la acțiune al creditorilor, suspendat de art. 36, nu se prescrie, el fiind conservat prin dispozițiile

art. 40 din Legea nr. 85/2006 ; termenele de prescripție a dreptului de acțiune reîncep să curgă în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenței, în condițiile art. 2.534 din noul Cod civil.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții, atât soluțiile, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 36 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ion Maurici, Gheorghe Cătălin Brânzea, Florin Hodivoianu, Gheorghe Daniel Neagoie, Andrei Georgescu Negulescu și Sorin Gheorghe Trandafir, prin mandatar Niculae Vlădilă, în Dosarul nr. 1.330/105/2010* al Tribunalului Prahova - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2012.