Decizia nr. 8/1999

Lucian Mihai - președinte

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 24 și 27 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin

Legea nr. 44/1998 , în condițiile prevăzute la art. 113 din Constituție, excepție ridicată de Societatea Comercială "Broadhurst Investments Limited", cu sediul în Nicosia - Cipru, în Dosarul nr. 2.781/1998 al Tribunalului București - Secția comercială.

La apelul nominal este prezenta Societatea Comercială "Broadhurst Investments Limited", reprezentată prin avocații Danil Matei și Marcel Gheorghe, lipsind Societatea Comercială "Delfincom" - S.A., pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.

Întrucât nu sunt cereri prealabile, se da cuvântul în fond părții prezente. Din partea Societății Comerciale "Broadhurst Investments Limited", avocatul Danil Matei solicita admiterea excepției, cu motivarea ca dispozițiile

art. 24 și 27 din Legea nr. 44/1998

- potrivit cărora vânzarea de active aparținând societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar se poate face numai cu acordul sau cu avizul Fondului Proprietății de Stat - sunt neconstituționale, contravenind prevederilor art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (2), art. 41 alin. (2) teza întâi, art. 134 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și art. 135 alin. (1) și (6) din legea fundamentală. Se mai susține ca societățile comerciale, potrivit

Legii nr. 31/1990 , au în proprietate bunuri mobiliare și imobiliare, aflate în patrimoniul lor, ceea ce le conferă toate atributele dreptului de proprietate. Acest drept de proprietate, garantat de Constituție potrivit art. 41 alin. (1), este încălcat prin dispozițiile atacate, conform cărora Fondul Proprietății de Stat își da avizul sau acordul de vânzare asupra activelor societății comerciale. Astfel i se creează statului, în calitate de acționar, drepturi mult mai mari față de ceilalți acționari, ceea ce contravine prevederilor art. 41 alin. (2), cat și prevederilor art. 135 alin. (1) și (6) din legea fundamentală. Curtea Constituțională, se arata în continuare, a statuat prin deciziile nr. 18/1997 și nr. 73/1997 ca societatea comercială are drept de proprietate asupra bunurilor aflate în patrimoniul sau, iar statul este un simplu acționar care deține o parte din capitalul social ce nu se confunda cu patrimoniul persoanei juridice, inclusiv în situația în care statul deține majoritatea capitalului social. Se mai susține, de asemenea, ca statul și-a câștigat poziția de acționar majoritar printr-un plasament inegal, fapt care afectează procesul de privatizare, care nu se poate realiza în aceste condiții decât parțial. Astfel, datorită acestei poziții privilegiate, se infrang dispozițiile art. 134 și 135 din Constituție. În concluzie, cere admiterea excepției și declararea ca neconstituționale a celor două texte de lege atacate.

Cel de al doilea reprezentant al societății susține ca dispozițiile

art. 24 și 27 din Legea nr. 44/1998

sunt neconstituționale, deoarece pe baza lor se încalcă voința acționarilor de a participa la procesul de privatizare, demobilizand investitorii care nu mai au garanția plasamentelor efectuate. Cu privire la poziția statului în cadrul societăților comerciale, face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 18/1997 și nr. 34/1998. În fine apreciază ca acordul sau avizul Fondului Proprietății de Stat cu privire la vânzarea activelor societăților comerciale duce la controlul comerțului, contravenind astfel art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public precizează în cuvântul sau ca achieseaza la concluziile din raportul judecătorului raportor, arătând ca cele doua texte de lege nu infrang dispozițiile art. 41 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece, potrivit

art. 8 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobată prin

Legea nr. 44/1998 , Fondul Proprietății de Stat exercita în numele statului sau al administrației publice locale toate drepturile acționarului la societățile comerciale enumerate la art. 2 din ordonanța. În concluzie solicita respingerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Tribunalul București - Secția comercială, prin Încheierea din 28 octombrie 1998, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 24 și 27 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobată prin

Legea nr. 44/1998 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile

art. 24 și 27 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , condiționand vânzarea de active ale societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, respectiv încheierea de contracte de leasing cu clauza irevocabilă de vânzare doar cu acordul prealabil al Fondului Proprietății de Stat, încalcă mai multe norme constituționale, și anume:

- prevederile art. 4 alin. (2), care consacra principiul egalității între cetățeni, întrucât textele de lege atacate instituie discriminare între acționari, respectiv între stat sau o autoritate a administrației publice locale și ceilalți acționari privati;

- prevederile art. 16 alin. (1) și (2), care consacra principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice;

- prevederile art. 41 alin. (1) și (2), referitoare la ocrotirea deopotrivă a proprietății private, indiferent de titular, textele atacate instituind o procedură specială de exercitare a dreptului de dispoziție asupra bunurilor societății comerciale;

- prevederile art. 134 alin. (1) și (2) lit. a), care consacra caracterul de piața al economiei naționale și obliga statul să asigure libertatea comerțului;

- prevederile art. 135 alin. (1) și (6), care obliga statul sa ocroteasca proprietatea și consacra inviolabilitatea proprietății private.

Tribunalul București - Secția comercială, contrar dispozițiilor

art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată, nu și-a exprimat opinia nici ca urmare a solicitării exprese a Curții Constituționale, precizând doar ca, excepția ridicată fiind motivată în fapt și în drept de către autorul ei, instanța avea obligația sa suspende judecarea cauzei și sa sesizeze Curtea Constituțională.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se arata ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Textele de lege contestate nu au nici o legătură cu prevederile art. 4 alin. (2) sau cu cele ale art. 16 din Constituție, acestea referindu-se la egalitatea cetățenilor patriei comune, respectiv la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Potrivit aceluiași punct de vedere, dispozițiile

art. 24 și 27 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997

sunt constituționale și în raport cu prevederile art. 41 alin. (1) și (2), ale art. 134 alin. (1) și (2) lit. a) și ale art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, deoarece statul sau autoritatea administrației publice locale, ca acționari majoritari ai societății comerciale, sunt reprezentați în procesul de privatizare de către Fondul Proprietății de Stat, fapt ce justifica obligativitatea acordului acestuia la vânzarea de active și la încheierea contractelor de leasing cu clauza irevocabilă de vânzare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională este legal sesizată cu excepția de neconstituționalitate și este competența sa o soluționeze conform prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată.

Textele din

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , atacate prin excepția de neconstituționalitate, sunt următoarele:

"Art. 24. - (1) Societățile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar pot vinde active din patrimoniul lor persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la inițiativa consiliului lor de administrație și cu acordul Fondului Proprietății de Stat ori din inițiativa Fondului Proprietății de Stat, cu mandatarea reprezentantului sau în adunarea generală a acționarilor. Vânzarea se poate face numai în cazul în care nu este afectată privatizarea unei societăți comerciale sau privatizarea unui activ în integralitatea sa.

(2) Vânzarea activelor prevăzute la alin. (1) se efectuează pe bază de licitație cu strigare sau în plic, cu adjudecare la prețul de piața, în baza raportului dintre cerere și oferta.

(3) Procedura prevăzută la alin. (1) și (2) se aplică și în cazul perfectarii unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare, având ca obiect utilizarea activelor aparținând societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, dacă în contractul de leasing imobiliar nu s-a prevăzut altfel."

"Art. 27. - (1) Societățile comerciale prevăzute în prezenta secțiune, care au în derulare contracte de locatie de gestiune, de închiriere sau de asociere în participațiune, pot vinde sau încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare, prin negociere directa cu locatarii sau asociații, în situațiile în care aceștia au efectuat investiții în activele pe care le utilizează. În acest caz, din prețul de vânzare se scade valoarea investițiilor, pe bază de raport de evaluare acceptat de părți.

(2) Vânzarea se desfășoară cu avizul Fondului Proprietății de Stat."

Examinând cauza, Curtea constata ca textele de lege citate reglementează un segment din procesul de privatizare, component esențial al reformei economice și inevitabil în crearea unei adevărate economii de piața, respectiv vânzarea de active de orice natura - în primul caz - și vânzarea de active imobiliare date în locatie de gestiune sau închiriate ori încheierea de contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare asupra unor asemenea active - în cel de al doilea caz.

Ambele texte sunt aplicabile societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar. Potrivit acestor dispoziții vânzarea activelor ori încheierea contractelor de leasing se poate face doar cu acordul, respectiv cu avizul Fondului Proprietății de Stat.

Textele de lege atacate nu contravin nici uneia dintre normele constituționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate.

Astfel art. 4 din Constituție consacra principiul general potrivit căruia statul are ca fundament unitatea poporului și arata criteriile care justifica considerarea ca discriminatoare a unei măsuri: rasa, religia, sexul, opinia, apartenența politică, averea sau originea socială. Acest principiu nu este aplicabil relațiilor dintre instituțiile statului și societățile comerciale și nici relațiilor dintre actionarii societăților comerciale, persoane juridice și persoane fizice.