Decizia nr. 122/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 121/1998 28 august 1998 (prevederi anume) privind răspunderea materială a militarilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998
privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Mihai Florea, Maria Avram, Doina Baltaru, Adrian Belc, Florin Dinca, Vasile Grama, Adrian Ploae, Alexandru Mic, Alexandra Stirbu, Ioan Moldovan, Dan Leuca, Valentin Oprea, Laura Leuca, Marcel Vaida, Florin Buia, Dan Banut, Vasile Miloiu, Ioan Aldea, Mihaela Bozdog, Ioana Caciulă, Dan Gheorghescu, Michaela Oana, Carmen Man, Florentina Nalbaru, Roxana Nica, Florin Ardelean, Eugen Șerban, Livia Bratan, Corina Lucaciu, Mihai Feier, Radu Stan, Viorel Pascaru și Zechei Iernutan în Dosarul nr. 716/33/2012 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 24D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 noiembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 716/33/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998
privind răspunderea materială a militarilor.
Excepția a fost invocată de Mihai Florea, Maria Avram, Doina Baltaru, Adrian Belc, Florin Dinca, Vasile Grama, Adrian Ploae, Alexandru Mic, Alexandra Stirbu, Ioan Moldovan, Dan Leuca, Valentin Oprea, Laura Leuca, Marcel Vaida, Florin Buia, Dan Banut, Vasile Miloiu, Ioan Aldea, Mihaela Bozdog, Ioana Caciulă, Dan Gheorghescu, Michaela Oana, Carmen Man, Florentina Nalbaru, Roxana Nica, Florin Ardelean, Eugen Șerban, Livia Bratan, Corina Lucaciu, Mihai Feier, Radu Stan, Viorel Pascaru și Zechei Iernutan într-un dosar având ca obiect cererea de anulare a unor decizii de impunere emise de unele autorități de reglementare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât fac o discriminare între persoanele care pot fi obligate la plata sumelor de bani, fiind injust ca persoanele care au beneficiat de anumite sume de bani să fie absolvite de restituirea lor după trecerea unui an de zile, în timp ce persoanele care au făcut o interpretare și o aplicare a legislației în domeniul salarizării să fie ținute de obligația de reparare a prejudiciului în termen de 3 ani de la data constatării pagubei. Această împrejurare duce în final la o îmbogățire fără justă cauză a unor angajați în detrimentul altora care sunt obligați să suporte plata acestor sume.
Curtea de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998
privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, dispoziții care au următorul conținut: "Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate, se poate face numai în cazurile în care paguba a fost constatată în cel mult un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori de când au beneficiat de serviciile nedatorate. În cazul constatării pagubei după un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori a beneficierii de serviciile nedatorate, dar nu mai târziu de 3 ani de la această dată, răspunderea materială se va stabili în sarcina celor din vina cărora s-a produs paguba."
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată pentru motive ce vor fi expuse în continuare.
Dispozițiile legale criticate reglementează măsurile ce trebuie luate atunci când s-au încasat anumite sume de bani sau s-au primit bunuri ori servicii fără drept. Ele dau expresie principiului de drept potrivit căruia nimeni nu se poate îmbogăți fără justă cauză. Soluția legislativă prevăzută de normele legale ia în considerare realitățile existente, reușind să realizeze un just echilibru între interesele contrare: interesul statutului în calitate de angajator, pe de o parte, și interesele angajaților săi, pe de altă parte, respectiv cel al persoanelor care au încasat sume de bani ori au primit bunuri sau servicii fără drept, precum și cel al persoanelor din vina cărora s-a produs paguba.
Faptul că persoanele din vina cărora s-a produs paguba au obligația de reparare a prejudiciului în termen de 3 ani de la data constatării pagubei este de natură să le determine să depună toate diligențele, cu celeritate, astfel încât prejudiciul să poată fi recuperat, în termen de un an de la persoanele care au încasat anumite sume de bani sau au primit bunuri ori servicii fără drept. Cu alte cuvinte, persoanele din vina cărora s-a produs paguba răspund civil în subsidiar, după împlinirea termenului de un an de la data constatării pagubei.
Dispozițiile legale criticate reprezintă, de asemenea, o reflectare a principiului enunțat în
art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, potrivit căruia "Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor."
Acest lucru nu înseamnă că persoanele din vina cărora s-a produs paguba nu se pot îndrepta printr-o acțiune în regres, potrivit dreptului comun, împotriva persoanelor care s-au îmbogățit fără justă cauză.
În aceste condiții, nu se poate vorbi de o discriminare între cele două categorii de persoane, ci doar de un mecanism menit să asigure recuperarea prejudiciului creat, precum și exercitarea cu maximă diligență a obligațiilor de serviciu de către persoanele abilitate să desfășoare operațiuni de natura celor vizate de dispozițiile legale criticate.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998
privind răspunderea materială a militarilor, excepție ridicată de Mihai Florea, Maria Avram, Doina Baltaru, Adrian Belc, Florin Dinca, Vasile Grama, Adrian Ploae, Alexandru Mic, Alexandra Stirbu, Ioan Moldovan, Dan Leuca, Valentin Oprea, Laura Leuca, Marcel Vaida, Florin Buia, Dan Banut, Vasile Miloiu, Ioan Aldea, Mihaela Bozdog, Ioana Caciulă, Dan Gheorghescu, Michaela Oana, Carmen Man, Florentina Nalbaru, Roxana Nica, Florin Ardelean, Eugen Șerban, Livia Bratan, Corina Lucaciu, Mihai Feier, Radu Stan, Viorel Pascaru și Zechei Iernutan în Dosarul nr. 716/33/2012 al Curții de Apel Cluj - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 martie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.