Decizia nr. 147/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Brașov, în Dosarul nr. 7.058/197/2011 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 47D/2013.

La apelul nominal răspunde, pentru Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Brașov, domnul George Roșca, reprezentant legal, și domnul Lucian Mihail, consilier juridic, cu adeverință la dosar și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului consilier juridic, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, deoarece ar trebui să se lase cetățeanului interesat libertatea de a solicita sau nu anularea anumitor acte.

Domnul George Roșca, în calitate de reprezentant legal al autorului excepției, nu mai are nimic de adăugat față de susținerile consilierului juridic al unității.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 7.058/197/2011, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Brașov, în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unui apel în materie civilă referitor la anularea unui înscris.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece dreptul cetățenilor de a se adresa justiției nu presupune și obligația acestora de a o face. Or, prin legitimarea procurorului de a sesiza instanța civilă cu o cerere de anulare a unor înscrisuri se înfrânge dreptul cetățeanului în exercitarea dreptului respectiv, care nu dorește acest lucru. Totodată, prin recunoașterea legitimării procesuale active a procurorului la modul generic, fără vreo precizare expresă în ce privește înscrisurile ce pot face obiectul acțiunii în anulare, se permite intruziunea acestuia în dreptul la viața intimă, familială și privată, ori, după caz, este afectat dreptul de proprietate privată în condițiile în care aspectele ținând de aceste drepturi fundamentale pot face obiectul înscrisurilor respective.

Tribunalul Brașov - Secția I civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c^1) - Dispoziții complimentare ordonanței din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Prin ordonanța de încetare a urmăririi penale se dispune totodată asupra: [...]

c^1) sesizării instanței civile competente cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea legii, art. 21 alin. (1) privind liberul acces la justiție, art. 26 referitor la Viața intimă, familială și privată și ale art. 44 alin. (1) și (2) referitor la garantarea și ocrotirea în mod egal a dreptului de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 1.228 din 29 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2009, Curtea Constituțională a statuat că dreptul procurorului care a dispus soluția de netrimitere în judecată de a avea calitatea procesuală activă pentru a solicita instanței civile desființarea totală sau parțială a unui înscris nu afectează liberul acces la justiție, întrucât judecata se va desfășura în fața unei instanțe independente și imparțiale, cu respectarea, în egală măsură, a drepturilor recunoscute de lege pentru toate părțile implicate în litigiu, pe baza administrării unor probe legale, utile, concludente și pertinente soluționării cauzei.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

De altfel, cu privire la rolul procurorului în activitatea judiciară, Curtea Constituțională a statuat prin

Decizia nr. 65 din 25 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 13 februarie 2007, că "prin participarea reprezentantului Ministerului Public se impune o garanție în plus atât în sensul apărării ordinii de drept, a intereselor generale ale societății, cât și în ideea apărării drepturilor și libertăților cetățenilor." De aceea, Curtea a constatat că, în lipsa posibilității procurorului de a participa la judecarea unor cereri indiferent de domeniul căruia se circumscriu, se produce o nepermisă restrângere a rolului său constituțional. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 92 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, procurorul poate porni orice acțiune civilă, ori de câte ori este necesar, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale dispăruților, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege și poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor.

În ce privește critica referitoare la înfrângerea dreptului la viață intimă familială și privată ori a dreptului referitor la proprietatea privată, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor Brașov, în Dosarul nr. 7.058/197/2011 al Tribunalului Brașov - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 martie 2013.