Ordinul nr. 214/1999
pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului
prezumat în vigoare
Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului și ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
având în vedere dispozițiile art. 3 lit. a)-c), e), g), h), art. 4 lit. a)-c), art. 5 lit. c), art. 8 alin. 2,
art. 64 lit. b) din Legea protecției mediului nr. 137/1995
și ale
art. 38 din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată,
având, de asemenea, în vedere ca planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism integreaza principiile și cerințele pentru mediu și dezvoltare durabila la nivel național, zonal și local și ca orientările și prevederile acestor planuri sunt rezultatul unor analize complexe care includ și evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile
art. 8 alin. 2 din Legea nr. 137/1995
și ale pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la această lege,
considerând ca studiile de impact, în înțelesul prevederilor art. 9 alin. 1, art. 10 alin. 1, art. 11 și ale
art. 12 din Legea nr. 137/1995 , trebuie să se facă numai pentru proiecte concrete care privesc activitățile prevăzute în anexa nr. II la această lege,
apreciind ca aceasta procedura este în conformitate și cu
Directiva Consiliului Uniunii Europene 85/337/EEC
, din iunie 1985, cu privire la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, astfel cum este amendata prin
Directiva Consiliului 97/11/EC
din martie 1997,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 104/1999
privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al
Hotărârii Guvernului nr. 456/1994
privind organizarea și funcționarea Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, cu modificările și completările ulterioare,
emit următorul ordin:
Articolul 1
La elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism vor fi luate în considerare și integrate principiile, obiectivele și cerințele dezvoltării social-economice durabile la nivel național, zonal și local, în conformitate cu dispozițiile legislației naționale și internaționale, cu orientările și cu prevederile strategiilor și ale programelor naționale, europene și globale pentru mediu și dezvoltare durabila.
Orientările și prevederile din planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism se vor fundamenta pe o analiza complexa a relatiei mediu-dezvoltare, care va include evaluarea impactului acestora pe termen scurt, mediu și lung.
Conținutul-cadru și aspectele care vor fi tratate în analizele de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2.
Articolul 2
Compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale și locale, care, potrivit legii, au responsabilități și competente în asigurarea elaborării, în avizarea și promovarea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, vor coopera direct și permanent, astfel încât acestea să fie elaborate, promovate și aprobate în condițiile prevăzute la art. 1.
Compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, al agentiilor teritoriale de protecție a mediului și al celorlalte instituții centrale și teritoriale, aflate în coordonarea sau sub autoritatea sa, vor coopera direct și permanent, potrivit competentelor legale pe care le au, cu compartimentele de specialitate din Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și ale autorităților administrației publice județene, municipale, orășenești și comunale, la solicitarea acestora, pentru asigurarea elaborării și promovării planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, în condițiile prevăzute la art. 1.
Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului pot formula directive și instrucțiuni, care să orienteze activitățile necesare procesului de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism.
Agențiile teritoriale de protecție a mediului, în conformitate cu procedurile și cu competentele date de legislația în vigoare, pot formula condiții pentru orientarea activităților necesare procesului de elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, care intră în competența lor de avizare.
Articolul 3
Sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1 și la art. 2 alin. (1) și (2) și fără a se mai impune realizarea ulterioară a unui studiu de impact asupra mediului, Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și, după caz, agențiile teritoriale de protecție a mediului, la solicitarea titularului planului de amenajare a teritoriului și de urbanism, avizează, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 50/1991 , republicată, și emite acordul de mediu pentru planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism, potrivit competentelor pe care le au, în conformitate cu dispozițiile
și ale
Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 125/1996 .
Articolul 4
Prevederile art. 3 se aplică tuturor planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aflate în curs de avizare la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului sau la agențiile teritoriale de protecție a mediului.
În măsura în care planurile prezentate spre avizare și emiterea acordului de mediu nu întrunesc condițiile prevăzute la art. 1, autoritatea de mediu competența va solicita titularului planului refacerea lucrării.
Articolul 5
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 6
Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și din Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, agențiile teritoriale de protecție a mediului și compartimentele de amenajare a teritoriului și de urbanism ale consiliilor județene, municipale, orășenești și comunale vor pune în aplicare dispozițiile prezentului ordin.
Articolul 7
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Romica Tomescu Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Nicolae Noica
Anexa 1 CONȚINUTUL-CADRU
și aspectele care vor fi tratate în analizele de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrantă a planurilor de amenajare a teritoriului
1. Situația existenta
1.1. Descrierea situației existente:
a) cadrul natural (relief, condiții geotehnice, hidrologice, clima etc.);
b) resursele capitalului natural (resursele de sol pe destinații și folosințe, resursele subsolului, vegetație, resursele de apa, alte resurse ale capitalului natural);
c) riscuri naturale (alunecări de teren, cutremure, inundații etc.) și antropice.
1.2. Analiza critica a situației existente, disfunctionalitati și prioritati:
a) zonarea utilizării teritoriului pe destinații și pe folosințe (terenuri agricole, silvice, permanent sub ape, construite etc.), zone protejate naturale și construite;
b) identificarea surselor de poluare, în special a celor cu pericol major pentru populație, vegetație și animale;
c) starea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetație), cu identificarea zonelor poluate, a terenurilor degradate etc.;
d) determinarea prioritatilor de intervenție, în funcție de intensitatea disfunctionalitatilor, inclusiv pentru prevenirea și combaterea riscurilor naturale și antropice.
2. Propuneri și reglementări*):
2.1. Planificarea utilizării și zonarea funcțională a teritoriului pe destinații și pe folosințe optime.
2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare majoră (emisii, deversari etc.).
2.3. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de terenuri instabile, măsuri de reconstrucție ecologica, reimpaduriri, reinundari etc.
2.4. Delimitarea orientativa a zonelor ecologic fragile (montane, deltaice, litorale).
2.5. Delimitarea zonelor protejate și măsurile generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit.
2.6. Alte măsuri și propuneri necesare pentru protecția mediului și a patrimoniului, pentru prevenirea și combaterea riscurilor naturale și pentru valorificarea, refacerea și regenerarea resurselor naturale.
3. Piesele desenate vor ilustra următoarele aspecte:
- încadrarea în teritoriu a zonei studiate;
- sursele de poluare;
- zonarea funcțional-spatiala a teritoriului studiat, în funcție de tipologia planului;
- delimitarea zonelor de risc natural;
- reglementări propuse la pct. 2.
4. Anexe: avizele autorităților centrale sau locale interesate, necesare potrivit legii.
-----------
2) Charta Europeană a Amenajării Teritoriului, adoptată la 20 mai 1983 la Torremolinos, Spania;
3) Agenda Habitat, adoptată la Conferința Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (Habitat II), Istanbul, 3-14 iunie 1996;
4) Strategia paneuropeana pentru conservarea diversitatii biologice și a peisajelor în Europa, adoptată de Conferința Ministrilor Mediului, în cadrul Procesului Mediu pentru Europa, Sofia, 1985;
5) Strategia Naționala pentru Mediu și strategiile sectoriale de dezvoltare la nivel național, regional și local;
6) Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea desertificarii în țările afectate grav de seceta și/sau de desertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994, la care România a aderat prin
7) Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ratificată prin
8) Convenția privind diversitatea biologica, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ratificată prin
9) Convenția asupra zonelor umede, de importanța internationala, în special ca habitat al pasarilor acvatice, încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971, sub egida UNESCO, și amendata prin Protocolul de la Paris din 3 decembrie 1982, la care România a aderat prin
10) Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin
*) La fundamentarea și elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului se vor lua în considerare principiile, orientările, obiectivele și prevederile următoarelor documente:
1) Agenda 21, adoptată de Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, Rio de Janeiro, Brazilia, iunie 1992;
Anexa 2 CONȚINUTUL-CADRU
și aspectele care vor fi tratate în analizele de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrantă a planurilor de urbanism
1. Situația existenta, disfunctionalitati și prioritati
1.1. Descrierea situației existente:
a) cadrul natural (relief, condiții geotehnice, hidrologice, clima, spații verzi, cursuri și oglinzi de apa etc.);
b) resursele naturale ale solului și subsolului, modul de valorificare;
c) riscurile naturale (cutremure, alunecări și prabusiri de terenuri, caderi de roci, inundații și fenomene meteorologice periculoase, emisii radioactive naturale) și antropice (industriale);
d) monumente ale naturii și istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric și natural;
e) indicarea zonelor de recreere, odihna, agrement și tratament;
f) zonele comerciale, târguri și piețe;
g) obiective industriale și zone de depozitare aferente;
h) rețeaua principala de cai de comunicație;
i) rețeaua de alimentare cu apa, de canalizare și stații de epurare, gaze, termoficare, energie electrica;
j) depozitele de deșeuri menajere și industriale.
1.2. Analiza critica a situației existente, disfunctionalitati și prioritati:
a) zonarea utilizării teritoriului pe folosințe (terenuri construite, zone de agrement, spații verzi, oglinzi de apa, zone industriale, terenuri agricole etc.);
b) identificarea surselor de poluare, în special a celor cu pericol major pentru populație, vegetație și animale;
c) starea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetație), cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate etc.;
d) determinarea prioritatilor de intervenție, inclusiv pentru prevenirea și combaterea riscurilor naturale și antropice.
2. Propuneri și reglementări*)
2.1. Zonarea funcțională a teritoriului pe activități și pe folosințe optime, cu integrarea principiilor și a cerințelor de ecologie urbana.
2.2. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversari etc.).
2.3. Epurarea apelor, reciclarea și revalorificarea acestora.
2.4. Eliminarea deșeurilor, reciclarea și revalorificarea lor.
2.5. Recuperarea terenurilor degradate, consolidarea terenurilor instabile.
2.6. Organizarea sistemelor de spații verzi și de zone de agrement în localități.
2.7. Delimitarea zonelor protejate, cu prezentarea prescripțiilor generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit.
2.8. Zonele propuse pentru refacere peisagistica și reabilitare urbana.
2.9. Măsuri de prevenire și combatere a riscurilor naturale și antropice.
3. Piesele desenate vor ilustra următoarele aspecte:
- încadrarea în teritoriu a zonei studiate;
- sursele de poluare și zonele poluate;
- zonarea funcțional-spatiala a teritoriului studiat;
- determinarea zonelor cu risc natural și antropic;
- reglementările propuse la pct. 2.
4. Anexe: avizele autorităților centrale și locale interesate, necesare conform legii.
-------------
2) Agenda 21, adoptată de Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, Rio de Janeiro, Brazilia, iunie 1992;
3) Agenda Habitat adoptată de Conferința Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (Habitat II), Istanbul, 3-14 iunie 1996.
------------
*) La fundamentarea și elaborarea planurilor de urbanism vor fi luate în considerare principiile, orientările și obiectivele următoarelor documente:
1) Charta Europeană a Amenajării Teritoriului, adoptată la 20 mai 1983 la Torremolinos, Spania;
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.