Decizia nr. 184/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Angheluță Mărgineanu în Dosarul nr. 4.330/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 8D/2013.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 9D/2013-nr. 15D/2013, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Nicolae Tudorache, de Marcelica Guțoi, de Gheorghe Bercu, de Ștefan Cioranu, de Stelian Dinu, de Neculae Valentin Nemțanu și, respectiv, de Gabriel Ștefănescu în dosarele nr. 4.329/113/2012, nr. 4.328/113/2012, nr. 4.327/113/2012, nr. 4.326/113/2012, nr. 4.325/113/2012, nr. 4.324/113/2012 și, respectiv, nr. 4.323/113/2012 ale Tribunalului Brăila - Secția I civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 9D/2013 - nr. 15D/2013 la Dosarul nr. 8D/2013, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 29 noiembrie 2012, pronunțate în dosarele nr. 4.330/113/2012, nr. 4.329/113/2012, nr. 4.328/113/2012, nr. 4.327/113/2012, nr. 4.326/113/2012, nr. 4.325/113/2012, nr. 4.324/113/2012 și nr. 4.323/113/2012, Tribunalul Brăila - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de reclamanții Angheluță Mărgineanu, Nicolae Tudorache, Marcelica Guțoi, Gheorghe Bercu, Ștefan Cioranu, Stelian Dinu, Neculae Valentin Nemțanu și Gabriel Ștefănescu în cadrul unor litigii având ca obiect plata indemnizației de revoluționar aferentă anului 2012.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate - prin faptul că prevăd neacordarea în anul 2012 a indemnizațiilor Luptătorilor Remarcați prin Fapte Deosebite prevăzute în
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
- instituie discriminări și contravin astfel dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană, precum și dispozițiilor art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, invocă prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În acest sens, arată că acțiunea principiului echității trebuie să privească atât activitatea legiuitorului - în elaborarea actelor normative -, cât și activitatea de interpretare și aplicare a dreptului, reguli nesocotite în speță.
De asemenea, refuzul plății indemnizațiilor prevăzute de lege contravine și principiului securității juridice, "potrivit căruia legea trebuie cunoscută și înțeleasă, trebuind să fie precisă și previzibilă, respectiv să ofere securitate juridică destinatarilor săi". În acest sens, invocă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Ekvenyi împotriva Ungariei, Rotaru împotriva României, Dammam împotriva Elveției. Sub acest aspect, principiul securității juridice se corelează cu un alt principiu dezvoltat în dreptul comunitar, și anume principiul încrederii legitime, astfel cum a fost reținut în jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Tribunalul Brăila - Secția I civilă opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate nu instituie discriminări între cetățeni aflați în situații comparabile. De asemenea, consideră că nu sunt încălcate nici celelalte prevederi invocate din Constituție.
În cauză, instanța constată că dispozițiile de lege criticate instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizațiilor prevăzute la
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 .
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
În realitate, Curtea constată că
aprobă, cu modificări și completări,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ordonanță publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010.
Astfel,
Legea nr. 283/2011 , prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , titlu care va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", iar, pe de altă parte, introduce un nou articol,
art. II, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , cu următorul conținut:
"Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Articolul 18
În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.
341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă."
Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin
Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2012, însă, cu toate acestea, continuă să își producă efectele juridice în cauzele în care s-au invocat excepțiile de neconstituționalitate, astfel încât, potrivit
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea acestora.
Dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.
341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, la care fac trimitere dispozițiile de lege criticate, au următorul cuprins: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor", iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevăd următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989;".
Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană, precum și dispozițiilor art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitor la egalitatea în fața legii.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
prin
Decizia nr. 922 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013.
Curtea a constatat că
reglementează o serie de măsuri cu caracter financiar, având impact asupra unei game largi de drepturi de natură bănească de care se bucură o serie de categorii socioprofesionale, drepturi ce își au izvor fie în Legea fundamentală, fie în alte acte normative.
Reglementarea de lege criticată stabilește că, temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizațiile prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 . De aceste indemnizații, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De asemenea, de această indemnizație beneficiau și copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizau venituri din motive neimputabile lor.
Curtea a reținut că aceste drepturi fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care
le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.
Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.
Curtea a apreciat că nu poate fi reținută nici critica privind contrarietatea cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece prin prevederile de lege criticate se instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizațiilor prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , și anume persoanelor care dețin titlul prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite", precum și copiilor eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât considerentele, cât și soluția cuprinsă în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
În final, Curtea constată că dispozițiile constituționale ale art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană nu au legătură cu cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Angheluță Mărgineanu, de Nicolae Tudorache, de Marcelica Guțoi, de Gheorghe Bercu, de Ștefan Cioranu, de Stelian Dinu, de Neculae Valentin Nemțanu și, respectiv, de Gabriel Ștefănescu în dosarele nr. 4.330/113/2012, nr. 4.329/113/2012, nr. 4.328/113/2012, nr. 4.327/113/2012, nr. 4.326/113/2012, nr. 4.325/113/2012, nr. 4.324/113/2012 și, respectiv, nr. 4.323/113/2012 ale Tribunalului Brăila - Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Brăila - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 2 aprilie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean _______
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.