Ordonanță · Guvernul

OG nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare

prezumat în vigoare republicat 7 acte modificatoare

Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 166 din 7 martie 2014).

Data actului
31 august 2000
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 99 din 8 februarie 2007 (republicare)
Aprobat
prin Legea nr. 48/2002
Modificări
7 acte modificatoare, prima la 28 august 2003, ultima la 28 iunie 2022
Citat de
428 de acte
Citează
14 acte
Ediții
inițial 2 septembrie 2000 · republicat 8 februarie 2007 · republicat 7 martie 2014
Structură
32 de articole · 38.768 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Aprobat prin 1

  • Legea nr. 48/2002 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tut…

Republicat prin 12

  • Decizia nr. 10/2016 23 mai 2016 privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța…
  • Decizia nr. 30/2016 17 octombrie 2016 privind interpretarea și aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului …
  • Decizia nr. 67/2017 2 octombrie 2017 referitoare la examinarea sesizării formulată de Tribunalul Covasna - Secția civilă, în Do…
  • Decizia nr. 15/2019 8 aprilie 2019 referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 30 alin. (6) din Legea-cadru …
  • Decizia nr. 4/2024 11 martie 2024 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 38 alin. (6) din Leg…
  • Decizia nr. 47/2025 24 februarie 2025 referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 6 lit. b) și c) din Legea-cad…
  • Decizia nr. 86/2025 17 martie 2025 referitoare la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecă…
  • Decizia nr. 265/2025 23 iunie 2025 referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. …
  • Decizia nr. 257/2025 23 iunie 2025 referitoare la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancțion…
  • Decizia nr. 295/2025 15 septembrie 2025 refritoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-c…
  • Decizia nr. 322/2025 22 septembrie 2025 referitoare la încălcarea principiului nediscriminării, prin limitarea pentru funcționarii…
  • Decizia nr. 395/2025 17 noiembrie 2025 referitoare la modalitatea de aplicare a efectelor Deciziei nr. 4 din 11 martie 2024 a Îna…

Modificat prin 6

  • OG nr. 77/2003 28 august 2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și…
  • Legea nr. 324/2006 14 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și…
  • Legea nr. 61/2013 21 martie 2013 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea t…
  • OUG nr. 19/2013 27 martie 2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și…
  • Legea nr. 167/2020 7 august 2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și…
  • Legea nr. 193/2022 28 iunie 2022 (prevederi anume) pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind preveni…

Completat prin 1

  • OUG nr. 45/2020 9 aprilie 2020 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea t…

Anexe publicate separat 1

  • Decizia nr. 257/2025 23 iunie 2025 (prevederi anume) referitoare la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancțion…

Decizii de neconstituționalitate 32

  • Decizia nr. 272/2003 26 iunie 2003 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Ordo…
  • Decizia nr. 285/2004 1 iulie 2004 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 din Ordonanța Guv…
  • Decizia nr. 721/2006 24 octombrie 2006 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 269 alin. (1) și (2)…
  • Decizia nr. 1011/2007 8 noiembrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr.…
  • Decizia nr. 997/2008 7 octombrie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Ordonanța Guv…
  • Decizia nr. 1065/2008 14 octombrie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 și art. 27 din Ord…
  • Decizia nr. 1075/2008 14 octombrie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 și art. 6 lit. c) …
  • Decizia nr. 1096/2008 15 octombrie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor capitolului II "Dispoziți…
  • Decizia nr. 1197/2008 11 noiembrie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (1) teza a …
  • Decizia nr. 1259/2008 25 noiembrie 2008 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 și art. 6 din Ordo…
  • Decizia nr. 1325/2008 4 decembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. …
  • Decizia nr. 441/2009 31 martie 2009 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordo…
  • toate cele 32 acte…

Interpretat prin 4

  • Decizia nr. 10/2016 23 mai 2016 (prevederi anume) privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța…
  • Decizia nr. 21/2019 20 mai 2019 (prevederi anume) referitoare la interpretarea art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , în …
  • Decizia nr. 56/2021 13 septembrie 2021 (prevederi anume) referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 ,…
  • Decizia nr. 265/2025 23 iunie 2025 (prevederi anume) referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. …

Stă la baza 4

Ce face acest act

Are ca temei 1

  • Constituția din 1992 22 decembrie 1992 (prevederi anume) a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor

_________

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006, dându-se textelor o noua numerotare.

Ordonanța Guvernului nr. 137/2000

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000 și a fost aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 48/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 31 ianuarie 2002.

Ulterior adoptării și aprobării prin lege,

Ordonanța Guvernului nr. 137/2000

a mai fost modificată și completată prin:

-

Ordonanța Guvernului nr. 77/2003

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 27/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 11 martie 2004;

-

Legea nr. 324/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006.

*) Republicată în temeiul

art. IV din Legea nr. 324/2006

Capitolul I Principii și definiții

Articolul 1

(1)

În România, stat de drept, democratic și social, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane reprezintă valori supreme și sunt garantate de lege.

(2)

Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminarii sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi:

a) dreptul la un tratament egal în fața instanțelor judecătorești și a oricărui alt organ jurisdicțional;

b) dreptul la securitatea persoanei și la obținerea protecției statului împotriva violentelor sau maltratarilor din partea oricărui individ, grup sau instituție;

c) drepturile politice, și anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viața publică și de a avea acces la funcții și demnitati publice;

d) drepturile civile, în special:

(i) dreptul la libera circulație și la alegerea reședinței;

(îi) dreptul de a părăsi țara și de a se întoarce în țara;

(iii) dreptul de a obține și de a renunța la cetățenia română;

(iv) dreptul de a se căsători și de a-și alege partenerul;

(v) dreptul de proprietate;

(vi) dreptul la moștenire;

(vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta și religie;

(viii) dreptul la libertatea de opinie și de exprimare;

(ix) dreptul la libertatea de întrunire și de asociere;

(x) dreptul de petiționare;

e) drepturile economice, sociale și culturale, în special:

(i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remunerație echitabila și satisfăcătoare;

(îi) dreptul de a înființa sindicate și de a se afilia unor sindicate;

(iii) dreptul la locuinta;

(iv) dreptul la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate socială și la servicii sociale;

(v) dreptul la educație și la pregătire profesională;

(vi) dreptul de a lua parte, în condiții de egalitate, la activități culturale și sportive;

f) dreptul de acces la toate locurile și serviciile destinate folosinței publice.

(3)

Exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile.

(4)

Orice persoană fizica sau juridică are obligația să respecte principiile enunțate la alin. (2).

Articolul 2

(1)

Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe bază de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

(2)

Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.

(3)

Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afară cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

(4)

Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intra sub incidența legii penale.

(5)

Constituie hartuire și se sancționează contraventional orice comportament pe criteriu de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenența la o categorie defavorizată, vârsta, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

(6)

Orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta bazată pe doua sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanță agravantă la stabilirea răspunderii contravenționale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intra sub incidența legii penale.

(7)

Constituie victimizare și se sancționează contraventional conform prezentei ordonanțe orice tratament advers, venit ca reactie la o plângere sau acțiune în justiție cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminarii.

(8)

Prevederile prezentei ordonanțe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie și a dreptului la informație.

(9)

Măsurile luate de autoritățile publice sau de persoanele juridice de drept privat în favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunități, vizând asigurarea dezvoltării lor firești și realizarea efectivă a egalității de sanse a acestora în raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunități, precum și măsurile pozitive ce vizează protecția grupurilor defavorizate nu constituie discriminare în sensul prezentei ordonanțe.

(10)

În înțelesul prezentei ordonanțe, eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează prin:

a) prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucura de egalitatea sanselor;

b) mediere prin soluționarea pe cale amiabila a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare;

c) sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile alin. (1)-(7).

(11)

Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii.

Articolul 3

Dispozițiile prezentei ordonanțe se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum și instituțiilor publice cu atribuții în ceea ce privește:

a) condițiile de încadrare în munca, criteriile și condițiile de recrutare, selectare și promovare, accesul la toate formele și nivelurile de orientare, formare și perfecționare profesională;

b) protecția și securitatea socială;

c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri și facilități;

d) sistemul educațional;

e) asigurarea libertății de circulație;

f) asigurarea liniștii și ordinii publice;

g) alte domenii ale vieții sociale.

Articolul 4

În înțelesul prezentei ordonanțe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se afla pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confrunta cu un comportament de respingere și marginalizare.

Capitolul II Dispoziții speciale

Secțiunea I Egalitatea în activitatea economică și în materie de angajare și profesie

Articolul 5

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, condiționarea participării la o activitate economică a unei persoane ori a alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenența sa la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea sexuală, de vârsta sau de apartenența sa la o categorie defavorizată.

Articolul 6

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, discriminarea unei persoane pentru motivul ca aparține unei anumite rase, naționalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, într-un raport de muncă și protecție socială, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, manifestată în următoarele domenii:

a) încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă;

b) stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;

c) acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;

d) formarea, perfecționarea, reconversia și promovarea profesională;

e) aplicarea măsurilor disciplinare;

f) dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;

g) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.

Articolul 7

(1)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, refuzul unei persoane fizice sau juridice de a angaja în munca o persoană pentru motivul ca aceasta aparține unei anumite rase, naționalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate ori din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

(2)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, condiționarea ocupării unui post prin anunț sau concurs, lansat de angajator ori de reprezentantul acestuia, de apartenența la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, de vârsta, de sexul sau orientarea sexuală, respectiv de convingerile candidaților, cu excepția situației prevăzute la art. 2 alin. (9).

(3)

Persoanele fizice și juridice cu atribuții în medierea și repartizarea în munca vor aplica un tratament egal tuturor celor aflați în căutarea unui loc de muncă, vor asigura tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă accesul liber și egal la consultarea cererii și ofertei de pe piața muncii, la consultanța cu privire la posibilitățile de ocupare a unui loc de muncă și de obținere a unei calificări și vor refuza sprijinirea cererilor discriminatorii ale angajaților. Angajatorii vor asigura confidențialitatea datelor privitoare la rasa, naționalitatea, etnia, religia, sexul, orientarea sexuală sau a altor date cu caracter privat care privesc persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Articolul 8

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, discriminarea angajaților de către angajatori, în raport cu prestațiile sociale acordate, din cauza apartenentei angajaților la o anumită rasa, naționalitate, origine etnică, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori pe baza vârstei, sexului, orientarii sexuale sau convingerilor promovate de ei.

Articolul 9

Prevederile art. 5-8 nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului angajatorului de a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerințelor ocupationale în domeniul respectiv, atât timp cat refuzul nu constituie un act de discriminare în sensul prezentei ordonanțe, iar aceste măsuri sunt justificate obiectiv de un scop legitim și metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

Secțiunea II Accesul la serviciile publice administrative și juridice, de sănătate, la alte servicii, bunuri și facilități

Articolul 10

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, dacă fapta nu intra sub incidența legii penale, discriminarea unei persoane fizice, a unui grup de persoane din cauza apartenentei acestora ori a persoanelor care administrează persoana juridică la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor în cauza prin:

a) refuzarea acordării serviciilor publice administrative și juridice;

b) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile de sănătate publică - alegerea medicului de familie, asistența medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgenta sau alte servicii de sănătate;

c) refuzul de a vinde sau de a închiria un teren sau imobil cu destinație de locuinta, cu excepția situației în care aceasta restrangere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare;

d) refuzul de a acorda un credit bancar sau de a încheia orice alt tip de contract, cu excepția situației în care aceasta restrangere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare;

e) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de teatre, cinematografe, biblioteci, muzee și expoziții, cu excepția situației în care aceasta restrangere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare;

f) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de magazine, hoteluri, restaurante, baruri, discoteci sau de orice alți prestatori de servicii, indiferent dacă sunt în proprietate privată ori publică, cu excepția situației în care aceasta restrangere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare;

g) refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de companiile de transport în comun - prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace -, cu excepția situației în care aceasta restrangere este justificată obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare;

h) refuzarea acordării pentru o persoană sau un grup de persoane a unor drepturi sau facilități.

Secțiunea III Accesul la educație

Articolul 11

(1)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la sistemul de educație de stat sau privat, la orice formă, grad și nivel, din cauza apartenentei acestora la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor în cauza.

(2)

Prevederile alin. (1) se aplică tuturor fazelor sau etapelor din sistemul educațional, inclusiv la admiterea sau la înscrierea în unitățile ori instituțiile de învățământ și la evaluarea ori examinarea cunoștințelor.

(3)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, solicitarea unor declarații doveditoare ale apartenentei acelei persoane sau acelui grup la o anumită etnie, care să condiționeze accesul unei persoane sau unui grup de persoane la educație în limba maternă. Excepție face situația în care în învățământul liceal și universitar candidații concurează pe locuri special acordate pentru o anumită minoritate și se impune dovedirea, printr-un act din partea unei organizații legal constituite a minorității respective, a apartenentei la aceasta minoritate.

(4)

Prevederile alin. (1)-(3) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unității ori instituției de învățământ de a refuza înscrierea sau admiterea unei persoane ale carei cunoștințe ori rezultate anterioare nu corespund standardelor sau condițiilor de înscriere cerute pentru accesul în instituția respectiva, atât timp cat refuzul nu este determinat de apartenența persoanei în cauza la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia.

(5)

Prevederile alin. (1) și (2) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unității ori instituției de învățământ pentru pregătirea personalului de cult de a refuza înscrierea unei persoane al carei statut confesional nu corespunde condițiilor stabilite pentru accesul în instituția respectiva.

(6)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, orice îngrădiri pe criterii de apartenența la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată în procesul de înființare și de acreditare a instituțiilor de învățământ înființate în cadrul legislativ în vigoare.

Secțiunea IV Libertatea de circulație, dreptul la libera alegere a domiciliului și accesul în locurile publice

Articolul 12

(1)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, orice acțiuni constând în amenințări, constrângeri, folosirea forței sau orice alte mijloace de asimilare, strămutare sau colonizare de persoane, în scopul modificării compoziției etnice, rasiale sau sociale a unei zone a tarii sau a unei localități.

(2)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, orice comportament constând în determinarea părăsirii domiciliului, în deportare sau în ingreunarea condițiilor de viața și de trai cu scopul de a se ajunge la renunțarea la domiciliul tradițional al unei persoane sau al unui grup de persoane aparținând unei anumite rase, naționalitati, etnii sau religii, respectiv al unei comunități, fără acordul acestora. Constituie o încălcare a prevederilor prezentei ordonanțe atât obligarea unui grup de persoane aflate în minoritate de a părăsi localitatea, aria sau zonele în care locuiește, cat și obligarea unui grup de persoane aparținând majorității de a se stabili în localități, arii sau zone locuite de o populație aparținând minorităților naționale.

Articolul 13

(1)

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, orice comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenentei acestuia la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor în cauza.

(2)

Prevederea alin. (1) nu poate fi interpretată în sensul restrângerii dreptului autorităților de punere în aplicare a planurilor de sistematizare și amenajare a teritoriului, atât timp cat mutarea se face în condițiile legii, iar măsura luată nu este determinata de apartenența persoanei sau a grupului de persoane în cauza la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a acestora.

Articolul 14

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, interzicerea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane în locurile publice din cauza apartenentei acestora la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la oricare alta categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor în cauza.

Secțiunea V Dreptul la demnitatea personală

Articolul 15

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, dacă fapta nu intra sub incidența legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propaganda naționalist-șovină, de instigare la ura rasială sau naționala, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia.

Secțiunea VI Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii

Articolul 16

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminarii, denumit în continuare Consiliul, este autoritatea de stat în domeniul discriminarii, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminarii, în conformitate cu legislația interna în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Articolul 17

În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul își desfășoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influentata de către alte instituții ori autorități publice.

Articolul 18

(1)

Consiliul este responsabil cu aplicarea și controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul sau de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminarii.

(2)

Consiliul elaborează și aplica politici publice în materia nediscriminarii. În acest sens, Consiliul va consulta autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale, sindicatele și alte entități legale care urmăresc protecția drepturilor omului sau care au un interes legitim în combaterea discriminarii.

Articolul 19

(1)

În vederea combaterii faptelor de discriminare, Consiliul își exercită atribuțiile în următoarele domenii:

a) prevenirea faptelor de discriminare;

b) medierea faptelor de discriminare;

c) investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare;

d) monitorizarea cazurilor de discriminare;

e) acordarea de asistența de specialitate victimelor discriminarii.

(2)

Consiliul își exercită competentele la sesizarea unei persoane fizice sau juridice ori din oficiu.

Articolul 20

(1)

Persoana care se considera discriminata poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea sa ia cunoștința de săvârșirea ei.

(2)

Consiliul soluționează sesizarea prin hotărâre a Colegiului director prevăzut la art. 23 alin. (1).

(3)

Prin cererea introdusă potrivit alin. (1), persoana care se considera discriminata are dreptul să solicite înlăturarea consecințelor faptelor discriminatorii și restabilirea situației anterioare discriminarii.

(4)

Colegiul director al Consiliului dispune măsurile specifice constatării existenței discriminarii, cu citarea obligatorie a părților. Citarea se poate face prin orice mijloc care asigura confirmarea primirii. Neprezentarea părților nu împiedica soluționarea sesizării.

(5)

Acțiunea de investigare întreprinsă de Colegiul director se desfășoară la sediul instituției sau în alt loc stabilit de acesta.

(6)

Persoana interesată are obligația de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. În fața Colegiului director se poate invoca orice mijloc de proba, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice.

(7)

Hotărârea Colegiului director de soluționare a unei sesizări se adoptă în termen de 90 de zile de la data sesizării și cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reședința părților, obiectul sesizării și susținerile părților, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac și termenul în care aceasta se poate exercita.

(8)

Hotărârea se comunică părților în termen de 15 zile de la adoptare și produce efecte de la data comunicării.

(9)

Hotărârea Colegiului director poate fi atacată la instanța de contencios administrativ, potrivit legii.

(10)

Hotărârile emise potrivit prevederilor alin. (2) și care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.

Articolul 21

Prevederile art. 20 se aplică în mod corespunzător în cazul în care Consiliul investigheaza din oficiu fapte sau acte de discriminare.

Articolul 22

(1)

Consiliul este condus de un președinte cu rang de secretar de stat, ales de membrii Colegiului director din rândul acestora, pentru un mandat de 5 ani. Președintele este ordonator principal de credite. Președintele este ajutat în activitatea sa de un vicepreședinte, ales de Colegiul director dintre membrii acestuia, pentru un mandat de 2 ani și jumătate.

(2)

Raportul anual de activitate al Consiliului se dezbate și se aproba de Parlament. Raportul de activitate se depune la birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului până la data de 15 aprilie a anului următor.

Articolul 23

(1)

Colegiul director al Consiliului este organ colegial, deliberativ și decizional, responsabil pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.

(2)

Colegiul director este compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, propuși și numiți, în ședința comuna, de cele două Camere ale Parlamentului.

(3)

Poate fi numit membru al Colegiului director orice cetățean român care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are capacitate deplina de exercițiu;

b) are studii superioare absolvite cu diploma de licență;

c) nu are antecedente penale și se bucura de o buna reputație;

d) are o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminarii;

e) nu a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste;

f) nu a colaborat cu organele de securitate și nu a aparținut acestora.

(4)

La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceștia să fie licentiati în științe juridice.

(5)

Membrii Colegiului director pot fi revocați sau eliberați din funcție numai în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) expirarea duratei mandatului;

c) incapacitate de muncă, potrivit legii;

d) dacă au fost condamnați definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală;

e) dacă nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3);

f) la propunerea fundamentală a cel puțin două treimi din numărul acestora.

(6)

În situația în care împotriva unui membru al Colegiului director se pune în mișcare acțiunea penală, acesta se considera suspendat de drept din funcție până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Dacă prin hotărâre se constata nevinovatia persoanei în cauza, suspendarea ei din funcție încetează, este repusă în toate drepturile avute anterior suspendării și i se achită drepturile bănești de care a fost lipsită.

(7)

În situația prevăzută la alin. (5) lit. d) calitatea de membru al Colegiului director încetează de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Articolul 24

(1)

Propunerile nominale pentru Colegiul director se înaintează birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului în cel mult 30 de zile de la data la care mandatele au devenit vacante. Propunerile vor fi însoțite de: curriculum vitae, cazier judiciar și declarații pe propria răspundere ale candidaților, din care să reiasă că nu se încadrează în prevederile art. 23 alin. (3) lit. e) și f).

(2)

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului publică pe paginile lor de internet candidaturile depuse și înaintează propunerile comisiilor permanente de specialitate, în vederea audierii candidaților în ședința comuna. În termen de 15 zile de la publicarea candidaturilor se pot depune la comisiile permanente de specialitate obiecțiuni în scris, argumentate, cu privire la candidaturile depuse.

(3)

În urma audierii candidaților, comisiile permanente de specialitate întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului.

(4)

Candidaturile se aproba cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți.

Articolul 25

(1)

Membrii Colegiului director al Consiliului sunt garanți ai interesului public.

(2)

Durata mandatului membrilor Colegiului director este de 5 ani, iar numirea acestora se face eșalonat, în funcție de expirarea mandatelor.

(3)

În cazul în care un loc în Colegiul director devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de o altă persoană numita, conform procedurii reglementate de prezenta ordonanță, pentru restul de mandat rămas vacant.

(4)

Activitatea depusa de membrii Colegiului director pe perioada exercitării mandatului se considera vechime în specialitate.

(5)

În soluționarea cazurilor de discriminare, membrii Colegiului director au calitatea de agent constatator care aplica sancțiunile pentru contravențiile stabilite prin prezenta ordonanță. Aceștia își pot delega calitatea de agent constatator persoanelor din aparatul de lucru al Consiliului.

(6)

La solicitarea președintelui, membrii Colegiului director licentiati în științe juridice pot reprezenta Consiliul în instanțele de judecată în cauzele ce privesc fapte de discriminare.

Capitolul III Dispoziții procedurale și sancțiuni

Articolul 26

(1)

Contravențiile prevăzute la art. 2 alin. (5) și (7), art. 5-8, art. 10, art. 11 alin. (1), (3) și (6), art. 12, art. 13 alin. (1), art. 14 și 15 se sancționează cu amendă de la 400 lei la 4.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizica, respectiv cu amendă de la 600 lei la 8.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.

(2)

Sancțiunile se aplică și persoanelor juridice.

(3)

La cererea agenților constatatori, reprezentanții legali ai autorităților și instituțiilor publice și ai agenților economici supuși controlului, precum și persoanele fizice au obligația, în condițiile legii:

a) sa pună la dispoziție orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;

b) sa dea informații și explicații verbale și în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul controlului;

c) sa elibereze copiile documentelor solicitate;

d) să asigure sprijinul și condițiile necesare bunei desfășurări a controlului și să-și dea concursul pentru clarificarea constatărilor.

(4)

Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (3) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.

Articolul 27

(1)

Persoana care se considera discriminata poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminarii sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului.

(2)

Termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea sa ia cunoștința de săvârșirea ei.

(3)

Judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului.

(4)

Persoana interesată are obligația de a dovedi existenta unor fapte care permit a se presupune existenta unei discriminări directe sau indirecte, iar persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi ca faptele nu constituie discriminare. În fața instanței se poate invoca orice mijloc de proba, inclusiv înregistrări audio și video sau date statistice.

(5)

La cerere, instanța poate dispune retragerea sau suspendarea de către autoritățile emitente a autorizației de funcționare a persoanelor juridice care, printr-o acțiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deși cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile prezentei ordonanțe.

(6)

Hotărârea pronunțată de instanța de judecată se comunică Consiliului.

Articolul 28

(1)

Organizațiile neguvernamentale care au ca scop protecția drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminarii au calitate procesuala activa în cazul în care discriminarea se manifesta în domeniul lor de activitate și aduce atingere unei comunități sau unui grup de persoane.

(2)

Organizațiile prevăzute la alin. (1) au calitate procesuala activa și în cazul în care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, la cererea acesteia din urma.

Capitolul IV Dispoziții finale

Articolul 29

(1)

Structura organizatorică și celelalte atribuții de funcționare ale Consiliului și ale Colegiului director vor fi reglementate prin ordin al președintelui Consiliului.

(2)

În vederea exercitării atribuțiilor sale, Consiliul își constituie structuri teritoriale de control și de monitorizare.

Articolul 30

(1)

Bugetul Consiliului face parte integrantă din bugetul de stat. Proiectul de buget se întocmește de Consiliu, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice.

(2)

Salarizarea funcționarilor publici și a personalului încadrat cu contract individual de muncă din cadrul Consiliului se face la nivelul corespunzător celorlalte autorități publice autonome aflate sub controlul Parlamentului, potrivit anexei nr. I la

Ordonanța Guvernului nr. 2/2006

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, respectiv anexei nr. I la

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/2000

privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștința în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de baza brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului.

Articolul 31

Prezenta ordonanță intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 32

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abroga orice alte dispoziții contrare.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II și III, precum și mențiunea referitoare la transpunerea normelor comunitare în dreptul intern din

Legea nr. 324/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006:

"Art. II. - Colegiul director se completează potrivit procedurii prevăzute în prezenta lege.

Președintele Consiliului rămâne în funcție până la încheierea mandatului.
Art. III. - (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul va elabora Procedura interna de soluționare a petitiilor și sesizarilor.
(2) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul va elabora Strategia naționala de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminarii.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) și (2) se adoptă de Colegiul director, se aproba prin ordin al președintelui Consiliului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."
*
"Prezenta lege transpune prevederile
Directivei Consiliului 2000/43/CE
privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, și prevederile
Directivei Consiliului 2000/78/CE
de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament, în ceea ce privește încadrarea în munca și ocuparea forței de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000."
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.