Reglementări · Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Reglementări

REGLEMENTĂRII TEHNICE "Ghid privind inspecția energetică a cazanelor și a sistemelor de încălzire din clădiri", indicativ GEx 010 - 2013

prezumat în vigoare

Emitent: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 373 bis din 25 iunie 2013
Citează: 2 acte
Structură: 0 articole · 126.726 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Pune în aplicare 1

Legea nr. 372/2005 13 decembrie 2005 privind performanța energetică a clădirilor

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

-------

Anexă

Ghid privind inspecția energetică a cazanelor și a sistemelor de încălzire din clădiri

Indicativ GEx 010 – 2013

CUPRINS

Introducere

1.1

Scopul lucrării

1.2

Domeniul de aplicare

Procedura generală de inspecție

2.1

Considerații generale

2.2

Inspecția periodică a cazanelor

2.3

Inspecția sistemelor de încălzire

2.4

Gradul de complexitate a inspecției energetice

2.5

Recomandări

2.6

Raport de inspecție

Procedura de inspecție a cazanelor

3.1

Identificarea gradului de complexitate a inspecție

3.2

Identificarea cazanului

3.3

Colectarea documentației

3.4

Inspecția vizuală a cazanului

3.5

Stadiul de întreținere a cazanului

3.6

Verificarea funcționalității cazanului

3.7

Sistemul de automatizare al cazanului

3.8

Citirea aparatelor de măsura

3.9

Evaluarea perfomanței cazanului

3.10

Raportul de inspecție a cazanului și recomandări

Procedura de inspecție a sistemelor de încălzire

4.1

Identificarea gradului de complexitate a inspecție

4.2

Pregătirea inspecției energetice a sistemului de încălzire

4.3

Identificarea sistemului de încălzire

4.4

Verificarea funcționalității sistemului de încălzire

4.5

Stadiul de întreținere a sistemului de încălzire

4.6

Sistemul de automatizare al sistemului de încălzire

4.7

Consumul de combustibil pentru generarea de energie termică

4.8

Sistemul de emisie a căldurii

4.9

Controlul sistemului de emisie a căldurii

4.10

Sistemul de distribuție a căldurii

4.11

Sistemul de generare a energiei termice

4.12

Verificarea capacității sistemului de generare

4.13

Sistemul de preparare a apei calde menajere

4.14

Raportul de inspecție al sistemului de încălzire și recomandări

Raportul de inspecție

5.1

Raportul de inspecție a centralei termice și a cazanelor

Fișa de inspecție a cazanelor - FIC

Fișa de inspecție a sistemului de asigurare - FA Fișa de inspecție a pompelor - FP

5.2

Raportul de inspecție a instalației de încălzire

Fișa de inspecție a sistemului de emisie a căldurii - FIE Fișa de inspecție a sistemului de distribuție a căldurii - FID

Fișa de inspecție a sistemului de alimentare cu căldură - FIG

Fișa de inspecție a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum - FIA

Anexe informative

Anexa A - Inspecția vizuală a cazanelor și verificarea setărilor de bază ale cazanelor Anexa B - Analiza gazelor de ardere

Anexa C - Evaluarea consumului de combustibil și energii auxiliare pentru încălzire și preparare apă caldă menajeră

Anexa D - Verificarea sistemului de evacuare a gazelor de ardere Anexa E – Verificarea puterii termice a cazanului

Anexa F – Stabilirea eficienței sezoniere a cazanului

Anexa G – Evaluarea necesarului de căldură al clădirilor pentru inspecția cazanelor și a sistemelor de încălzire

Anexa H - Evaluarea amortizării investiției făcute pentru înlocuirea cazanului Anexa I - Inspecția sistemul de distribuție a căldurii

Anexa J - Inspecția sistemului de emisie a căldurii

Anexa K - Stratificarea termică în încăperile cu înălțimi mari ale plafonului Anexa L – Inspecția sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră

Anexa M - Lista cu posibile recomandări de sporire a eficienței energetice a cazanelor și a sistemelor de încălzire

Bibliografie (documente de referință)

Introducere

1.1.

Scopul lucrării

Ghidul privind inspecția energetică a cazanelor și a sistemelor de încălzire din clădiri este elaborat pentru a răspunde cerințelor Directivei europene 2010/31/UE în ceea ce privește inspecția energetică a cazanelor care utilizează combustibil neregenerabil sau alte tipuri de combustibil și a sistemelor de încălzire, precum și cele din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare.

În scopul reducerii consumului de energie și al limitării emisiilor de dioxid de carbon, Legea nr. 372/2005 prevede:

inspecția periodică la intervale de cel mult 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil neregenerabil sau alte tipuri de combustibil, a căror putere nominală este cuprinsă între 20 și 100 de KW;

inspecția cel puțin o dată la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 KW; pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani;

inspecția sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 KW și o vechime mai mare de 15 ani;

Conform Directivei 2010/31/UE: „După fiecare inspecție a unui sistem de încălzire (..) se elaboreaza un raport de inspecție. Fiecare raport de inspecție cuprinde rezultatul inspecției energetice desfășurate în conformitate cu art. 14 (8) și include recomandări pentru îmbunătățirea performanței energetice a sistemului inspectat.”..... ”Raportul de inspecție este înmânat proprietarului sau locatarului clădirii. ”

Prezentul Ghid de inspecție, respectă aceste indicații și cuprinde proceduri de inspecție, proceduri de măsurare, date de calcul, valori de referință, recomandări pentru creșterea eficienței energetice a cazanelor și a sistemelor de încălzire precum și documentele care compun raportul de inspecție.

Ghidul de inspecție elaborat se extinde și la inspecția centralei termice pe ansamblu, întrucât performanța energetică a furnizării energiei termice implică întreg ansamblul de echipamente din centrala termică.

1.2 Domeniu de aplicare

Ghidul privind inspecția energetică a cazanelor și a sistemelor de încălzire din clădiri, este elaborat pe baza standardului european EN ISO 15378 și a reglementărilor naționale privind exploatarea și întreținerea cazanelor și a sistemelor de încălzire.

Ghidul se aplică centralelor termice și sistemelor de încălzire din clădiri care utilizează ca agent termic apa caldă.

Ghidul precizează proceduri de inspecție energetică, metodologii de calcul și măsurare a parametrilor specifici și indică recomandări privind măsurile de creștere a performanței energetice și scădere a consumului de energie și a emisiilor de CO 2

la nivelul cazanelor și a sistemelor de încălzire.

Inspecția energetică a cazanelor nu înlocuiește verificarea tehnică la punerea în funcțiune și verificarea tehnică periodică „în scopul evaluării măsurii în care aparatul satisface cerințele de funcționare în condiții de siguranță” așa cum se precizează în reglementarea tehnică PT A1 -2010

„Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale



400 kW” elaborată de ISCIR.

Procedurile de bază referitoare la inspecția energetică a centralelor termice, a cazanelor și a sistemelor de încălzire sunt descrise în capitole separate.

Ghidul de inspecție face referiri la următoarele categorii de cazane:

din punct de vedere al utilizării:

cazane pentru încălzire;

cazane pentru prepararea apei calde menajere;

cazane pentru încălzire, prepararea apă caldă de consum și climatizare ;

din punct de vedere al combustibilului folosit:

cazane cu combustibil gazos;

cazane cu combustibil lichid;

cazane cu combustibil solid;

Procedurile prezentate în ghidul de inspecție a cazanelor și a sistemelor de încălzire se aplică următoarelor componente:

cazanelor, elementelor componente și sistemelor de automatizare ale acestora;

altor sisteme de generare a energiei termice inclusiv celor care utilizează surse regenerabile de energie;

sistemelor de preparare a apei calde menajere;

rețelelor de distribuție a căldurii și elementelor componente;

corpurilor de încălzire, inclusiv elementele de control și reglare ale acestora;

- sistemelor de control și reglare;

sistemelor de stocare și elementelor componente ale acestora;

Ghidul de inspecție se constitue într-un instrument de lucru concis, sintetic și unitar care permite efectuarea inspecțiilor cazanelor și instalațiilor de încălzire din punct de vedere al performanței energetice, pe baza unui document tehnic național. Ghidul prezintă forma

Raportului de inspecție a centralei termice și a cazanelor

precum și

fișele de inspecție

a echipamentelor din centrala termică. De asemenea, este detaliat

Raportul de inspecție a sistemului de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum.

Pentru a sprijini activitatea experților tehnici atestați în domeniul performanței energetice a instalațiilor din clădiri, Ghidul este însoțit de un număr de

Anexe

care se referă la detalii privind efectuarea unor măsurări, la indicații privind valori de referință și la metode de calcul a valorilor care conduc la concluzii privind funcționarea cazanelor și a sistemelor de încălzire. În Anexe, sunt indicate o serie de recomăndari privind creșterea performanței energetice și reducerea consumului de combustibil pe care expeții tehnici atestați pot să le propună în raportul de inspecție, fără a fi exhaustive.

Domeniul de aplicare este cel specificat în Legea 372/2005, așa cum s-a menționat la paragraful

1.1.

Ghidul de inspecție se adesează în primul rand specialiștilor atestați care au dreptul să efectueze

astfel de inspecții energetice pentru instalațiile termice aferente clădirilor. De asemenea, lucrarea poate fi un document tehnic util și pentru specialiștii din domeniul instalațiilor pentru clădiri și/sau pentru specialiștii autorizați care se ocupă de exploatarea și intreținerea aparatelor și echipamentelor termice.

1.3. Terminologie, notații

Următoarele expresiile utilizate în cuprinsul prezentei reglementări au următorul înțeles:

inspecție energetică

a unui cazan, centrală termică sau instalație de încălzire – totalitatea examinărilor vizuale sau tehnice, măsurări și culegeri de date care se aplică pe baza unei reglementări tehnice în scopul stabilirii performanțelor energetice individuale și pe ansamblul sistemului și a măsurilor care trebuie adoptate pentru reducerea pierderilor de energie, scăderea consumului de combustibil fosil și diminuarea emisiilor de CO2.

inspecție energetică periodică

– activitate desfășurată la intervale de timp, conform legii, pe baza prezentei reglementări tehnice, în scopul creșterii performanței energetice a cazanelor și a instalațiilor de încălzire;

expert tehnic atestat

– specialistul atestat conform legislației în vigoare care efectuaează inspecția, din punct de vedere energetic, a cazanelor și sistemelor de încălzire din clădiri.

Terminologia și notațiile utilizate în această reglementare tehnică sunt în concordanță cu termenii și definițiile folosite în normele românești din domeniu, respectiv:



Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare;



Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, cu modificările și completările ulterioare;



Normativul pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală;



Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor;

Terminologia corespunde de asemenea, documentelor tehnice specificate în bibliografia indicată în această reglementare.

Procedura generală de inspecție energetică

2.1

Considerații generale

Capitolele principale ale lucrării se referă la descrierea tehnicii de realizare a inspecției energetice a centralelor termice care furnizează agent termic apă caldă, a cazanelor și a echipamentelor din centrala termică precum și a sistemelor de încălzire din clădiri.

Scopul acestei părți introductive este acela de a prezenta baza științifică și reglementările care susțin forma sintetică de colectare și prezentare a rezultatelor în

Raportul de inspecție privind centrala termică și cazanele

și în

Raportul de inspecție privind instalația de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum

Procedurile de măsurare și metodologiile de calcul corespunzătoare inspecției cazanelor și sistemelor de încălzire din clădiri se găsesc detaliate în Anexele informative ale lucrării.

2.2

Inspecția energetică a cazanelor

Metodele și procedurile de inspecție energetică a cazanelor vizează:

verificarea modului în care cazanul este setat, exploatat și întreținut, în ceea ce privește eficiența energetică;

stabilirea performanței energetice actuală a cazanului;

recomandări cu privire la posibile îmbunătățiri ale performanței energetice a cazanului, în cazul în care este necesar.

2.3

Inspecția energetică a sistemelor de încălzire

Metodele și procedurile de inspecție a sistemelor de încălzire se referă la:

verificarea modului în care sistemul de încălzire este setat, exploatat și întreținut, in ceea ce priveste eficiența energetică;

stabilirea performanței energetice actuală a sistemului de încălzire;

recomandări cu privire la posibile îmbunătățiri ale performanței energetice a sistemului de încălzire, în cazul în care este necesar;

2.4

Gradul de complexitate a inspecției

Gradul de complexitate a inspecției energetice a cazanelor și a sistemelor de încălzire se stabilesc în conformitate cu unul sau mai mulți din următorii parametrii:

tipul combustibilului utilizat;

puterea nominală de intrare sau de ieșire a cazanului;

tipul cazanului;

suprafața sau volumul încălzit;

tipul sistemului de distribuție a căldurii;

tipul echipamentelor (corpurilor) interioare de incalzire;

alte proprietăți relevante;

Raportul de inspecție și Fișele de inspecție a echipamentelor sunt prezentate sub o formă unică. Complexitatea diferită a inspecției este semnalată prin neglijarea anumitor categorii de informații în cadrul formularului. Ca urmare nu vor mai fi necesare anumite tipuri de măsurări și anumite etape ale inspecției pentru echipamentele specificate.

2.5

Recomandări

În capitolul 4.11.2 sunt specificate criteriile generale privind recomandările ce trebuie făcute în urma inspecției cazanului, atunci când este necesar.

În capitolul 4.14.2 sunt precizate criteriile generale privind recomandările ce trebuie făcute în urma inspecției sistemului de încălzire, atunci când este necesar.

2.6

Raportul de inspecție

În urma inspecției energetice a centralei termice, a cazanelelor și a sistemelor de încălzire, rezultatele se consemnează într-un raport de inspecție pentru a putea fi prezentate spre însușire beneficiarilor și responsabililor pentru operarea și întreținerea echipamentelor din centrala termică sau a sistemelor de încălzire.

Raportul trebuie să includă:



identificarea cazanului, echipamentelor sau sistemului de încălzire;



identificarea gradului de complexitate a inspecției energetice;



descrierea oricărei activități ( de ex. de ajustare, de setare ) care a fost efectuată în timpul inspecției energetice;



valorile înregistrate și/sau măsurate în conformitate cu cerințele fișei de inspecție;



sursa datelor înregistrate;



valori de referință, în conformitate cu cerințele fișei de inspecție;



recomandări, atunci când este necesar;

În

cadrul

raportului,

trebuie

indicate

valorile

referință,

comparativ

valorilor

efective corespunzătoare.

Raportul de inspecție este însoțit de următoarele documente:

fișa de inspecție ale echipamentelor sau a subsistemelor din instalația de încălzire;

lista cu documente informative utilizate;

informații privind calitatea întreținerii și exploatării;

informații privind avarii sau defecțiuni,

lista aparatelor de măsură utilizate și clasa de precizie

ale cazanului și/sau ale sistemului de încălzire

ale expertului tehnic atestat

Raportul de inspecție, rezultatele și documentația trebuie arhivate și păstrate disponibile ca referință pentru inspecțiile următoare, atât de către expertul tehnic atestat cât și de către beneficiar.

Expertul tehnic atestat va întocmi și va păstra un “Registru de evidență al inspecțiilor privind performanța energetică”.

Valorile care reprezintă performanța energetică a cazanelor și a sistemelor de încălzire rezultate în urma inspecției energetice pot fi utilizate în calculele privind certificarea și auditul energetic al clădirilor.

Procedura de inspecție a cazanelor

3.1

Identificarea gradului de complexitate a inspecție

Raportul de inspecție a centralei termice și a cazanelor este întocmit pe baza indicațiilor din standardul SR EN 15378 privind clasele de inspecție și a procedurile obligatorii care trebuie aplicate la exploatarea cazanelor de diferite capacități prevăzute în Normativul I 13. Astfel, în fișa de inspecție tehnică a cazanelor sunt anumite proceduri care nu sunt obligatorii pentru anumite categorii de cazane, astfel încât în funcție de criteriile stabilite la paragraful 2.4, gradul de complexitate a inspecției energetice a cazanelor va fi diferit.

3.2

Identificarea cazanului

Informațiile referitoare la utilizator, clădire și identificarea cazanului se vor înregistra așa cum se specifică în fișa de inspecție a cazanelor FIC.

Se precizează în raport sursa informațiilor înregistrate.

3.3

Procurarea documentației

Se procură și se identifică documentele disponibile relevante care pot fi utile în cadrul inspecției energetice, ca de exemplu: instrucțiuni de punere în funcțiune a cazanului sau a sistemului de încălzire, rapoarte de inspecție anterioare, rapoarte de întreținere, facturi de combustibil, informații referitoare la exploatare, documentația de proiectare, etc.

Dacă cazanul are

“Livretul aparatului” și inspecția periodică efectuată de către RVT(personal tehnic de specialitate, responsabil cu verificarea tehnică) conform reglementării tehnice PT A1 – 2010 emise de ISCIR , în perioada de valabilitate, pot fi preluate datele de identificare a aparatului și informații privind verificările efectuate din Anexa 3 la acest document.

Dacă cazanul, centrala termică sau instalația de încălzire beneficiază de un contract de service și întreținere, pot fi utilizate datele din rapoartele periodice de mentenanță, dar nu mai vechi de un an.

3.4

Inspecția vizuală a cazanului

Se verifică prin inspecție vizuală:

dacă există scurgeri de combustibil, de gaze de ardere (cu oglinda) sau de agent termic în încăperea în care este instalat cazanul;

dacă izolația cazanului este deteriorată;

dacă există funingine sau alt tip de murdărie în arzător, camera de ardere sau pe drumurile convective ale cazanului;

orice elemente care se pot constata vizual și care afectează performanța energetică a cazanului Se consemnează în raport toate probleme constatate de acest gen.

3.5

Starea de intreținere a cazanului

Se verifică dacă întreținerea cazanului a fost făcută cu regularitate și în mod corespunzător de personal calificat.

Se fac referiri la:



instrucțiunile proiectantului sistemului;



instrucțiunile producătorului cazanului;



reglementări privind întreținerea cazanelor;

3.6

Verificarea funcționalității cazanului

Se verifică capacitatea cazanului de a satisface cerințele funcționale declarate de producător și pe cele prevăzute prin proiect ( încălzire, producerea apei calde menajere,etc .).

Se precizează în raport orice avarie în funcționare și se înregistrează orice informație relevantă din partea utilizatorului și a personalului de exploatare sau întreținere.

3.7

Sistemul de automatizare al cazanului, senzori și elemente indicatoare.

Se verifică și se oferă recomandări referitoare la:

locația (externă, internă sau altele);

funcția;

setările

sistemului de automatizare, senzorilor și elementelor indicatoare ale cazanului, care sunt relevante pentru performanța energetică.

3.8

Citirea aparatelor de măsură

Pentru evaluarea performanțelor energetice ale cazanelor sunt necesare valori măsurate sau înregistrate de aparate și echipamente care sunt montate pe cazan sau în instalații sau aparțin expertului tehnic atestat.

3.8.1

Aparate de măsură existente

Se citesc înregistrările aparatelor de măsură și a contoarelor disponibile, după cum urmează:



contorul de combustibil: se notează dacă același contor înregistrează consumul de combustibil utilizat și în alte scopuri;



nivelul de combustibil din rezervorul de stocare;



timere (inregistratoare timp de funcționare);



termometre



manometre



apometre ce contorizează consumul de apă rece;



apometre ce contorizeaza consumul de apă caldă menajeră;



numărătoare de cicluri de funcționare



contoare de energie termică;



orice aparate auxiliare de măsurare a energiei;



orice aparate care indică valori ale parametrilor funcționali ai cazanului

3.8.2

Aparate de măsură suplimentare în dotarea expertului tehnic atestat

În lipsa unui contor de combustibil, se va recomanda instalarea unui aparat simplu (ex.

Înregistrator timp de funcționare) pentru a se putea urmări consumul de combustibil.

3.9

Evaluarea performanței funcționale a cazanului

Inspecția privind performanța funcțională reală și setările corecte ale cazanului include:



verificarea puterii de combustie a cazanului;



verificarea consumului de combustibil;



verificarea setărilor de bază ale cazanului și a randamentului de ardere;



verificarea pierderilor de căldură ale cazanului ( pierderi prin suprafețe exterioare, pierderi în perioadele de pauză, pierderi prin evacuarea gazelor de ardere,etc. );



verificarea eficienței sezoniere a cazanului;



verificarea setărilor sistemului de automatizare;



verificarea dimensionării cazanului în raport cu necesarul total de căldură;

Elementele care urmează a fi inspectate și metodologiile cerute sunt specificate în fișa de inspecție a cazanului FIC.

Exemple de metodologii legate de analiza gazelor de ardere și inspecția setărilor de bază ale cazanului sunt specificate în Anexa B și Anexa A.

3.10

Raportul de inspecție al cazanului și recomandări

3.10.1

Raportul de inspecție al cazanului

După efectuarea inspecție cazanului, se întocmește un raport de inspecție care include fișa de inspecție a cazanului - FIC și recomandări pentru îmbunătățirea performanțelor energetice, atunci când este cazul, așa cum se precizează în capitolul 6.1; precum și documentele specificate la capitolul 2.6.

3.10.2

Recomandări privind performanța energetică a cazanului

Orice recomandare cu privire la performanța energetică a cazanului trebuie să fie elaborată în conformitate cu cerințele generale și legată de elementele de inspecție cerute de raport și fișa de inspecție. Recomandările trebuie să se bazeze pe:



rezultatele inspecției energetice;



comparație între valorile reale înregistrate și cele de referință corespunzătoare;



oferta pieții privind componente și echipamente performante.

Recomandările trebuie să respecte următoarele aspecte:



cerințe legale aplicabile ;



informațiile și instrucțiunile producătorului;



valorile medii pentru cazane similare ca tipologie, date în anexe sau tabele (aceste valori de referință sunt menite să sprijine identificarea unor posibile probleme ale cazanului);



specificațiile tehnice;



cele mai bune valori posibil de obținut cu tehnologiile disponibile (BAT).

Recomandările trebuie:



să țină cont de eficiența economică și fezabilitatea acțiunilor recomandate;



să cuprindă/sugereze acțiuni imediate (înlocuiri) și alte acțiuni ce urmează a fi realizate în eventualitatea unor lucrări importante de renovare sau de înlocuire din cauza îmbătrânirii sau deteriorării componentelor;



să ia în considerare interdependențele dintre acțiunile sugerate;



să indice opțiuni disponibile de utilizare a energiilor regenerabile pe baza unui cost optim al investitiei;



să includă sugestii referitoare la faptul că întreținerea regulată efectuată de un personal calificat este esențială pentru o bună performanță energetică a cazanului;

Procedura de inspecție a sistemelor de încălzire

4.1

Identificarea gradului de complexitate a inspecție

Înainte de inspecție, trebuie identificat personalul responsabil de exploatarea și întreținerea sistemului de încălzire.

Informațiile necesare inspecției energetice a sistemului de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum împreună cu procedurile obligatorii sunt specificate în Raportul de inspecție a instalației de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum.

Inspecția sistemului de încălzire precizează următoarele:



suprafața încălzită;



sistemul de generare a energie;



anul de construcție al clădirii;



tipul clădirii (rezidențială/nerezidențială);

În funcție de mărimea și complexitatea instalației de încălzire anumite proceduri sunt neglijate , așa cum se specifică în Raporul de inspecție și în Fișele de inspecție ale subsistemelor de încălzire.

4.2

Pregătirea inspecției energetice a sistemului de încălzire

Pentru efectuarea inspecției a sistemului de încălzire, se identifică și se colectează informațiile necesare și documentele disponibile relevante, în funcție de clasa de inspecție, ca de exemplu: planurile construcției, volumul încălzit, utilizarea actuală a clădirii, documentația de proiectare, scheme de principiu, fișe tehnice, instrucțiuni de punere în funcțiune a sistemului de încălzire sau a elementelor componente, operațiuni de întreținere, rapoarte de inspecție anterioare, rapoarte de întreținere, facturi de combustibil, informații referitoare la exploatare, calcul energetic, etc.

4.3

Identificarea sistemului de încălzire

Informațiile și documentele necesare pentru identificarea proprietarului și a sistemului de încălzire sunt colectate și înregistrate în conformitate cu raportul de inspecție.

Documentația și informațiile trebuie să permită identificarea:



destinației și utilizării actuale a clădirii;



destinației și utilizării actuale a sistemului de încălzire;



tipului sistemului de încălzire;



sursa de alimentare cu căldură a sistemului de încălzire



locației componentelor principale ale sistemului de încălzire;



echipamentelor și armăturilor pentru echilibrare hidraulică;



tipului sistemului de automatizare și a setărilor acestuia;



diagramei de funcționare a sistemului de încălzire;



oricărui sistem atașat și a cerințelor acestora;

În cazul în care nu este disponibilă o documentație satisfăcătoare sau un minim de informații cu privire la sistemul de încălzire, trebuie să fie întocmită o astfel de documentație în urma inspecției energetice.

Prin inspecție trebuie verificată corespondența între documentația existentă și echipamentele instalate. Orice diferență trebuie specificată în raport și documentația trebuie corectată.

4.4

Verificarea funcționalității sistemului de încălzire

Se verifică capacitatea sistemului de încălzire de a furniza necesarul de căldură al clădirii și funcționarea sistemului în raport cu datele de proiectare.

Se precizează în raport orice abatere de la funcționarea normală.

4.5

Întreținerea sistemului de încălzire

Se verifică dacă întreținerea sistemului de încălzire a fost făcută cu regularitate și în mod corespunzător de un personal calificat.

Se face referire la:



instrucțiunile proiectantului sistemului;



instrucțiunile producătorului aparatelor și componentelor sistemului;



calitatea agentului termic;

4.6

Sistemul de automatizare al sistemului de încălzire

Se verifică și se oferă recomandări referitoare la:

locația (externă, internă sau altele);

funcția;

setările sistemului de automatizare, senzorilor și indicatorilor sistemului de încălzire, care sunt relevante pentru performanța energetică.

Se verifică locul de amplasare al unor astfel de senzori pentru a evita posibile interacțiuni negative cu mediul înconjurător, mobilierul, sursele de energie termică și subsistemele de distribuție a energiei termice.

4.7

Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice

4.7.1

Măsurarea

Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice este evaluat în conformitate cu Anexa C. Consumul de combustibil și de energii auxiliare trebuie determinat separat.

4.7.2

Valori de referință

Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice trebuie comparat cu următoarele valori de referință:

consumul de combustibil estimat al sistemului de încălzire (valorile energetice declarate dacă sunt disponibile, dacă nu, consumul evaluat pe baza puterii și randamentului cazanului și a puterii calorice inferioare a combustibilului);

valori de referință specificate în anexele naționale.

4.7.3

Recomandări privind consumul de combustibil pentru generarea energiei termice

Recomandările trebuie să cuprindă o comparație între consumul real de combustibil pentru generarea de energie termică și valorile de referință.

În cazul în care consumul de combustibil pentru generarea energiei termice înregistrează abateri semnificative de la valorile de referiță estimate trebuie investigate posibilele cauze și recomandat un audit energetic.

În capitolul C.4 din Anexa C sunt specificate posibilele cauze ale unor abateri semnificative de la valorile de referință.

4.8

Sistemul de emisie a căldurii

Informațiile referitoare la sistemul de emisie a căldurii sunt colectate și înregistrate așa cum se specifică în fișa de inspecție a sistemului de emisie a căldurii – FIE.

Se verifică și se indică recomandări referitoare la:



tipul corpurilor de încălzire și dacă acestea sunt potrivite pentru tipul și destinația încăperii (pentru stratificarea termică în încăperi cu înălțimea plafonului mare se va consulta Anexa K);



dimensionarea corpurilor de încălzire;



amplasarea corpurilor de încălzire;



izolații și obstacole în jurul corpurilor de încălzire;



cerințe de energie auxiliară;



cerințe de întreținere, dacă sunt aplicabile pentru respectivele tipuri de corpuri de încălzire;



tipul de racordare hidraulică a corpurilor de încălzire la rețeaua de distribuție;



tipul echipamentelor utilizate pentru echilibrarea hidraulică.

4.9

Controlul sistemului de emisie a căldurii

Informațiile referitoare la reglarea sistemului de emisie a căldurii sunt colectate și înregistrate așa cum se specifică în fișa de inspecție FIE.

Se verifică și se indică recomandări referitoare la:



tipul reglajului sistemului de emisie a căldurii, capacitatea acestuia de a menține temperatura interioară și emisia de căldură în conformitate cu pierderile de căldură ale încăperilor;



modul de setare a temperaturii zonale și de control în funcție de gradul de ocupare al încăperii și de aporturile gratuite de căldură;



tipul și locația elementelor de reglaj si control, al senzorilor și al indicatorilor;



setările elementelor de reglaj si control;

Informații referitoare la procedurile de inspecție și recomandări privind creșterea eficienșei sistemului de reglare și control sunt precizate în Anexa J.

4.10

Sistemul de distribuție a căldurii

Informațiile referitoare la sistemul de distribuție a căldurii sunt colectate și înregistrate așa cum se specifică în fișa de inspecție a sistemului de distribuție a căldurii – FID.

Se verifică și se indică recomandări referitoare la:



tipul rețelei de distribuție a căldurii din punct de vedere al agentului termic, al numărului de circuite, al modului de racordare la sursa de căldură (directă/indirectă);



tipul de reglare a presiunii diferențiale din rețeaua de distribuție a căldurii în timpul funcționării normale a sistemului;



tipul de echilibrare hidraulică a circuitelor de distribuție a căldurii;



temperatura circuitelor de distribuție a căldurii;



dimensionarea și setările pompelor de circulație;



compatibilitatea circuitelor de distribuție a căldurii cu tipul de cazan și cu consumatorii;



izolația termică a conductelor și a elementelor componente;



tipul sistemului de asigurare a instalației(vas de expansiune deschis/închis);



pierderile de agent termic;



calitatea agentului termic;

Informații referitoare la procedurile de inspecție și recomandări sunt precizate în Anexa I.

4.11

Sistemul de generare a energiei termice

4.11.1

Identificarea sistemul de generare a energiei termice

Informațiile referitoare la sistemul de generare a energiei termice sunt colectate și înregistrate așa cum se specifică în fișa de inspecție a sistemului de alimentare cu căldură - FIG.

4.11.2. Inspecția cazanelor care alimentează sisteme de încălzire

Pentru fiecare cazan, informațiile necesare inspecției energetice sunt colectate și înregistrate așa cum se specifică în fișa FIG și FIC.

Pentru fiecare cazan, inspecția privind setările corecte și performanța reală a cazanului include:



verificarea puterii de combustie a cazanului;



verificarea setărilor de bază ale cazanului și a randamentului de ardere;



verificarea pierderilor de căldură ale cazanului;



verificarea eficienței sezoniere a cazanului;



verificarea setărilor sistemului de automatizare, inclusiv timpii de funcționare și efectul de inerție termică;

Elementele care urmează a fi supuse inspecției energetice și metodologiilor necesare în funcție de clasa de inspecție sunt specificate în fișa de inspecție FIC.

4.11.3. Sistemul de stocare

Se verifică și se indică recomandări referitoare la dimensionarea, izolarea termică și controlul temperaturii apei calde din rezervoarele de stocare.

4.11.4

Schimbătoarele de căldură ale sistemului de încălzire

Se verifică și se indică recomandări referitoare la dimensionarea, izolarea termică și performanța schimbătoarelor de căldură.

4.11.5

Alte sisteme de generare

Se verifică și se indică recomandări referitoare la dimensionarea, izolarea termică, performanța, controlul temperaturii și setările altor sisteme de generare conectate la sistemul de încălzire, inclusiv al celor care utilizeaza surse regenerabile de energie.

4.11.6

Inspecția sistemelor de generare

Dacă există mai multe generatoare de căldură (incluzând generatoarele ce nu utilizează arderea de combustibil), se identifică și se fac recomandări referitoare la:

metoda de distribuire a sarcinii termice totale a sistemului de încălzire între cazanele disponibile și alte generatoare de căldură, incluzând împărțirea sarcinii și modul de optimizare, timpul de funcționare, conexiunea hidraulică;

metoda de echilibrare hidraulică a generatoarelor;

metoda de izolare hidraulică a generatoarelor aflate în stand-by de sistemul de încălzirea;

setările elementelor de control ale sistemului de generare;

4.12

Verificarea capacității sistemului de generare

4.12.1

Generalități

Puterea instalată a sub-sistemului de generare trebuie comparată cu puterea termică reală cerută de sistemul de încălzire și de alte sisteme paralele alimentate, precum sistemul de producere al apei calde menajere.

Verificarea dimensionarii cazanul (sau sub-sistemului de generare) se face in conformitate cu fișa de inspecție FIC.

4.12.2

Recomandări

Orice inspecție prin care se constată că supra sau subdimensionarea cazanului afecteaza eficiența sistemului de încălzire trebuie să precizeze următoarele date:

-tipul cazanului, luând în calcul capacitatea termică, pierderile în stand-by, efectul puterii reale asupra eficienței;

-tipul de funcționare automată a arzătorului (tot-nimic, în trepte sau modulant), precizându-se plaja de reglaj (in special puterea minima);

-modul de control și setările (sincronizarea cu aprinderea cazanului, oprirea arzătorului noaptea, timpul de funcționare în conformitate cu temperatura exterioara,etc.);

- parametrii de control ai sistemului de generare și circuitele hidraulice;

4.13

Sistemul de preparare a apei calde menajere

Informațiile referitoare la sistemul de preparare a apei calde menajere sunt colectate și înregistrate așa cum se specifică în fișa de inspecvție a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum - FIA.

Se verifică și se precizează recomandări referitoare la:



structura sistemului de preparare a apei calde menajere;



consumul real de apă caldă menajeră comparat cu cel estimat în faza de proiectare;



izolarea termică a conductelor de apă caldă menajeră;



timpul de funcționare, setările și controlul sistemului de preparare a apei calde menajere;



tipul și dimensiunea generatorului de căldură utilizat pentru producerea apei calde menajere;



dimensiunea, izolarea termică și controlul temperaturii rezervorului de stocare;



dimensiunea, performanța, izolarea termică și controlul temperaturii schimbătorului de căldură;



cerințe de energie auxiliară (exemplu: pompa de circulație);

4.14

Raportul de inspecție și recomadările privind sistemul de încălzire și sistemul de preparare a apei calde menajere

4.14.1

Raportul de inspecție al sistemului de încălzire

În urma inspecției energetice a sistemului de încălzire și a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum, se intocmește Raportul de inspecție împreună cu Fișele de inspecție ale subsistemelor de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum, precum și recomăndări pentru creșterea eficienței energetice a sistemului de încălzire, împreună cu documentele specificate în capitolul 2.6.

4.14.2

Recomandări privind sistemul de încălzire

Recomandările privind sistemul de încălzire trebuie redactate în conformitate cu cerințele generale și criteriile specifice legate de elementele de inspecție cerute de clasa de inspecție.

Recomandările făcute se vor baza pe rezultatele inspecției energetice, incluzând:



sistemul inițial proiectat;



modificările apărute în utilizare, structura și/sau proprietățile clădirii și a sistemului de încălzire;



disponibilitatea de înlocuire a unor componente ale sistemului cu unele mai performante;



comparația

dintre

proprietățile

actuale

înregistrate,

starea,

valorile

și

referințele corespunzătoare;

Recomandările trebuie făcute în conformitate cu următoarele criterii:

cerințele legale de aplicabilitate;

valorile medii pentru cazane similare sau sisteme de încălzire, aflate în anexe sau tabele (aceste valori de referință sunt menite să sprijine identificarea unor posibile probleme ale cazanului sau ale sistemului de încălzire);

specificațiile tehnice;

Recomadările trebuie:

să țina cont de eficiența economică și fezabilitatea acțiunilor recomandate;

să cuprindă acțiuni imediate, înlocuiri sau alte acțiuni ce urmează a fi realizate în cazul unor lucrări importante de reabilitare sau de modernizare din cauza îmbătrânirii sau deteriorării componentelor;

să ia în considerare interacțiunile dintre acțiunile sugerate;

să indice opțiuni disponibile de utilizare a energiilor regenerabile;

Raportul de inspecție

5.1.

Raportul de inspecție a centralei termice și a cazanelor Fișa de inspecție a cazanelor - FIC

Fișa de inspecție a pompelor – FP

Fișa de inspecție a sistemului de asigurare - FA

Date de identificare beneficiar

nume proprietar/administrator

adresa: localitate, stradă, nr

Data(intervalul) efectuării inspecției energetice

Date de identificare a expertului tehnic atestat

(nume, prenume, număr certificat)

Descrierea centralei termice



Tipul centralei termice

(de apartament, de scară, de bloc, de zonă)



Puterea termică a centralei (kW)



Tipul agentului termic produs

(apă caldă, apă fierbinte)



Utilizarea agentului termic

(încălzire, apă caldă de consum, ambele, climatizare, procese tehnologice)



Tipul combustibilului utilizat

(gaze naturale, GPL, lichid, solid)



Amplasarea centralei termice

(suprateran, semi îngropat, subteran, în clădire)



Dimensiuni

(lungime, lățime, înălțime, suprafață, volumul total, volumul net)



Structura constructivă

(inclusiv accesul în centrală)



Amplasarea coșului de fum

(în clădire, adosat clădirii, independent)



Suprafața vitrată a CT

(verificare conform normelor)



Asigurarea aerului de combustie

(grile, canale, preîncălzit, etc.)

Existența și consultarea documentației tehnice a centralei termice

(proiectul de execuție, memoriu tehnic, schema funcționala, etc.)

Existența și consultarea documentației de funcționare și de exploatare a centralei termice

(rapoarte de întreținere, valori înregistrate, etc.)

Date tehnice, termice și energetice ale cazanelor



Numărul cazanelor pe tipuri



Sistemul de funcționare a cazanelor

(continuu, cascadă, iarnă/vară)



Fișele de inspecție a cazanelor: FIC 1.

FIC n

Tipul de repartiție a agentului termic

distribuitor – colector

butelie de egalizare a presiunii

repartiție directă

Date tehnice privind sistemul de asigurare



Dispozitive de asigurare a cazanelor



Fișa sistemului de asigurare a instalației: FA

10.

Date tehnice ale pompelor de circulație a agentului termic și a apei calde de consum



Tipul pompelor

(pompe de recirculare pe cazan, pompe de circulație agent termic pentru încălzire, climatizare, acc, tehnologic, pompe de alimentare cu acc, etc.)



Fișele de inspecție a pompelor: FP 1. FP n

11.

Date tehnice ale instalației de preparare a apei calde de consum



Tipul schimbătoarelor de căldură (fără acumulare, cu acumulare - boilere)



Numărul și capacitatea schimbătoarelor de căldură



Numărul și capacitatea rezervoarelor de acumulare



Sistem de recirculare a acc. (traseu, conducte, pompe)

12.

Date tehnice ale instalației de alimentare cu combustibil



Rezervorul/depozitul de combustibil

(amplasare, capacitate, rezervor de zi, etc.)



Modul de aprovizionare cu combustibil

(transport auto, CFR, conducte gaz, etc.)



Rezerva intangibilă de combustibil



Consumul de energie pentru fluidizarea combustibilului lichid greu

13.

Informații privind racordarea la utilități

(apă, canalizare, energie electrică, etc.)

14.

Consumul intern de energie a CT

(electrică, termică)

15.

Informații privind pierderile de apă din sistem

(cantitate, temperatură)

16.

Informații privind stația de tratare a apei de adaos

(tip, capacitate, etc.)

17.

Consumul de substanțe chimice pentru dedurizarea apei de alimentare

18.

Echipamente pentru filtrare, curățire și aerisire a instalației

19.

Echipamente și aparate pentru înregistrarea consumurilor

(contor energie termică, contor energie electrică, contor apă, etc.)

20.

Înregistrarea consumurilor de combustibil

(contor gaze naturale, facturi combustibil, etc.)

21.

Automatizarea și controlul furnizării energiei termice

(reglaj calitativ, reglaj cantitativ, vane cu trei căi, etc.)

22.

Echipamente și aparate de măsură montate în centrala termică

(termometre, debitmetre, manometre, etc.)

23.

Sisteme și dispozitive de echilibrare hidraulică

(la nivel de cazane, la nivel de distribuitor – colector)

24.

Sisteme și dispozitive de echilibrare pe traseul de evacuare a gazelor de ardere

25.

Observații generale referitoare la starea centralei termice și a echipamentelor

(starea de uzură fizică, starea izolațiilor termice, pierderi de apă și combustibil, etc.)

26.

Observații privind analiza înregistrărilor temperaturii agentului termic și a temperaturii exterioare

(dacă există)

27.

Concluzii și recomandări ale expertului tehnic atestat în urma efectuării inspecției energetice a centralei termice

( se vor consulta: - anexa M, pentru măsuri privind exploatarea și creșterea eficienței cazanelor, - anexa H, pentru evaluarea investiției la înlocuirea cazanului.)

28.

ANEXE:

(documente, fișe tehnice, valori măsurate și înregistrate, etc.)

Data

Nume, semnătură

FIC 1.

FIȘA DE INSPECȚIE TEHNICĂ, TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ A CAZANULUI NR. 1. n

Nr.

Indicator

Caracteristici

Inspecția vizuală

(se utilizează indicațiile din anexa A)

Producătorul cazanului

Modelul cazanului

Seria și numărul cazanului

(nu este obligatorie pentru puteri mai mici de 100kW)

Data sau anul de fabricație al cazanului

Certificare :

CE sau non CE

Stele de etichetare energetică

(dacă există)

Amplasare cazan

(montat pe podea, pe perete, în spațiu încălzit, spațiu neîncălzit)

Tipul combustibilului

(gazos, lichid, solid)

10.

Combustibilul utilizat

(motorină, păcură, GPL, etc.)

11.

Puterea calorifică a combustibilului (kW/kg), (kW/Nm 3 )

12.

Modul de alimentare cu combustibil

(automat sau manual)

13.

Utilizarea cazanului

(încălzire, acc., ambele, etc)

14.

Tipul cazanului

(standard, modern, cu condensat)

15.

Regim de funcționare

(continuu, intermitent-nr.ore/zi iarna, vara)

16.

Funcționare cazan

(temp. constantă, după curba de reglaj)

17.

Modelul arzătorului

(separat, înglobat în cazan) , producător

18.

Tipul arzătorului

(autoaspirant, cu aer insuflat)

19.

Tipul camerei de ardere

(deschisă, închisă)

20.

Modul de modulare a puterii termice

(tot-nimic, în trepte sau modulant continuu)

21.

Puterea nominală maximă de intrare

(puterea de combustie la

arzător - se va specifica dacă valoarea de referință a puterii calorice a combustibilu cea inferioară sau superioară)

22.

Puterea de combustie:

(se utilizează datele din anexele E.1 și E.2)

23.

Puterea nominală maximă de ieșire

(nu este obligatorie pentru puteri mai mici de 100kW)

24.

Puterea nominală minimă de intrare

(puterea de combustie la

arzător - se va specifica dacă valoarea de referință a puterii calorice a combustibilu cea inferioară sau superioară)

25.

Puterea nominală minimă de ieșire

(nu este obligatorie pentru puteri mai mici de 100kW)

26.

Setări de bază ale cazanului, analiza gazelor de ardere și eficiența arderii:

27.

Clasificarea cazanului

(Bxx sau Cxx funcție de tipologia de

evacuarea a gazelor de ardere, poziția ventilatorului, etc.) - facultativ

28.

Tipul tirajului

(natural, forțat)

29.

Modul de racordare la coșul de evacuare

(cu rupere de

presiune, fără rupere de presiune)

30.

Tipul exhaustorului în cazul tirajului forțat

(ventilator, ejector)

31.

Funcționare ventilator sau exhaustor

(cu modulare, fără modulare)

pe bază de măsurări

pe baza rapoartelor de exploatare

măsurată

din datele de exploatare

32.

Sistem coaxial pentru evacuare gaze de ardere/admisie aer

(da, nu)

33.

Caracteristici coș de evacuare gaze de ardere

(h coș , S coș )

34.

Funcționare sistem de evacuare gaze de ardere

(gravitațional, forțat)

35.

Verificare evacuare gaze de ardere

(conformă/neconformă – se

utilizează anexa D – reverificare după conformare)

36.

Eficiența cazanului la sarcină totală

37.

Eficiența cazanului la sarcină 30% din sarcina totală

38.

Eficiența sezonieră a cazanului

(se utilizează anexa F)

39.

Eficiența de combustie

(se utilizează anexa B)

40.

Evaluare consum de combustibil

(se utilizează anexa C)

41.

Evaluarea capacității cazanului în raport cu necesarul de căldură

(se utilizează anexa G)

- capacitatea cazanului: conformă, prea mare, prea mică

42.

Valori măsurate și înregistrate

- se vor citi valorile aparatelor de măsură și se vor prezenta tabelar

consum anual de combustibil (estimat pe baza facturilor din ultimii 3 ani)

consum anual de combustibil pentru gătit și preparare acc.(estimat pe baza facturilor din timpul verii)

consumul anual de combustibil pentru încălzire

Citiri ale aparatelor de măsurare și contorizare (Anexa B)

Contor combustibil

(U.M

Nivelul combustibilului

(U.M)

Numărul de ore de funcționare ale arzătorului

(h)

Numărul de ore de funcționare ale cazanului

(h)

Număr cicluri pornit/oprit ale arzătorului

(-)

Contor energie termică

(U.M)

Apometru apă rece

(m³)

Apometru apă caldă menajeră

(m³)

Notă:

U.M – unitatea de măsură

Valori măsurate și valori de referință (exemplu)

O 2

Temperatura gazelor de ardere

Temperatura aerului admis

Temperatura agentului termic

Eficiența de combustie

Condiții

(%)

(Ppm)

(°C)

(%)

5,2

162

92,3

Măsurate la sarcina totală

8,4

142

93,5

Măsurate la sarcina minimă

2-4

< 100

120 … 160

>92

Valori de referință

Setările cazanului

Numele verificării

Setările actuale

Setări recomandate

Temperatura termostatului agentului termic

Temperatura termostatului apei calde menajere stocate

FIȘA TEHNICĂ ȘI ENERGETICĂ A SISTEMULUI DE ASIGURARE

Nr.

INDICATOR

CARACTERISTICI

Sistem de asigurare

Număr vase de expansiune

Capacitate vase de expansiune

Rezervor de descărcare

(da, nu)

Capacitate rezervor de descărcare

Dispozitive de siguranță ale cazanelor

(număr, tip)

închis

deschis

FP 1...n

FIȘA TEHNICĂ ȘI ENERGETICĂ A POMPELOR

Nr.

INDICATOR

CARACTERISTICI

Tipul pompei

(circulație, recirculare, adaos, alimentare, etc.)

Model, producător

Putere motor

Caracteristici pompa:

Turație:

înălțime de pompare

debit

constantă

variabilă

5.2.

Raportul de inspecție a instalației de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum

Fișa de inspecție a sistemului de emisie a căldurii – FIE Fișa de inspecție a sistemului de distribuție a căldurii – FID

Fișa de inspecție a sistemului de alimentare cu căldură – FIG

Fișa de inspecție a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum - FIA

Date de identificare beneficiar

nume proprietar/administrator

adresa: localitate, stradă, nr

Data(intervalul) efectuării inspecției energetice

Date de identificare a expertului tehnic atestat

(nume, prenume, număr certificat)

Descrierea clădirii



Destinația și categoria clădirii

(rezidențial, nerezidențial)



Zona climatică și temperatura exterioară de calcul

(se utilizează SR 1907)



Modul de exploatare al clădirii

(permanent, discontinuu – nr.ore/zi)



Vechimea clădirii



Regimul de înălțime al clădirii



Înălțimea unui nivel



Înălțimea clădirii



Suprafața totală construită



Suprafața totală încălzită



Volumul încălzit



Tipul constructiv

(pereți portanți, cadre b.a.+zidărie, panouri prefabricate, fațade ventilate, etc.)



Tipul izolației termice a clădirii

(neizolată, exterioară, interioară, intermediară)



Starea de conservare a izolației termice

(originală, improvizată, bună, deteriorată)



Zone încălzite

(se va specifica tipul încăperilor)

Descrierea instalației de încălzire



Anul instalării instalației de încălzire



Existența și consultarea documentației tehnice a instalației

(proiectul de execuție, memoriu tehnic, plan de amplasare a corpurilor de încălzire, schema funcționala, etc.

În lipsă se solicită executarea releveului instalației de încălzire)



Existența și consultarea valorilor înregistrate privind consumul de energie termică și combustibil



Tipul agentului termic

(apă caldă, apă fierbinte)



Necesarul de căldură pentru încălzire(W)

(din memoriu tehnic sau conform anexa G)



Modul de racordare a instalației de încălzire la sistemul de alimentare cu căldură

(racordare directă, racordare prin schimbătoare de căldură, etc)



Amplasarea corespunzătoare a componentelor principale ale sistemului de încălzire

(corpuri de încălzire, echipamente de reglaj și control, etc.)



Funcționare la parametrii normali

(da/nu)



Sisteme auxiliare de încălzire

(electrice, regenerabile, etc.)

Caracteristici ale corpurilor de încălzire – Fișa de inspecție FIE

Caracteristici ale sistemului de distribuție a căldurii – Fișa de inspecție FID

Caracteristici ale sistemului de alimentare cu căldură pentru încălzire – Fișa de inspecție FIG

Caracteristici ale sistemului de alimentare cu apă caldă de consum – Fișa de inspecție FIA

10.

Observații generale referitoare la starea instalației de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum

(starea de uzură fizică, starea izolațiilor termice, pierderi de apă sau combustibil, etc.)

11.

Concluzii și recomandări ale expertului tehnic atestat în urma efectuării inspecției energetice a instalației de încălzire și alimentare cu apă caldă de consum

( se va consulta: - anexa M, pentru măsuri privind exploatarea și creșterea eficienței sistemelor de încălzire, anexa I, pentru recomandări privind sistemul de distribuție a căldurii, anexa J și K, pentru recomandări privind sistemul de emisie a căldurii și anexa L, pentru recomandări privind sistemul de alimentare cu apă caldă de consum )

12.

ANEXE:

(documente, fișe tehnice, valori măsurate și înregistrate, etc.)

Data

Nume, semnătură

FIE

FIȘA DE INSPECȚIE A SISTEMULUI DE EMISIE A CĂLDURII (CORPURI DE ÎNCĂLZIRE)

Nr.

INDICATOR

CARACTERISTICI

Emisia de căldură se realizează prin

(sobe, radiatoare, convectoare, ventiloconvectoare, încălzire în pardoseală, în pereți, combinate, altele)

Tipul corpurilor de încălzire

(fontă, oțel, aluminiu)

Număr corpuri de încălzire și suprafața echivalentă termic

Racordarea corpurilor de încălzire

(directă, by-pass)

Variația fluxului de căldură emis

(da/nu)

Sistemul de reglare a fluxului de căldură emis

locală, manual

locală, cu robinete de reglaj cu termostat

cronotermostate de cameră

reglare centralizată (la furnizare)

Dispozitive de repartizare a costurilor pe corpuri de încălzire

(da/nu)

Valoarea coeficientului K 8

și k str

mai mare ca 0,2

(da/nu, conform anexa J și anexa K)

Temperatura max. a agentului termic pe tur și min.

pe retur

10.

Sistemul de aerisire a corpurilor de încălzire

11.

Întreținere corpuri de încălzire

(curățate, spălate)

12.

Reclamații:

încălzirea prea lentă a încăperilor, temperatura resimțită în încăperi nu este constantă, nu se încălzesc toate radiatoarele, încăperile nu se încălzesc simultan, instalația face zgomot, altele)

FID

FIȘA DE INSPECȚIE A SISTEMULUI DE DISTRIBUȚIE A CĂLDURII

Nr.

INDICATOR

CARACTERISTICI

Numărul de conducte a rețelei de distribuție

monotubulară

bitubulară

Tipul rețelei de distribuție

ramificată

inelară

perimetrală

radială (distribuitor/colector)

coloane

Circulația agentului termic

(forțat, gravitațional)

Montarea sistemului de distribuție

aparent

îngropat (zidărie, canale termice, etc)

mixt

Contorizarea consumului de căldură

contor pe branșament

contor individual

module termo-hidraulice

Dispozitive de echilibrare hidraulică

la corpuri de încălzire

la baza coloanelor

pe ramificații

Filtre sau separatoare de impurități

Clapete de sens

(da/nu, nu există)

Tipul și starea izolației conductelor

(bună, medie, slabă,

deteriorată, lipsă, etc.)

FIG

FIȘA DE INSPECȚIE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ

Nr.

INDICATOR

CARACTERISTICI

Tipul de alimentare cu căldură

branșament la rețea urbană (PT, CT zonală)

CT proprie (individuală, clădire) –

se va completa raportul de inspecție a CT

modul termic de scară

Puterea termică furnizată (kW)

Combustibil utilizat

Furnizare agent termic pentru încălzire

continuu

cu intermitență – nr.ore/zi

Modul de racordare la sursă

conexiune directă

vană de amestec cu 3 căi

altele

Alte sisteme de furnizare a energiei (electric, energii regenerabile, altele)

FIA

FIȘA DE INSPECȚIE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM

Nr.

INDICATOR

CARACTERISTICI

Tipul și numărul consumatorilor de acc.

(baterii lavoar, spălător, baie, duș, bideu, etc)

Calitatea și întreținerea bateriilor

(bună, etanșe, pierderi

de apă, ruginite, etc.)

Tipul de alimentare cu acc.

branșament la rețea urbană (PT, CT zonală)

CT proprie (individuală, clădire)

modul termic de scară

Modul de alimentare cu acc.

continuu

cu intermitență – nr.ore/zi

Modul de preparare a acc.

direct

cu prioritate

Sistemul de preparare

schimbător de căldură, caracteristici

(tip, capacitate)

schimbător de căldură + vase de acumulare - caracteristici

(tip, capacitate)

boiler – caracteristici

(tip, capacitate)

Conductă de recirculare

la nivel de distribuție

la nivel de coloane

Pompă de recirculare – caracteristici

(tip, putere,

înălțime de pompare, debit)

Montarea conductelor

(aparent, îngropat)

Contorizarea consumului de acc.

contor pe branșament

contor la puncte de consum

module termo-hidraulice

10.

Tipul și starea izolației conductelor

(bună, medie, slabă,

deteriorată, lipsă, etc.)

Anexe informative

Anexa A

Inspecția vizuală a cazanelor și verificarea setărilor de bază a sistemului de automatizare

A.1

Identificarea cazanului

La inspecția vizuală a cazanelor se verifică dacă:



există scurgeri de combustibil sau de agent termic în încăperea în care este instalat cazanul;



izolația cazanului este deteriorată;



exista funingine sau alt tip de mizerie în arzător, camera de combustie sau în schimbătorul de căldură.

In raportul de inspecție se precizează observațiile din inspecția vizuală.

A.2

Stadiul de întreținere a cazanului

Se verifică dacă întreținerea cazanului a fost făcută cu regularitate și în mod corect de către personal calificat. Se fac referiri la:



instrucțiunile proiectantului sistemului;



instrucțiunile producătorului cazanului;



orice alte cerințe legale.

A.3

Verificarea funcționalității cazanului

Se verifică capacitatea cazanului de a furniza sarcinile termice solicitate și precizate în faza de proiectare (exemplu: încălzire, producerea apei calde menajere,etc.).

Se precizează în raport orice abatere de la funcționarea normală a cazanului.

A.4

Elementele de automatizare ale cazanului

Se identifică și se prezintă recomandări cu privire la:

locația (externă, internă sau altele);

funcția;

setările ;

elementelor de automatizare, reglare, control și a dispozitivelor, senzorilor și indicatorilor cazanului, care sunt relevante pentru performanța energetică.

A5. Verificarea setărilor cazanului

Valorile dispozitivelor de reglaj și control ale cazanului se verifică și se consemnează în raportul de inspecție. Se va face referire laȘ

reglarea termostatică a cazanului, inclusiv efectul de histerezis pe frecvența ciclurilor pornire- oprire ale cazanului ;

curba de reglaj a temperaturii agentului termic în funcție de temperatua exterioară;

setările temperaturii la nivelul dispozitivelor de reglare ale zonei;

setările temperaturii de furnizare apă caldă menajeră;

alte valori care indică parametrii de funcționare ai cazanului.

Valorile înregistrate se compară cu cele de referință indicate de documentația de proiectare sau a producătorului.

Recomandările privind creșterea performanței energetice vor include referiri la reglările corespunzătoare ale dispozitivelor cazanelor și instalației alimentate cu căldură.

Anexa B

Analiza gazelor de ardere și randamentul de combustie

B.1

Procedura de măsurare

B.1.1

Procedura generală

Probele de gaze de ardere se vor preleva din mijlocul curentului, în apropierea evacuării cazanului la o distanță de maxim 3 diametre ale coșului de fum (sau ale canalului de gaze de ardere) de secțiunea de racord a acestuia.

Sunt acceptate de asemenea probele prelevate din punctul cu temperatura cea mai înaltă sau punctul în care concentrația de oxigen este cea mai scăzută.

Orificiul de colectare a probelor trebuie să fie etanș. Pentru cazanele cu rupere de presiune la nivelul colectorului de gaze de ardere se va face prelevarea de gaze de ardere din zona camerei de colectare a gazelor de ardere amonte ruperii de presiune.

Temperatura aerului de combustie trebuie măsurată pe admisia arzătorului.

Se recomandă măsurarea simultană a temperaturii gazelor de ardere și a aerului de combustie. În cazul în care există un preîncălzitor al aerului de combustie,

temperaturile gazelor de ardere și a aerului de combustie vor fi măsurate astfel încât preîncălzitorul de aer să fie cuprins în conturul de bilanț. Măsurarea se va face între cazan și recuperatorul de căldură numai dacă treapta de recuperare de căldură nu face parte integrantă din cazan sau din furnitura standard a acestuia și cu precizarea existenței și parametrilor de proiect ale treptei de recuperare de căldură.

Sonda de prelevare a gazelor de ardere trebuie completată cu un termocuplu de măsurare a temperaturii gazelor de ardere și cu sistem de măsurare a presiunii (de obicei cuprins în analizorul de gaze de ardere.

Următoarele proprietăți ale gazelor de ardere vor fi măsurate în același punct, de preferință cu un aparat multifuncțional acceptat de standardele în vigoare (EN 50379):



8 ga

– temperatura gazelor de ardere;



X O

,ga.usc

– conținutul de oxigen al gazelor de ardere uscate;



X CO,ga.usc

– conținutul de monoxid de carbon al gazelor de ardere uscate;



8 aer

–

temperatura aerului de combustie (măsurată la admisia arzătorului la sistemele fără preîncălzitor de aer sau la aspirația preîncălzitorului de aer);

Orificiile de măsurare adecvate vor fi asigurate de către instalator sau de către producătorul cazanului. Înainte de citirea și înregistrarea valorilor, operatorul va aștepta timpul de stabilizare al aparatului de măsurare.

Temperatura agentului termic poate fi citită pe afișajul cazanului dacă aparatura are gradul de precizie necesar sau pe termometrul de pe conductă (variantă recomandată).

B.1.2

Eficiența arderii

Pierderile de căldura prin entalpia gazelor de ardere la coș,

a cos

se vor calcula cu ajutorul proprietăților măsurate în conformitate cu B.1.1.

Ecuație de calcul:

2 , ga

, usc

a coș =( 8 ga

- 8 aer

)









(B.1)

C 1 ,C 2

constante oferite în tabelulul urmator B.0.

COMBUSTIBIL

c 1

C 2

CO 2max

C.L.U.

0.68

0.007

15.4

Motorina

0.68

0.007

15.3

Gaz Metan

0.65

0.009

11.8

G.P.L.

0.63

0.008

13.9

Eficiența de combustie



cmb

se determină astfel:



cmb =100 - a cos

(B.2)

Notă :



cmb

se va corecta și cu un coeficient de pierderi de căldură prin ardere incompletă, a ch

pentru valori ale CO în gazele de ardere uscate cu 0% oxigen ce depășesc 1000 ppm.





12600



usc

H i



[%]

(B.2)’

Unde

este concentrația de oxid de carbon, exprimată in procente [%] , in gazele de ardere uscate iar

V ga,usc

este volumul specific de gaze de ardere uscate.



cmb =100 - a cos - a ch

(B.2)”

B.1.3

Recuperarea căldurii latente de condensare

B.1.3.1

Generalități

Pentru gazele de ardere a căror temperatură este scăzută (la cazanele cu condensație, în urma transferului

de căldură pe suprafețe utile de transfer cu capacitate de drenare a condensului), trebuie aplicată o corecție, luând în considerare recuperarea căldurii latente de condensare .

 cmb,cor =

 cmb +a cond

(B.3)

Factorul de corecție pentru condensare a cond

poate fi calculat în conformitate cu metodologia oferită în B.1.3.2.

B.1.3.2

Calculul recuperării căldurii latente de condensare

Valorile

referință

pentru

calculul

recuperării

căldură

latentă

condensare,

specifice combustibilului utilizat, sunt oferite în tabelul B.1.

Tabelul B.1 —

Valori de referință utilizate pentru calculul recuperării de căldură latentă de condensare (conform SR EN 437:2004 – Gaze de încercare, situație națională )

Proprietatea

Simbolul

Unitatea de măsură

Combustibilul utilizat

Metan

Gaz natural

Propan

Butan

Lichid tip M

Unitatea de măsură

1Nm 3

1kg

Puterea calorică superioară

H s

[J/kg] sau [J/Nm³]

39,854 x10 6

[J/Nm³]

39,043 x 10 6

[J/Nm³]

100,901x10 6

[J/Nm³]

132,717 x10 6

[J/Nm³]

45,33 x10 6

[J/kg]

Puterea calorică inferioară

H i

[J/kg] sau [J/Nm³]

35,887x10 6

[J/Nm³]

35,162 x 10 6

[J/Nm³]

92,831x10 6

[J/Nm³]

122,463 x10 6

[J/Nm³]

45,27 x10 6

[J/kg]

Volumul de aer necesar arderii stoichiometrice

V aer,st,usc

[Nm 3 /kg] sau [Nm 3 /Nm 3 ]

9,52

[Nm 3 /Nm 3 ]

9,41

[Nm 3 /Nm 3 ]

23,8

[Nm 3 /Nm 3 ]

30,94

[Nm 3 /Nm 3 ]

11,23

[Nm 3 /Nm 3 ]

Volumul gazelor de ardere necesar arderii stoichiometrice

V ga,st,usc

[Nm 3 /kg] sau [Nm 3 /Nm 3 ]

8,52

[Nm 3 /Nm 3 ]

8,43

[Nm 3 /Nm 3 ]

21,8

[Nm 3 /Nm 3 ]

28,44

[Nm 3 /Nm 3 ]

10,49

[Nm 3 /Nm 3 ]

Următoarele proprietăți ale gazelor de ardere trebuiesc măsurate sau estimate:



8 ga

– temperatura gazelor de ardere;



X O 2 ,ga,usc

– conținutul de oxigen al gazelor de ardere uscate;



8 aer

– temperatura aerului de combustie (în cazul în care nu este măsurată se poate adopta temperatura exterioară corespunzatoare zonei climatice);



X aer

– umiditatea relativă a aerului de combustie (în cazul în care nu este măsurată se poate considera 50%);



X ga

– umiditatea relativă a gazelor de ardere la coș (în cazul în care nu este măsurată se poate considera 100%);

Dacă în gazele de ardere se va măsura conținutul de CO 2 , conținutul de oxigen se determina astfel:

X O 2 ,ga,usc

= 20,94*

(

CO2, st

- X

CO2, st, usc

)

CO2, st

(B.4)

X CO

,st

– reprezintă conținutul de CO 2

al gazelor de ardere ale amestecului stoechiometric;

20, 94

- X

V ga,usc

V ga,st,usc

* (

20,94

)

O2, ga, usc

ga,st

– reprezintă volumul gazelor de ardere pentru arderea stoichiometrică;

V aer,usc

= V aer,st,usc

+ V ga , usc – V ga,st,usc

V ga,usc

– V ga,st,usc

reprezintă excesul de aer;

(B.6)

Umiditatea de saturație a aerului

H 2 O,aer,sat

și cea a gazelor de ardere

H 2 O,ga,sat

trebuie calculată în funcție de 8 aer

și respectiv 8 ga

. Valorile sunt date în tabelul B.2

(B.5)

Tabelul B.2 —

Umiditatea de saturație a gazelor de ardere în funcție de temperatură (valori medii aproximative).

Temperatura

(8 aer

sau 8 ga)

[°C]

Umiditatea de saturație

(

r; H 2 O,aer,sat

r; H 2 O,ga,sat)

[kg/Nm ³ ]

0,00493

0,00986

0,01912

0,03521

0,06331

0,1112

0,1975

0,3596

Notă: Umiditatea de saturație este exprimată în Kg de vapori de apa pe Nm 3

de gaz uscat

(aer sau gaze de ardere)

Umiditatea totala a aerului de combustie m H2O,aer

se determină astfel:

H2O,aer

H 2 O,aer,sat * V aer,usc *

X aer

100

(B.7)

100

Umiditatea totală a gazelor de ardere m

H2O,ga

se determină astfel:

H2O,ga

H 2 O,ga,sat * V ga,usc *

Cantitatea de apa condensată m H2O,cond

se determină astfel:

(B.8)

m H2O,cond

=m H2O,st +m H2O,aer

- m H2O,ga

(B.9)

Dacă m H2O,cond

este negativă înseamnă că nu există condensație, m H2O,cond =0 si



cond

=0 sau este un caz special conform paragraf

B.1.3.1

și

tabel B.2.

Căldura specifică latentă de condesare h cond,ga

se determină cu relațiile următoare în funcție de unitățile de măsură alese pentru energie și timp:

h cond,ga

=2 500 600 [J/kg] – 8 ga * 2 435 [J/kg·°C]

(B.10)

h cond,ga

= 694,61 [Wh/kg] – 8 ga * 0,6764 [Wh/kg·°C]

(B.11) Căldura de condensare Q cond

se determină astfel:

Q cond

= m H2O,cond * h cond,ga

(B.12)

În cazul în care calculul este bazat pe valori calorice inferioare, căldura latentă de condensație recuperată a cond

se determină astfel:

a cond

= 100*

cond

H i

(B.13)

În cazul în care calculul este bazat pe valori calorice superioare, căldura latentă de condensație

recuperată a cond

se determină astfel:

a cond

= 100*

cond

H s

(B.14)

Pentru gaz natural și ulei EL, factorul de corecție al eficienței de combustie ce ia în considerare recuperarea căldurii latente de condensare a cond

este oferit în tabelul B.3 în funcție de conținutul de oxigen uscat al gazelor de ardere și temperatură.

Se consideră: 8 aer =12 [°C]; X aer =80 [%]; X ga =100 [%];

Tabelul B.3

—

Factorul de corecție ce ia în considerare recuperarea căldurii latente de condensare a cond

pentru gaz natural și comb lichid tip M

Temperatura gazului

de ardere

[°C]

Gaz natural

a cond

cu X o2,ga,usc =

0 %

[%]

11,1

10,8

10,4

10,0

9,5

8,8

8,0

6,9

5,6

4,1

3,0

2,2

0,2

0,1

a cond

cu X o2,ga,usc =

3 %

[%]

11,1

10,7

10,3

9,8

9,2

8,4

7,5

6,3

4,8

3,0

1,7

0,8

a cond

cu X o2,ga,usc =

6 %

[%]

11,0

10,7

10,2

9,6

8,9

7,9

6,8

5,3

3,6

1,4

a cond

cu X o2,ga,usc =

9 %

[%]

11,1

10,5

10,0

9,2

8,3

7,2

5,8

4,0

1,8

comb lichid tip M

a cond

cu X o2,ga,usc =

0 %

[%]

6,0

5,7

5,3

4,9

4,4

3,7

2,9

1,8

0,5

a cond

cu X o2,ga,usc =

3 %

[%]

6,0

5,6

5,2

4,7

4,1

3,3

2,4

1,2

a cond

cu X o2,ga,usc =

6 %

[%]

5,9

5,6

5,1

4,5

3,8

2,8

1,7

0,2

B.3

Valori de referință pentru analiza gazelor de ardere

Valorile de referință pentru gazele de ardere vor ține cont de:

instrucțiuni și specificații furnizate de producătorul aparatului sau proiectantul sistemului;

valori furnizate de tabele și standarde naționale.

Dacă astfel de valori nu sunt disponibile se vor considera cele din tabelul B.4 ca valori reprezentative (valori de bună practică).

Tabelul B.4 —

Valori de referință (de bună practică) pentru proprietățile gazelor de ardere

Tipul combustibilului

X O 2 ,ga,usc

[%]

O ga

[°C]

X CO,ga,usc

[ppm]

 cmb

[%]

Gaz natural

fără condensație

3…8

120…160

<100

>92

Gaz natural

în condensație

2…4

O a,i

+ 5…20

**)

<100

<50

eficiența termică raportată la puterea calorică inferioară:

Eff >100 **)

Combustibil M fără condensație

3…5

140…180

<50

>90

Combustibil M în condensație

2…5

O a,i

+5…20

**)

<50

**)

* )

Inainte de diluția cu aer terțiar la ruperea de presiune la coș

)

Depind de temperatura de retur a apei,

a,i

și de puterea termică momentană (procent din puterea nominală).

B.4

Recomandări referitoare la reglajele de bază ale cazanului :

Recomandarea generală este de a respecata parametrii indicați în capitolul B.3 dar cu următoarele precizări :

conținutul minim de oxigen trebuie să fie suficient pentru a garanta că nu se va ajunge în situația de ardere substoichiometrică, situație care ar duce la poluări majore, la scăderea randamentului arderii și la risc de explozie;

se va accepta funcționarea cu un conținut de oxigen mai mare cu până la 1% față de valorile maxime din tabel dacă măsurările se fac pe perioada de iarnă.

B.5

Exemplu de calcul al eficienței de combustie :

 cmb =100- a cos

21- X

a cos =( 8 ge - 8 aer

)(

+c 2

)

O2, ge, uscat

8 ge = 162 [°C] ; 8 aer =12 [°C]

X O2, ge, uscat

=5,2 [%]

c 1

= 0.65 ; c 2 = 0.009 (Anexa B,Tabelul B.0);





5,2

a cos

= (162 - 12 )*



0.65





0.009 

= 7,59



 cmb

= 92,48 [%]

 cmb,cor =

 cmb +a cond

a cond =0,8 ( X o2,ga,usc =3 %,t ga =60  C) (Anexa B,Tabelul B.3);

 cmb,cor

= 93,28 [%]

Anexa C

Evaluarea consumului de combustibil și energii auxiliare pentru încălzire și preparare apă caldă menajeră

C.1

Generalități

Evaluarea consumului de combustibil utilizat pentru generarea energiei termice se va face separat pentru încălzirea spațiilor, prepararea apei calde menajere și consumul pentru alte utilități.

Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice utilizate de sistemul de încălzire al spațiilor se va raporta la un sezon de încălzire.

Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice utilizate de sistemul de preparare a apei calde menajere se va raporta la:

o perioadă de un an;

volumul corespunzător de apă caldă menajeră furnizat; Perioadele de funcționare de vară și de iarnă se vor considera separat.

C.2

Metode de măsurare a consumului de energiei pentru generarea energiei termice

C.2.1

Contorizarea consumului de combustibil

Se identifică orice alte utilizări (gătit, apă caldă menajeră, etc) al căror consum este înregistrat de același contor, pentru separarea acestora.

Volumul de combustibil furnizat “V f ” se va determina astfel:

V f

= V citit,fin - V citit,in

(C.1)

Unde: V citit,fin

- reprezintă citirea finală:

V citit,in

- reprezintă citirea inițială; Citirile se pot obține din:

-rapoarte de mentenanță, rapoarte anterioare de inspecție;

facturi de combustibil;

Informațiile fiecărei citiri vor fi verificate cu atentie.

În cazul în care sursa de informații este o factură, se va verifica:

data citirii, care poate fi diferită de data facturării;

dacă factura se bazează pe citiri reale;

C.2.2

Determinarea consumului de combustibil atunci când se utilizează un rezervor de stocare a combustibilului

Volumul de combustibil furnizat “V f ” se va determina astfel:

V f

= V mas,in +  V f

- V mas,fin

(C.2)

Unde: V mas,fin

- reprezintă volumul final de combustibil aflat în rezervorul de stocare V mas,in

- reprezintă volumul inițial de combustibil aflat în rezervorul de stocare

 V f

- reprezintă suma furnizărilor în perioada considerată

C.2.3

Evaluarea consumului de combustibil pe baza contorizarii orelor de funcționare

În cazul în care nu sunt disponibile aparate de măsurare a consumului de combustibil, evaluarea acestuia se poate face pe baza citirilor aparatelor de contorizare a orelor de funcționare, amplasate fie direct pe aparate, fie integrate în sistemul de automatizare.

Volumul de combustibil furnizat “V f ” se va determina astfel:



[(t citit,fin,i



t citit,in,i

) * V i

’

]

(C.3)

Unde: t citit,fin,i

reprezintă citirea finală a aparatului de contorizare a orelor de funcționare; t citit,in,i

reprezintă citirea inițială a aparatului de contorizare a orelor de funcționare; V i

’

- volumul de combustibil asociat orelor de funcționare;

Proporționalitatea dintre consumului de combustibil și citirile aparatelor de contorizare a orelor de funcționare trebuie verificată.

C.2.4

Măsurarea energiei electrice

C.2.4.1

Contorizarea energiei electrice în cazul în care sunt disponibile aparate de măsură

În cazul în care este disponibil un aparat de măsurare a consumului de energie electrică, se utilizează metodologia specificată în C.2.1.

Se verifică pentru care echipamente este înregistrat consumul de energie electrică prin intermediul aparatelor de măsurare.

Se pot opera corecții, în conformitate cu metodologiile indicate în paragraful C.2.4.2, în măsura în care este posibil, pentru:

solicitări de energie electrică suplimentară din cauza faptului că dispozitivele sistemului de încălzire nu sunt conectate la aparatele de măsurare a consumului de energie electrică;

surplusul de energie electrică din cauza faptului că există dispozitive ce nu fac parte din sistemul de încălzire conectate la aparatele de măsurare a consumului de energie electrică.

C.2.4.2

Estimarea consumului de energie electrică în cazul în care nu sunt disponibile aparate de măsură

În cazul în care nu sunt disponibile dispozitive de contorizare, energia electrică furnizată ”W f ” se va

estima astfel:

W f =



* P

el,i

(C.4)

Unde: t i

- timpul de funcționare (măsurat sau estimat) al echipamentului care utilizează energie electrică; P el , i

- puterea electrică absorbită (măsurată sau estimată) de echipamentul respectiv;

Pentru a estima timpul de funcționare al echipamentelor, acestea trebuie clasificte în următoarele categorii principale:

-dispozitive cu funcționare permanentă;

- dispozitive care funcționează simultan cu sistemul de încălzire;

C.3

Perioada de măsurare

C.3.1

Generalități

Consumul de energie pentru generarea energiei termice va fi evaluat pe o perioadă de referință clar definită, care ar trebui să fie de un an sau de un sezon de încălzire. Perioada reală de măsurare poate fi diferită față de perioada de referință, prin urmare aceasta va fi clar identificată și înregistrată, precum și metodologia utilizată pentru calculul consumului echivalent în aceasta perioadă de referință.

C.3.2

Determinarea consumului de energiei pentru generarea de energie termică prin extrapolare

E ref

=E mas *

t ref

t mas

(C.5)

Unde: t mas

– perioada de măsurare t ref

– perioada de referință

E mas

consumul de energiei pentru generarea de energie termică măsurat în timpul perioadei de măsurare

E ref

consumul de energiei pentru generarea de energie termică în timpul perioadei de referință

C.4

Evaluarea consumului anual de combustibil atunci când nu sunt disponibile valori măsurate

B h = 1,5*



P cz sist

* P ci

[Nm 3 /h]

(C.6)

B anual

= N h *B h

[Nm 3 /an]

(C.7)

 sist

 cz

*  distr

*  emisie

unde: B h

– consumul orar de combustibil; B anual

– consumul anual de combustibil;

Nh – numărul de ore de funcționare ale cazanului; P cz

– puterea cazanului;

P ci

– puterea calorică inferioară a combustibilului;

C.5

Recomandări privind reducerea consumului de energiei pentru generarea de energie termică

Recomandările vor lua în considerare că posibilele cauze ale unui consum sporit de energiei pentru generarea de energie termică, pot fi:



gradul de utilizarea al clădirii (ocuparea);



modul de utilizare a clădirii;



ventilarea necorespunzătoare a încăperilor;



pierderi de căldură importante prin anvelopa clădirii;



condițiile climatice reale;



ineficiența sistemului de încălzire;



supradimensionarea cazanelor;



setări necorespunzătoare ale sistemului de control al instalației de încălzire;



pierderi de agent termic;



pierderi de combustibil;

Pentru a ușura urmărirea consumului de energiei pentru generarea de energie termică, se vor recomanda următoarele acțiuni:

- colectarea datelor referitoare la furnizarea de combustibil și citirile periodice ale aparatelor de măsura disponibile și a nivelului de combustibil din rezervoare;

- colectarea datelor climatice reale;

Anexa D

Verificarea sistemului de evacuare a gazelor de ardere

D.1.

Cazane cu tiraj natural, arzator atmosferic si rupere de presiune (tip B 11

sau B

11BS

conf. SR EN 297/2005 )

Tirajul coșului trebuie să asigure aspirația intregului debit de gaze de ardere generat de cazan și a aerului de diluție, la sarcina nominală și în condiția de temperatură maximă exterioară pe perioada de utilizare.

Deoarece acest tip de cazan funcționează sub tiraj propriu, decuplat de la tirajul coșului de evacuare, este necesar a se verifica doar buna funcționare a sistemului de oprire de siguranță a cazanului în cazul obturării parțiale sau totale a coșului.

Indicatii privind verificarea! Cele de la D2

D.2.

Cazane cu tiraj fortat (tip B

conf. SR EN 483/2005

)

Tirajul cosului trebuie, in general, sa asigure depresiune zero la baza cosului, pierderile de sarcina hidraulica pe traseul gazelor de ardere si suprapresiunea in focar fiind suportate de catre ventilatorul de introducere de aer de ardere al arzatorului.

In acest caz se va verifica intai daca sectiunea si inaltimea minima a cosului, indicate in cartea tehnica a cazanului, sunt respectate.

Daca valoarea continutului de O 2

din gazele de ardere, determinata conform Anexei B, se gaseste in interiorul domeniului recomandat prin valorile de referinta (Tab. B.4.) se poate considera ca sistemul de evacuare a gazelor de ardere functioneaza corect. Neîncadrarea valorii continutului de O 2

din gazele de ardere in domeniul recomandat va impune urmatoarele acțiuni:

in cazul unui continut de O 2

sub valoarea minima, se va

verifica dacă există obturări ale traseului de

evacuare

a gazelor de ardere iar dupa inlăturare se va recomanda

reglarea arzătorului ;

in cazul unui conținut de O 2

peste valoarea maxima, se va recomanda doar

reglarea arzatorului .;

in cazul in care continutul de O 2

in gazele de ardere se gaseste in domeniul recomandat si conditiile exterioare din timpul determinarii sunt cele de iarna, se va recomanda

reglarea arzatorului si reverificarea

in conditii de temperatura exterioara de vara

(*) .

(*) Notă

: se poate face o estimare a situației de funcționare “de vară” în raport cu situația măsurată “de iarnă” astfel:

se înregistrează valoarea de temperatură exterioară

t ai

[C] (temperatură aer “de iarnă”) la care s-a realizat măsurătoarea;

se calculează scăderea de tiraj în condiții de vară față de condițiile de măsurare (de iarnă) cu relația:

 H









t av



t ai

273



unde : ►

 H

este scăderea de tiraj [Pa] ;

►

este accelerația gravitațională = 9,81 m/s 2

;

►

este înălțimea coșului [m] ;

►



este densitatea aerului exterior la

[kg/m 3 ] ;

t ai

[C]

-20

-10



[kg/m 3 ]

1,35

1,3005

1,251

1,207

1,166

1,127

1,091

►

t av

este temperatura exterioară de calcul de vară [C] .

se verifică dacă există cel puțin una din următoarele posibilități de intervenție asupra instalației de tiraj:

►

deschiderea unui reglaj de obturație (clapetă, voleți etc.) prin care să se reducă

pierderile de sarcină locale ale instalației de tiraj (de la aspirația de aer până la evacuarea în atmosferă a gazelor de ardere) cu valoarea

 H vi

calculată anterior;

►

creșterea presiunii de insuflare la ventilatorul arzătorului, la sarcina nominală de funcționare pe cazan, cu valoarea

 H

;

►

creșterea presiunii de refulare a exhaustorului cu valoarea

debitului de gaze de ardere din condițiile nominale de funcționare.

 H

în condițiile menținerii

Estimarea prezentată anterior nu suplinește necesitatea efectuării unei verificări funcționale de vară ci doar dă indicații referitor la posibilitatea funcționării în regim de vară a instalaței dacă inspecția se face în regim de iarnă.

D.3.

Cazane care functioneaza independent fata de mediul incaperii in care sunt montate ( tip

C xx

conf. SR EN 483/2005 ).

Pentru aceste tipuri de cazane se utilizeaza și denumirea de “cazane cu camera etanșă”. Ele sunt echipate cu o tubulatură etanșă de aspiratie a aerului de ardere din exteriorul cladirii si cu o alta pentru evacuarea gazelor de ardere in exteriorul cladirii.

In acest caz este suficient sa se verifice respectarea lungimilor maximale de conductă pe traseul de aspiratie si pe cel de evacuare, specificate in cartea tehnica a cazanului functie de tipologia de montaj.

Daca valoarea continutului de O 2

din gazele de ardere in domeniul recomandat va impune, ca prima recomandare,

verificarea grilelor de aspiratie a

aerului de ardere si respectiv de evacuare a gazelor de ardere . Daca nu se constata obturari ale sectiunii de curgere ale grilelor se va recomanda

reglarea excesului de aer prin dispozitivele de reglaj ale

cazanului .

Anexa E

Verificarea puterii termice a cazanului

E.1

Puterea termică stabilită pe bază de măsurări

E.1.1

Cazane alimentate cu combustibil gazos prevăzute cu contor:

Procedura de măsurare a debitului volumic V ’

gaz :

se verifică ca alte aparate nu sunt alimentate cu gaz în timpul măsurării;

se verifică presiunea gazului;

se asigură condiții stabile de funcționare pentru cazan la regimul de putere dorit;

se măsoară debitului volumic de gaz;

se vor aplica corecții citirilor volumului de gaz așa cum se specifică în paragraful B.

Corecția citirilor volumului de gaz

În cazul în care presiunea gazului este mai mare cu 20 mbar sau temperatura gazului diferă cu mai mult de 10°C de condițiile de referință, se procedează după cum urmează:

se măsoară presiunea și temperatura în punctul de măsurare a debitului volumic;

citirile dispozitivelor de măsurare a debitelor volumice vor fi corectate în conformitate cu următoarea ecuatie:

f vol =

abs,mas

(E.1)

P abs, 0

T mas

f vol

– factorul de corecție a debitelor volumice

T mas

- temperatura absolută a gazului în punctul de măsurare P abs,mas

– presiunea absolută a gazului în punctul de măsurare

T 0

- temperatura absolută de referință a gazului : 0 o C pentru normalizare, 15 o C pentru condiții tehnice

Presiunea absolută de referință a gazului P abs,0

= 1013 mbar Debitul volumic corectat V ’

gaz,cor

se determină astfel:

V ’

gaz,cor = V ’

mas * f vol

[m 3

sau m 3

teh ]

(E.2)

V ’

mas

– debitul volumic de gaz măsurat

Determinarea puterii de combustie

�

cmb

se stabilește astfel:

�

cmb = V ’

gaz *H x

[kW]

(E.3) V ’

gaz

– debitul volumic de combustibil

[m 3

sau m 3

teh ]

H x

– puterea calorică a combustibilului pe unitatea de volum în condiții precizate.

E.1.2

Cazane alimentate cu combustibil lichid

Măsurarea debitului volumic V ’

se verifică să nu existe alte consumuri de combustibil în timpul măsurării ;

se măsoară debitul volumic V ’

;

Calculul puterii de combustie

�

cmb

�

cmb = V ’

cl * 

cl * H x

[KW]

(E.4) V ’

– debitul volumic de combustibi

H x

– puterea calorică a combustibilului

 cl

- densitatea combustibilului (la temperatura din punctul de măsură)

E.1.2.1.

Stabilirea puterii termice la arzătoarele cu combustibil lichid prin cântărire

se verifică să nu existe alte consumuri de combustibil în timpul măsurării ;

se măsoară prin cântărire masa m c

[kg] de combustibil consumată în intervalul de timp�t [sec]; Se calculează puterea termică la arzător

�

cmb :

�

cmb = (m c /� ) * H x

[KW]

(E.5)

H x

– puterea calorică a combustibilului

E.1.2.2.

Stabilirea puterii termice la arzătoarele de combustibil lichid fără măsurarea debitului de combustibil

Debitul de combustibil poate fi stabilit indirect prin următoarea metodă:

se determină presiunea de injecție a combustibilului prim montarea unui manometru pe refularea pompei de combustibil a arzătorului (8 ... 25 bar);

se citesc de pe duza (duzele) de combustibil caracteristicile specifice (tipul duzei și numele de catalog);

din tabelele puse la dispoziție de producătorul duzei se determină debitul de combustibil lichid corespunzător presiunii de injecție pentru duza respectivă;

Observație:

dacă duza (și nu pompa de injecție) este cu retur (duză cu debit constant de alimentare dar cu retur înainte de pulverizare) se măsoară și presiunea de retur;

se corelează presiunea de tur cu cea de retur și cu tipul duzei și se determină din tabelele de producător debitul de combustibil pulverizat.

E.2

Stabilită pe baza informațiilor oferite de rapoartele de mentenanță

Puterea de combustie poate fi obținută din înregistrările de mentenanță, dacă sunt disponibile. Înregistrările de mentenanță vor fi verificate pentru siguranță.

Sursa informațiilor va fi înregistrată.

E.3

Recomandări practice privind puterea de combustie

Recomandările referitoare la setarea puterii termice la arzător vor fi bazate pe următoarele criterii:

- setările existente ale puterii termice la arzător maxime și minime vor fi reduse la o valoare minimă

posibilă dar suficientă pentru a indeplinii condițiile de funcționare corectă. Astfel se obțin:



creșterea randamentului cazanului



reducerea pierderilor de căldură datorită reducerii timpului de stand-by, Se va ține cont de următoarele limitări:



orice setare va trebui să fie în intervalul specificat și acceptat de producătorul cazanului și/sau

arzătorului;



arzătoarele fără setarea aerului de combustie (doar setarea combustibilului) nu pot beneficia de reducerea puterii termice



puterea termică maximă setată nu va depăși puterea nominală;



puterea termică minimă setată la arzător va trebui să fie suficientă pentru a:

garanta stabilitatea flăcării;

oferi condiții acceptabile de aprindere;

oferi nivele satisfăcătoare de emisie;

împiedica scăderea eficienței de combustie din cauza excesului de aer;

Anexa F

Stabilirea eficienței sezoniere a cazanului

F.1

Metode de măsurare și estimare a eficienței sezoniere a cazanului

F.1.1

Metoda utilizării datelor de identificare

Cazane cu modulare (sau reglaj în trepte) a sarcinii termice la arzător

Pentru a obține eficiența sezonieră aproximativă se va utiliza randamentul la 50% din sarcina nominală a cazanului precizată în datele de identificare și se va multiplica cu un factor prezentat în tabelul F.1.

Se va specifica dacă eficiența cazanului a fost calculată cu valoarea calorică superioară sau inferioară a combustibilului.

Tabelul F.1

—

Factori de multiplicare a eficienței la 50% din sarcina cazanului

Cazan montat pe podea

Cazan montat pe perete

Tiraj natural

Arzător cu aer insuflat

Arzător autoaspirant

Arzător cu aer insuflat

Flacăra de veghe permanentă

Aprindere electronică

Fără clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

Cu clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

Fără cameră presurizată de ardere

Cu cameră presurizată de ardere

Fără clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

Cu clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

0,85

0,9

0,91

0,98

0,91

0,96

0,93

0,98

C azane cu sarcină termică la arzător fixă (reglaj tot-nimic)

Se va utiliza eficiența la sarcină nominală și se va multiplica cu un factor prezentat în tabelul F.2 pentru a obține eficiența sezonieră aproximativă.

Se va specifica dacă eficiența cazanului a fost calculată cu valoarea calorică superioară sau inferioară a combustibilului.

Tabelul F.2

—

Factori de multiplicare a eficienței cazanului la sarcina totală pentru determinarea eficienței sezoniere

Cazan montat pe podea

Cazan montat pe perete

Tiraj natural

Arzător cu aer insuflat

Arzător autoaspirant

Arzător cu aer insuflat

Flacăra de veghe permanentă

Aprindere electronică

Fără clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

Cu clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

Fără cameră presurizată de ardere

Cu cameră presurizată de ardere

Fără clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

Cu clapetă automată de închidere a admisiei de aer de ardere

0,80

0,85

0,88

0,95

0,86

0,93

0,89

0,95

F.1.2

Metoda pierderilor de căldură



Se determină eficiența de combustie,



cmb

în conformitate cu anexa B;



Se determină factorul de pierdere de căldură, a ge

în conformitate cu F.3.1;



Se determină factorul de pierdere de căldură, a cos

în conformitate cu F.3.2;



Se estimează

�

cmb

așa cum se specifică în ecuația (F.4);

Notă : Pierderile prin mantaua cazanului și pierderile în stand-by prin coșul de evacuare a gazelor de ardere sunt considerate proporționale cu diferența dintre temperatura medie a cazanului și temperatura încăperii în care este montat cazanul.

Estimarea eficienței sezoniere a cazanului



gen

se face astfel:



gen



cmb

-1)* a cos

* a ge

[%]

(F.1)

� cmb

F.1.3

Metoda pierderilor de căldură totală în stand by



Se determină eficiența de combustie



cmb

în conformitate cu anexa B;



Se determină factorul de pierdere de căldură a ge

în conformitate cu F.3.1;



Se determină factorul de pierdere de căldură a P0

în conformitate cu F.3.3;



Se estimează

�

cmb

așa cum se specifică în ecuația (F.4);

Calculul eficienței sezoniere a cazanului



gen

se face astfel:

 gen =(

 cmb

-a ge )*

100



a P0

,B cmb

[%]

(F.2)

100



a P0

F.2

Determinarea sarcinii medii a cazanului

�

cmb

F.2.1

Metoda consumului de combustibil

Se determină consumul real de combustibil “ V f

” așa cum este specificat în capitolul C.2 din anexa C. Se determină puterea termică la arzător “ 

cmb

” așa cum este specificat în anexa E.

Se determină durata perioadei de funcționare a cazanului “ t fg

” în conformitate cu programul sezonier de încălzire sau programul anual de funcționare. Prin “funcționare” se înțelege perioada cât cazanul a fost în funcțiune, stand-by plus debitare sarcină termică, sub comanda automatizării.

Sarcina medie

�

cmb

a cazanului se determină astfel:

E P F

�

cmb

V f

* H x

* t fg

(F.3)

H x

– reprezintă H s

sau H i

(puterea calorică superioară sau inferioară), în conformitatea cu cea utilizată pentru determinarea puterii de combustie

�

cmb.

F.2.2

Metoda contorizării orelor de funcționare

În cazul în care un contor este montat pe valva de alimentare cu combustibil se va citi timpul cât acesta a fost deschis “ t d

” .

Determinarea perioadei de funcționare ale cazanului “ t fg

” se face așa cum este specificat în capitolul F.2.1.

Sarcina medie

�

cmb

a generatorului se determină astfel:

� cmb

t d

t fg

(F.4)

F.3

Estimarea factorilor de pierdere de căldură

F.3.1

Pierderi de căldură prin carcasa cazanului

F.3.1.1

Metoda temperaturilor suprafețelor cazanului

Pierderile prin carcasa cazanului, notate cu a ge

, pot fi estimate astfel:

- se împarte carcasa cazanului în suprafețe elementare, numărul acestora va fi de cel puțin 2 pentru părțile neizolate și 8 pentru părțile izolate;

Pentru fiecare suprafață elementară “S i ”:

-se determină aria A i ;

-se măsoară temperatură suprafeței 8 ge,i ;

-se determină coeficientul de transfer de căldură h i

în conformitate cu tabelul F.3

Tabelul F.3 – Coeficientul de transfer de căldură h i

Temperatura suprafeței

°C

150

Coeficientul de transfer de căldură h i

W/(m 2 *K)

Valoarea absolută a pierderilor de căldură prin anvelopa cazanului

�

se determină astfel:

�

 A i

* h i

* (



ge,i



 int

)

[W]

(F.5)

8 int

– temperatura încăperii în care este montat cazanul;

Pierderile relative de căldură prin anvelopa cazanului a ge

se determină astfel:

a ge =

100 *



 cmb

[%]

(F.6)

� cmb

– puterea termică la arzător a cazanului

[W] Determinarea se va face la o temperatură medie a apei din cazan de 70 °C.

În cazul în care temperatura medie a apei din cazan 8 ma,ge , nu este 70 °C sau temperatura încăperii în care este montat cazanul 8 int

nu este de 20 °C în timpul determinării, valoarea a ge

se va obține cu ajutorul valorii a ge,mas

(corespunzătoare situației de măsurători) astfel:

a ge = a ge,mas

 ma,ge



 int

[%]

(F.7)

F.3.1.2

Valori de referință

Pierderile de căldură prin carcasa cazanului, notate cu a ge ,

pot fi calculate cu relația (F.8) dacă puterea termică instalată a cazanului este în domeniul 20 – 1000 kW, dacă nu se pot efectua măsurările prevăzute la F.3.1.1 :

a ge =c 1 -c 2 *log(

 cmb

1000W

)

[%]

(F.8)

c 1,

c 2

– parametri dați în tabelul F.4

� cmb

– puterea termică la arzător

Tabelul F.4 – Valori ale parametrilor c 1

și c 2

Tipul izolației cazanului

c 1

[%]

c 2

[%]

Cazan bine izolat, eficiență ridicată

1,72

0,44

Cazan bine izolat și întreținut

3,45

0,88

Cazan vechi mediu izolat

6,90

1,76

F.3.2

Pierderi de căldură prin coșul de evacuare a gazelor de ardere atunci când arzătorul este oprit

Pierderile de căldură în stand-by prin coșul de evacuare a gazelor de ardere atunci când arzătorul nu funcționează, notată cu

a cos,

sunt date în tabelul F.5. pentru cazane nelegate în baterie și cu coș independent, fără rupere de presiune.

Descrierea cazanului

a cos

[%]

Cazane ce utilizează combustibil lichid sau gaz, cu ventilatorul montat înaintea camerei de ardere și închidere automată a clapetei de admisie a aerului atunci când arzătorul este oprit.

0,2

Cazane montate pe perete ce utilizează combustibil lichid, cu ventilator și evacuarea gazelor arse prin perete.

0,4

Cazane ce utilizeaza combustibil lichid sau gaz, cu ventilatorul montat înaintea

camerei de ardere și a cărui clapetă de admisie a aerului nu se închide atunci când

arzătorul este oprit. h cos <10 m

h cos >10 m

1,0

1,2

Cazane cu tiraj natural cu rupere de presiune si cu arzător atmosferic. h cos <10 m

h cos >10 m

0,4

0,5

Cazane cu tiraj natural fara rupere de presiune si cu arzător atmosferic. h cos <10 m

h cos >10 m

1,2

1,6

Tabelul F.5 – Valori ale pierderilor de căldură prin coșul de fum “a cos ”

F.3.3

Pierderi totale în stand-by

F.3.3.1

Valori de referință

Identificarea pierderilor totale în stand-by, a PO , din:

-valorile date de producător;

-valorile de referință date în anexele naționale;

F.3.3.2

Valori măsurate pentru perioada de stand-by

Pierderile în stand-by pot fi măsurate ca o valoare relativă în conformitate cu următoarea procedură:

-se determină randamentul cazanului



cmb

așa cum este specificat în capitolul B.1.2 din anexa B;

-se închide orice circuit secundar consumator de căldură și se asigură o circulație de tip recirculare pe cazan;

-se montează pe vana de alimentare cu combustibil a arzătorului un contor care măsoară orele de funcționare sau se citește consumul de combustibil;

-se pornește cazanul (funcționare în stand-by) pentru o perioadă de timp stabilită t test

(recomandat una sau mai multe zile);

-se citește t d , timpul în care vana de alimentare cu combustibil a fost deschisă sau se calculează

prin raportul dintre combustibilul consumat și consumul la puterea termică nominală;

-se calculează pierderile relative în stand-by, a PO

astfel:

a PO = 

cmb

test

[%]

(F.9)

Notă:

Această metodă poate fi aplicată doar în cazul în care sistemul de încălzire poate funcționa cu toate circuitele de distribuție (circuite secundare) închise.

F.3.3.3

Metoda surselor de căldură auxiliare

Pierderile de căldură în stand-by pot fi estimate printr-o valoare relativă în conformitate cu următoarea procedură:

-se închide orice circuit secundar;

-se instaleaza o sursă de căldură auxiliară (o sursă de căldură electrică, echipată cu un aparat de măsurare a consumului de energie electrică);

-se păstrează circulația apei în interiorul cazanului și se instalează un aparat de măsurare a consumului de energie electrică al pompei;

-se stabilizează temperatura la nivelul de funcționare pentru o perioadă de timp definită t test ,

folosind sursa de căldură secundară;

-se citește Q aux , energia furnizată apei de sursa de căldură auxiliară și Q p,aux , pierderile sursei auxiliare în timpul testului (t test );

-se citește W p , consumul de energie electrică al pompei;

-se determină randamentul pompei,



la punctul de funcționare;

-se calculează pierderile în stand-by Q p,PO

astfel:

Q p,

PO = Q aux -Q p,aux + 

[W]

(F.10)

-se calculează pierderile relative în stand-by a PO

astfel:

a PO =

Q p,PO

* 100

 cmb

*t test

[%]

(F.11)

Anexa G

Evaluarea necesarului de căldură pentru inspecția cazanelor și a sistemelor de încălzire

În cazul în care nu se cunoaște din documentația tehnică necesarul de căldură al clădirii, acesta se poate stabili estimativ pe baza coeficientului de izolare termică normat GN, prevăzut în reglementarea tehnică "Normativ privind calculul

termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor, indicativ C 107- 2005” ,

respectiv în Partea 1 – „Normativ privind calculul coeficienților

globali de izolare termică la clădirile de locuit, indicativ C 107/1”, astfel:

�

nec =G* � 8*V inc

[W] ;

(G.1)

Unde:

�

nec

– necesarul de căldură al clădirii

[W] ;

G N

– coeficient global de izolare termică pentru clădiri de locuit

[W/m 3 K];

V inc

– volumul încălzit

[m 3 ]; Semnificația termenilor este următoarea:

– aria anvelopei;

A A =S PE +S UE,FE +S PL SS +S PL POD (TE)

;

Unde: S PE

– suprafața pereților exteriori;

S UE,FE

– suprafața ușilor și ferestrelor exterioare; S PL

– suprafața planșeului peste subsol;

S PL

– suprafața planșeului sub pod;

� 8 = 8

- 8

– diferenta de temperatură interior exterior

[K] Unde: 8

– temperatura interioară;

– temperatura exterioară convențională de calcul, cf. SR 1907/1;



Evaluarea capacității cazanului în raport cu necesarul de căldură

Capacitatea cazanului este în conformitate cu necesarul de căldura al clădirii.

Capacitatea cazanului este prea mare în raport cu necesarul de căldura al clădirii, trebuie făcută o reevaluare în vederea înlocuirii.

Capacitatea cazanului este prea mică în raport cu necesarul de căldura al clădirii, trebuie făcută o reevaluare în vederea înlocuirii.

Exemplu de calcul

Se cunosc:

Suprafața totală construită,

S tot =120 m 2

; Regim de înălțime:

P+1

Anul construirii:

2005

Suprafața totală încălzită,

S inc =100 m 2

; Temperatura exterioară de calcul,

t e = -15

 C

�

nec

=G*

� 8*V inc

[W]

Element de construcție [-]

Aria [m 2 ]

Pereți exteriori

180

Uși și ferestre exterioare

Planșeu peste subsol

120

Planșeu sub pod (terasa)

120

Aria totală a anvelopei [m 2 ]

450

A A

450 m 2

V inc

S inc *h nivel *nr.nivele=100*3*2=600 m 3



A A / V inc

=0,75



G N =0,75 [W/m 3 K] ;

 8=35 [K]

 nec

=0,75*35*600= 15750 [W]

Anexa H

Evaluarea amortizării investiției făcute pentru înlocuirea cazanului

În cazul în care se recomandă inlocuirea cazanului, este necesară prezentarea unui calcul economic care să demonstreze creșterea performanței energetice și perioada de recuperare a investiției. Valoarea investiției V inv

va cuprinde atat valoarea echipamentelor cat și valoarea manopertei. Conform SR EN 15378, se recomndă înlocuirea cazanelor atunci cand eficiența sezonieră este mai mică de 70%.

H.1

Economii anuale la facturile de combustibil

B comb,h =

 cz

* H

[Nm 3 /h];

(H.1)

B comb,h

– consumul orar de combustibil al vechiului cazan [Nm 3 /h];

 cz

– eficiența vechiului cazan [%];

Q – necesarul de căldură al clădirii [KW];

H i

– puterea calorică inferioară a combustibilului [

KWh

]

(Tabelul B.1,Anexa B);

B comb,h

' =



cz '

* H i

[Nm 3 /h];

(H.2)

B comb,h

– consumul orar de combustibil al noului cazan [Nm 3 /h];

 cz

– eficiența noului cazan [%];

 B

comb,h = B comb,h

B comb,h

[Nm 3 /h];

(H.3)

 B

comb,h

– economia orară de combustibil;

 B

comb,an =  B

comb,h *n h *n zile *n luni

[Nm 3 /an];

(H.4)

 B

comb,an

– economia anuală de combustibil;

n h

– numărul zilnic de ore de funcționare a cazanului;

n zile

– numărul de zile de funcționare a cazanului dintr-o lună; n luni

– numărul lunilor din sezonul de încălzire;

E an,comb =  B

comb,an *X mc,comb

[RON];

(H.5)

E an,comb

– economii anuale la facturile de combustibil [RON]; X mc,comb

–costul unui metru cub de combustibil [RON/Nm 3 ];

Notă:

Dacă cazanul alimentează și alți consumatori în afara sistemului de încălzire, consumul de combustibil se va calcula pentru fiecare sarcină termică și număr de ore de funcționare.

H.2

Economii anuale la factura de energie electrică

 P el,h

= P el,h

P el,h

[KWh];

(H.6)

 P el,h

– economia orară de energie electrică [KWh];

P el,h

– consumul orar de energie electrică al vechiului cazan [KWh]; P el,h

' – consumul orar de energie electrică al noului cazan [KWh];

 P el,an

=  P el,h *n h

[KWh];

(H.7)

 P el,an

– economia anuală de energie electrică [KWh]; n h

– numărul anual de ore de funcționare a cazanului;

E an,el =  P el,an *X kwh

[RON];

(H.8)

E an,el

– economii anuale la facturile de energie electrică

[RON]; X kwh

–costul unui KWh de energie electrică [RON/KWh];

H.3

Economii anuale totale

E an

= E an,comb +E an,el + E an,mentenanta

[RON]

(H.9)

H.4

Timpul de amortizare a investiției făcute pentru înlocuirea cazanului

t a

V inv

E an

[ani]

(H.10)

t a

- timpul de amortizare a investiției făcute

[

ani]; V

inv

– valoarea investiției făcute

[RON];

E an

– economii anuale totale

[RON];

H.5

Exemplu de calcul:

Se cunosc următoarele informații:



Q=25 KW – necesarul de căldură al clădirii

[KW];



 cz

=80 [%] – eficiența vechiului cazan;



 cz

=90 [%] – eficiența noului cazan;



H i,gaz nat

=31,652*10 6

[

] = 8,8 [

KWh

]

Nm 3



n h =16 h/zi – numărul zilnic de ore de funcționare a cazanului;



n zile =30 zile/luna – numărul de zile de funcționare a cazanului dintr-o lună;



n luni =7 luni – numărul lunilor din sezonul de încălzire;



X mc,gaz natural

= 1,3 [RON/Nm 3 ] prețul unității de combustibil ;

Economii anuale la facturile de combustibil

B comb,h

 cz

* H

B comb,h

' =

 cz

* H

25 [KW]

0,8 * 8,8 [ KWh ]

Nm 3

25 [KW]

0,9 * 8,8 [ KWh ]

Nm 3

= 3,55 [Nm 3 /h]

= 3,15 [Nm 3 /h]

 B

comb,h = B comb,h

B comb,h

= 0,4 [Nm 3 /h]

 B

comb,an =

 B

comb,h *n h *n zile *n luni

= 0,4*16*30*7=1344 [Nm 3 /an] E an,comb =  B

comb,an *X mc,comb =1344*1,3=1747,2 [RON]

Economii anuale la facturile de energie electrică

Se cunosc:



P el,h =0,4 [KWh]– consumul orar de energie electrică al vechiului cazan ;



P el,h

= 0,2 [KWh]– consumul orar de energie electrică al noului cazan ;



n h

= 3360 h – numărul anual de ore de funcționare a cazanului;



X kwh

= 0,3994 [RON/KWh];

 P el,h

= P el,h

P el,h

= 0,2 [KWh]

 P el,an

 P el,h *n h

= 0,2*3360 = 672 [KWh] E an,el

 P el,an *X kwh =672*0,3994=268,8 [RON]

Economii anuale totale

E an

= E an,comb +E an,el + E an,mentenanta

= 1747,2+268,4+200=2216 [RON]

Timpul de amortizare a investiției făcute pentru înlocuirea cazanului

t a

inv

E an

8450

2216

= 3,8 [ani]

Anexa I

Inspecția sistemului de distribuție a căldurii

I.1

Debitul de agent termic

Măsurarea debitului de agent termic real și a temperaturii de întoarcere, a puterii medii și a temperaturii exterioare permite estimarea debitului de agent termic și a

 8 r

(variația de temperatură pe retur) în condiții de proiectare.

Valorile scăzute ale

 8 r

(exemplu: mai puțin de 10°C) în condiții de proiectare arată faptul că debitul de agent termic are valori mari, ceea ce conduce la un consum de energie auxiliară ridicat.

Se vor recomanda valori mai ridicate ale

 8 r , luând în considerare faptul că in urma reducerii debitului de agent termic se poate solicita reechilibrarea sistemului de distribuție a energiei termice sau instalarea de dispozitive automate de echilibrare.

I.2

Tipul și setările pompelor de circulație

În cazul circuitelor cu debit de agent termic variabil, se va recomanda utilizarea pompelor cu turație variabilă. Se vor verifica setările pompelor cu circulație variabilă.

I.3

Tipul circuitelor de distribuție

Se va recomanda înlocuirea circuitelor de distribuție de tip by-pass cu circuite al căror debit de agent termic este variabil, ce utilizează pompe cu turație variabilă.

I.4

Compatibilitatea circuitelor de distribuție cu tipul cazanului

În cazul în care sistemul de generare a energiei termice include cazane în condensație, sistemul de distribuție a căldurii se va proiecta și exploata pentru a reduce temperatura de întoarcere la generator. Se va evita orice emițător de căldură sau zona de by-pass.

Anexa J

Inspecția sistemului de emisie a căldurii

J.1

Identificarea nivelului de control al emisiei de căldură

Sistemul de control al încălzirii spațiilor prin emisie poate fi clasificat în funcție de nivelul de control al temperaturii interioare, astfel:

fără măsurarea temperaturii interioare (sistemul de încălzire este condus manual sau doar în funcție de temperatura exterioară);

un senzor de temperatură interioară (instalat într-o locație reprezentativă);

un senzor și un actuator pe zonă;

un senzor și regulator actuator pe emițător de căldură cu setare locală;

J.2

Verificarea temperaturii interioare

Măsurarea temperaturii aerului interior poate evidenția o eficiență slabă a controlului și o stratificare termică accentuată în încăperi.

Temperatura aerului interior va fi măsurată în:

colțurile încăperilor, nivelul cel mai de jos și cel mai înalt;

în centrul încăperii;

Coeficientul “K 8 ” ce ține seama de temperatura relativă distribuită se determină astfel:

K 8 =

int,max





int,min

G H P

W Q L



Unde: 8 int,max

- temperatura maximă măsurată a aerului interior; 8 int,min - temperatura minimă măsurată a aerului interior; 8 int,med - temperatura medie măsurată a aerului interior; 8 e

-temperatura aerului exterior;

În cazul în care “K 8 ” este mai mare de 0,2 se va recomanda introducerea controlului zonal sau a controlului în fiecare încăpere.

Notă:

Această verificare poate fi făcută doar în timpul sezonului de încălzire și este de preferat să se facă în luna cea mai rece.

J.4

Recomandări

În cazul în care temperatura din încăpere este ridicată sau există zone reci sau supraîncălzite, se va recomanda echilibrarea sistemului de distribuție a căldurii sau îmbunătățirea nivelului de control a temperaturii interioare. Se va recomanda o amplasare corespunzătoare a senzorilor de temperatură.

În cazul în care există destinații diferite ale clădirii sau cerințe diferite de temperatură, se va recomanda un control separat al temperaturii.

Anexa K

Stratificarea termică în încăperile cu înălțimi mari ale plafonului

Stratificarea termică în încăperile cu înălțimi mari ale plafonului (mai mari de 5 m) poate fi estimată prin măsurarea următoarelor temperaturi în mijlocul încăperii:

temperatura aproape de podea: 8 podea

(la o înălțime de 0,1m);

temperatura la o înălțime de 1,5 m: 8 mij

;

temperatura la 0,1 m de plafon: 8 plafon

;

temperatura exterioară: 8 e

;

Q R I D O S

Coeficientul de stratificare “K str ” ce ține seama de temperatura relativă distribuită se determină astfel:

K str





podea

 mij

  e

În cazul în care “K str ” este mai mare de 0,2 se va recomanda destratificarea sau schimbarea tipurilor de emițătoare de căldură.

Notă : Această verificare poate fi făcută doar în timpul sezonului de încălzire și este de preferat să se faca în cea mai rece lună a acestuia.

Anexa L

Inspecția sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră

La inspecția instalației de alimentare cu apă caldă menajeră se recomandă identificarea tipului sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră(instantaneu, cu acumulare), a traseului și a calității izolării termice a conductelor. Se va stabili dacă există conductă de recirculare și programul de furnizare a apei calde menajere precum și numărul de ore de funcționare a pompelor de circulație și a celor de recirculare.

Se recomandă să se reducă, după caz și în limita posibilităților:

temperatura zonelor menținute calde în permanență(recipiente de stocaj, conducte de recirculare,etc.);

pierderile de căldură din zonele calde(sporirea eficienței și grosimea termoizolației, reducerea și izolarea punților termice, etc.);

reducerea timpului de funcționare și reglarea corespunzătoare a recirculării apei calde.

Se recomandă montarea clapetelor anti-retur pentru a împiedica circulația apei calde pe trasee neadcvate și transformarea sistemelor de preparare a apei calde menajere gravitaționale în sisteme cu circulație forțată.

Anexa M

Lista cu posibile recomandări de sporire a eficienței energetice a cazanelor și a instalațiilor de încălzire

Această listă include sugestii cu posibile îmbunătățiri ale eficienței cazanelor și a sistemelor de încălzire. Recomandările înscrise în raportul de inspecție se vor particulariza pentru fiecare caz în parte și va cuprinde recomandări din această anexă, din anexele anterioare dar și recomandări rezultate din concluziile inspecției energetice înscrise în raportul de inspecție.

Orice recomandare va lua în considerare costul pentru aplicarea acțiunilor recomandate.

Recomandările vor include acțiuni imediate posibile și alte măsuri ce urmează a fi luate în caz de renovare majoră sau înlocuire datorită îmbătrânirii sau deteriorării componentelor.

M.1

Recomandări referitoare la exploatarea cazanului



întreținerea sezonieră a arzătoarelor, cazanelor și a coșurilor de fum;



verificarea amestecului aer-combustibil pentru eficiența optimă;



reducerea pe cât posibil a tmperaturii apei din cazan; Temperatura cea mai scăzută depinde de

cerința de încălzire, materialul din care este realizat cazanul și conținutul gazelor de ardere evacuate (pentru a reduce riscul de coroziune);



oprirea cazanului atunci când nu este folosit; (exemplu: vara atunci când nu este utilizat pentru

prepararea apei calde menajere);



utilizarea unui timer pentru a reduce timpul de funcționare (exemplu: în timpul nopții);



verificarea temperaturii gazelor de ardere; trebuie să fie pe cât posibil de mică dar suficient de

ridicată pentru a evita coroziunea; temperatura cea mai joasă posibilă depinde de materialele din care sunt realizate cazanul și coșul de fum;



se verifică dacă arzătorul este potrivit cazanului, dacă nu se înlocuiește;



se compară puterea arzătorului cazanului cu cerințele actuale și temperatura exterioară de calcul; dacă aceasta este prea mare trebuie redusă prin schimbarea puterii arzătorului ;



izolarea termică a cazanului;

M.2

Recomandări referitoare la sistemul de generare a căldurii



atunci când sunt montate mai multe cazane, se verifică dacă sunt în funcțiune doar cazanele necesare așa cum solicită sarcina variabilă;



se verifică dacă modul de conectare în cascadă este adecvat în funcție de tipul cazanului; un

cazan în condensație poate beneficia de funcționarea continuă a mai multor cazane la puterea de ieșire minimă;

M.3

Recomandări referitoare la sistemul de distribuție a căldurii



oprirea pompelor de circulație atunci când nu se cere încălzirea spațiilor;



verificarea dacă pompele de circulație sunt dimensionate corect, dacă sunt supradimensionate trebuie înlocuite cu unele de mărime potrivită;



izolarea termică a conductelor de distribuție;



verificarea echilibrării hidraulice a rețelei de distribuție;



utilizarea pompelor cu turație variabilă atunci când debitul este variabil;



se preferă debitul redus și diferența de temperatură

 T ridicată în loc de debit mare și diferența de temperatură

 T redusă;



se verifică dacă există pierderi de agent termic;



se verifică dacă pompele de circulație sunt corect dimensionate și setate; dacă pompele sunt supradimensionate se alege o setare mai joasă sau se înlocuiesc cu altele adecvate, mai mici; se recomandă controlul presiunii diferențiale a pompelor;



se recomandă controlul presiunii diferențiale a pompelor;



verificarea calității agentului termic pentru a menține calitatea transferului de căldură



se verifică dacă consumul de energie al pompelor de circulație este mare în comparație cu noile modele de pompe, dacă da, pompele se vor înlocui cu altele mai eficiente;



introducerea controlului de presiune automat pe fiecare circuit în instalațiile cu mai mult de 3 circuite și pierdere de presiune mai mare de 160 mbar;

M.4

Recomandări referitoare la sistemul de emisie a căldurii



înlocuirea radiatoarelor subdimensionate, permițând astfel o temperatură mai redusă a agentului

termic;



îmbunătățirea eficienței radiatoarelor; evitarea obstacolelor în jurul lor; curățirea permanentă;



reducerea stratificării termice din ăncăperile cu plafon înalt.

M.5

Recomandări referitoare la controlul sistemului de emisie a căldurii



montarea dispozitivelor de contorizare a consumurilor de energie termică;



verificarea temperaturilor setate; setarea la valori cât mai reduse și adaptarea acestor temperaturi pentru fiecare cameră;



reducerea încălzirii în spațiile neutilizate pană la limita de protecție la îngheț;



îmbunătățirea sistemului de control, utilizarea robinetelor termostatice sau a termostatelor, mai ales în spațiile încălzite de alte surse de încălzire decât sistemul de încălzire;



echilibrarea hidraulică a fiecărui radiator prin presetarea robinetelor termostatice;



îmbunătățirea sistemului de control prin echilibrarea hidraulică cu ajutorul robinetelor de reglare automate;



împărțirea clădirii în zone pentru încălzire și zone pentru răcire, separarea încăperilor cu cerințe diferite și punerea împreună a camerelor care au cerințe similare (părțile de clădire expuse la soare și cele neexpuse la soare).

M.6

Recomandări referitoare la sistemul de preparare a apei calde menajere



diminuarea consumului de apă prin: eliminarea pierderilor prin robineți, instalarea capetelor de duș economice etc;



verificarea temperaturii apei calde, nu va fi mai ridicată de 60  C; temperatura de 50  C este suficientă pentru majoritatea utilizărilor dar nu este sigură din punct de vedere al bacteriei legionella;



întreruperea circulației apei calde atunci când aceasta nu e necesară, utilizarea controlului temperaturii;



se verifică dacă consumul de energie al pompelor de circulație este mare în comparație cu noile modele de pompe, dacă da, pompele se vor înlocui cu altele mai eficiente;



deconectarea robinetelor de apă caldă neutilizate și a conductelor aferente;



izolarea termică a conductelor de apă caldă, în special a acelora care sunt în permanență calde;



detectarea tuturor pierderilor de apă și etanșarea instalației;



instalarea unei stații de dedurizare a apei acolo unde apa este dură;



vara nu se utilizează cazanul de încălzire al spațiilor pentru producerea de apă caldă;



instalarea sistemelor solare pentru prepararea apei calde în timpul verii;



înlocuirea vanelor de amestec deteriorate;



instalarea apometrelor separate în clădirile unde locuiesc mai multe familii;

M.7

Alte recomandări



pentru sistemele alimentate de la cazane în condensație se încearcă să se reducă pe cât posibil temperatura de întoarcere a apei la cazan; se va evita orice amestec al apei calde cu apa de pe retur;



curățirea regulată a încăperii centralei termice;



respectarea programelor de mentenanță a arzătoarelor, cazanelor, unităților de încălzire, ventilare și climatizare, etc;



înregistrarea regulată (se recomandă săptămânal) a consumului de combustibil și energie electrică utilizate pentru toate tipurile de instalații de încălzire;



utilizarea energiei regenerabile;

Bibliografie

[1]

EN ISO 15378 – Heating systems in buildings – Inspection of boilers and heating systems

[2]

EN ISO 15316-1 – System energy requirements and efficiencies

[3]

EN ISO 15316-2-1 – Space heating emission systems

[4]

EN ISO 15316-4-1 – Space heating generation systems – Combustion systems

[5]

SR EN 297+A2:2001/A4:2005 - Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoși. Cazane de tip B11 și B11BS echipate cu arzătoare atmosferice cu debit caloric nominal mai mic sau egal cu 70 kW

[6]

SR EN 303-3:2001/AC:2006 - Cazane de încălzit. Partea 3: Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoși. Asamblarea corpului unui cazan și a unui arzător cu tiraj forțat

[7]

SR EN 303-7:2007 - Cazane de încălzit. Partea 7: Cazane pentru încălzire centrală echipate cu un arzător cu tiraj forțat, care utilizează combustibili gazoși, care au puterea utilă mai mică sau egală cu 1 000 kW

[8]

SR EN 483:2002/A2:2002/AC:2006 - Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoși.

Cazane de tip C al cărui debit caloric nominal este mai mic sau egal cu 70 kW

[9]

SR EN 656:2001 - Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoși. Cazane de tip B al căror debit caloric nominal este mai mare de 70 kW dar mai mic sau egal cu 300 kW

[10]

SR EN 676+A2:2008 / AC:2009 - Arzătoare automate, cu tiraj forțat, care utilizează combustibili gazoși

[11]

SR EN 677:2001 - Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoși. Cerințe specifice ale cazanelor cu condensare cu debit nominal mai mic sau egal cu 70 kW

[12]

SR EN 625:2001 - Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoși. Condiții specifice funcției de apă caldă menajeră ale cazanelor cu două servicii, cu debit caloric nominal mai mic sau egal cu 70 kW

*) Aprobat de

Ordinul nr. 2.121, din 6 iunie 2013 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 25 iunie 2013.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.