Regulamentul din 10 iunie 2013

Disciplina militară constă în respectarea de către militari a prevederilor legale, a normelor de ordine și de comportament obligatorii pentru menținerea stării funcționale, îndeplinirea misiunilor specifice și buna desfășurare a activităților din armată.

Îndeplinirea serviciului militar impune respectarea cu strictețe a regulilor de disciplină militară specifice Armatei României.

Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanți ai capacității operaționale a armatei și se bazează atât pe acceptarea conștientă a normelor de comportament stabilite, cât și pe acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în prezentul regulament.

Disciplina militară se realizează prin:

a)

respectarea strictă a actelor normative în vigoare și a jurământului militar;

b)

întărirea coeziunii în cadrul structurilor militare și afirmarea spiritului camaraderesc;

c)

exigența față de sine și față de subordonați;

d)

aplicarea cu corectitudine și obiectivitate a măsurilor stimulative și a celor coercitive;

e)

desfășurarea activităților cu caracter preventiv și educativ, pe categorii de militari și individual;

f)

exemplul personal în relațiile de serviciu și în societate.

Disciplina militară implică următoarele măsuri preventive:

a)

exercitarea actului de comandă de către comandanți/șefi;

b)

îndeplinirea întocmai și la timp a ordinelor, îndatoririlor și atribuțiilor funcționale de către subordonați;

c)

respectarea normelor de ordine interioară, de comportare ostășească și civică de către militari;

d)

asumarea răspunderii pentru faptele proprii de către tot personalul.

Direcțiile principale de acțiune pentru implementarea disciplinei militare sunt:

a)

fundamentarea relațiilor funcționale din cadrul tuturor structurilor militare pe baza autorității legii și a regulamentelor militare, a ordinelor și dispozițiilor emise de autoritățile competente;

b)

adoptarea unor măsuri preventive pentru implementarea disciplinei militare conform prevederilor alin. (2);

c)

formarea convingerilor, la toate categoriile de personal, privind necesitatea și corectitudinea actului de comandă;

d)

promovarea unor atitudini corecte și ferme de către comandanții/șefii de la toate nivelurile ierarhice împotriva lipsei de profesionalism în planificarea, organizarea, desfășurarea, conducerea, evaluarea și controlul oricărei activități în cadrul structurilor militare;

e)

asigurarea cadrului organizatoric pentru instruirea și educarea întregului personal;

f)

promovarea exemplului personal pozitiv;

g)

informarea oportună a întregului personal cu privire la conținutul actelor normative nou- apărute, precum și la completările survenite în cele existente din domeniul disciplinei militare;

h)

aplicarea întocmai a prevederilor actelor normative. Art. 4. - Factorii care diminuează disciplina militară sunt:

a)

neîndeplinirea de către comandanți/șefi a tuturor responsabilităților și atribuțiilor pe linia prevenirii și sancționării faptelor incompatibile cu calitatea de militar, încercarea de a ascunde abaterile disciplinare săvârșite de către subordonați sau de a diminua gravitatea acestora;

b)

subminarea coeziunii structurilor militare și/sau a coeziunii dintre diferitele categorii de personal;

c)

tolerarea unor manifestări, atitudini, acțiuni denigratoare sau discriminatorii în rândul personalului;

d)

lipsa de fermitate, ineficiența aplicării sancțiunilor disciplinare, precum și inconsecvența acțiunilor educativ-preventive;

e)

nivelul de trai al personalului subordonat;

f)

cunoașterea insuficientă a subordonaților;

g)

lipsa de profesionalism.

Comandanții/șefii structurilor militare sunt răspunzători de aducerea la cunoștința personalului din subordine, în părțile ce îl privesc, a ordinelor și dispozițiilor, precum și de asigurarea înțelegerii corecte a acestora și de implementarea disciplinei militare de către personalul militar.

Comandantul/șeful răspunde de aplicarea normelor de disciplină militară în structura pe care o comandă.

Potrivit funcției pe care este încadrat și autorității date de aceasta, comandantul/șeful este obligat:

a)

să cunoască și să aplice, în toate împrejurările, îndatoririle ce îi revin conform actelor normative privind disciplina militară;

b)

să ia decizii, să le exprime prin ordine scurte, clare și precise, să asigure condițiile necesare îndeplinirii acestora și să urmărească executarea lor, asumându-și întreaga răspundere privind disciplina militară;

c)

să cultive și să dezvolte la subordonați sentimentul demnității și onoarei militare, răspunderea personală față de îndeplinirea atribuțiilor funcționale și a ordinelor primite, respectarea prevederilor actelor normative;

d)

să ordone executarea unor acțiuni numai în temeiul dispozițiilor legale;

e)

să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale subordonaților, precum și personalitatea și demnitatea acestora;

f)

să rezolve cererile subordonaților în limitele competențelor pe care le are sau să raporteze ierarhic când acestea depășesc posibilitățile sale de soluționare;

g)

să fie principial, drept și exigent în relațiile de serviciu cu subordonații și în aprecierea activității lor;

h)

să fie exemplu pozitiv pentru subordonați în toate împrejurările;

i)

să aplice măsuri ferme pentru prevenirea și combaterea faptelor care afectează disciplina militară;

j)

să acorde recompense și să aplice sancțiuni disciplinare în concordanță cu competențele conferite de prezentul regulament;

k)

să analizeze starea disciplinei militare la termenele prevăzute prin reglementările în vigoare sau ori de câte ori este nevoie și să ia măsurile ce se impun;

l)

să permită subordonaților să își justifice faptele ce le sunt imputate.

Militarii sunt obligați să cunoască toate drepturile și îndatoririle ce le revin conform prezentului regulament și să execute ordinele, misiunile încredințate și atribuțiile ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare și fișei postului, fiind răspunzători de îndeplinirea acestora.

Neîndeplinirea unui ordin dat de comandant/șef sau altă autoritate legală nu constituie abatere de la disciplina militară dacă ordinul nu este dat în forma prevăzută de lege și nu este în concordanță cu actele normative în vigoare, obiceiurile războiului și convențiile internaționale la care România este parte.

În cazul prevăzut la alin. (2), militarii sunt obligați să raporteze despre neexecutarea ordinului comandantului/șefului nemijlocit al celui care a dat ordinul.

Militarii sunt răspunzători pentru ordinele date și legalitatea acestora, pentru modul de executare a ordinelor primite și pentru faptele care încalcă ordinea de drept sau onoarea și demnitatea militară.

Militarii sunt răspunzători de aplicarea permanentă a prevederilor actelor normative specifice în vigoare ce reglementează disciplina militară, în domeniul în care își desfășoară activitatea.

Personalul militar care constată săvârșirea unor fapte ce constituie abateri disciplinare, precum și autorul acestor fapte sunt obligați să raporteze imediat comandantului/șefului său nemijlocit despre săvârșirea acestora.

Comandantul/șeful reprezintă autoritatea militară învestită legal cu responsabilități și drepturi pentru exercitarea actului de comandă în cadrul unei structuri militare.

Prin structură militară, în sensul prezentului regulament se înțeleg compartimentele, birourile, secțiile, serviciile, oficiile, direcțiile din compunerea structurilor centrale și celor care funcționează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naționale, statelor majore ale categoriilor de forțe ale armatei și comandamentelor de armă, subunitățile, unitățile și marile unități, constituite și care funcționează conform prevederilor statelor de organizare.

Competențele militarilor cu funcții de conducere cu grade superioare/inferioare funcțiilor prevăzute în statul de organizare de a acorda recompense și, respectiv, aplica sancțiuni disciplinare sunt cele corespunzătoare funcției pe care aceștia sunt încadrați.

Au aceleași competențe de a acorda recompense și, respectiv, aplica sancțiuni disciplinare ca și titularii funcțiilor respective următoarele persoane:

a)

militarii, pe timpul detașării sau delegării;

b)

cadrele militare împuternicite sau numite prin cumul de funcții să asigure îndeplinirea atribuțiilor unor funcții pentru care se acordă soldă/indemnizație de comandă.

Șeful comisiei care conduce activitatea de control are competențe de a propune aplicarea de sancțiuni disciplinare.

Sancțiunile

disciplinare

se

propun

prin

raportul

asupra

controlului

înaintat comandantului/șefului care a organizat controlul.

Comandanții garnizoanelor, șefii cursurilor din instituțiile militare de învățământ prin comandanții/șefii acestora, șefii comenduirilor de garnizoană, șefii organelor de transporturi militare, precum și comandanții/șefii spitalelor, complexelor de prestări servicii, refacere și cazare au dreptul să propună sancționarea disciplinară a militarilor cu grade și funcții egale sau inferioare, care au săvârșit abateri de la disciplina militară pe timpul:

a)

executării serviciului interior și a celui de control în garnizoană;

b)

detașării/delegării, în interesul serviciului sau la cursuri;

c)

transportului pe căi de comunicație feroviare, rutiere, aeriene sau navale;

d)

concediului, permisiei sau învoirii;

e)

internării în spital sau efectuării unui tratament.

Propunerile de sancționare prevăzute la alin. (1) sunt transmise comandanților/șefilor nemijlociți ai militarilor ce au săvârșit abateri disciplinare și care se află într-una din situațiile prevăzute la alin. (1) în unitățile militare pe care aceștia le conduc, în așa fel încât sancțiunea disciplinară să poată fi aplicată în maximum 6 luni de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

În cazul mutării militarului într-o altă unitate, ulterior emiterii ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare sau a consiliului de judecată, procedurile prevăzute în prezentul ordin se finalizează în unitatea în care au fost inițiate; aplicarea sancțiunii disciplinare se face de către comandantul/șeful care a dispus trimiterea în fața consiliului de onoare sau a consiliului de judecată, informându-se de îndată comandantul/șeful unității unde își desfășoară activitatea militarul.

Pentru apărarea onoarei cadrelor militare și evitarea abuzurilor, se constituie consilii de onoare, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin, având competența de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri de la disciplina militară și de a individualiza sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate.

Pentru cercetarea și judecarea abaterilor grave de la disciplina militară sau altor fapte de aceeași natură săvârșite de către cadrele militare în activitate, se constituie consilii de judecată, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin.

Cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare sau în fața consiliilor de judecată numai în situația în care faptele comise, potrivit legii, nu constituie infracțiuni; dacă pe timpul cercetării faptelor se constată că acestea au caracter infracțional, procedura se suspendă și se sesizează organul de urmărire penală competent.

În cazul în care se dispune scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, procedura de trimitere în fața consiliului de onoare sau în fața consiliului de judecată se reia; pe perioada în care dosarul cauzei se află la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată, se suspendă termenul de prescripție prevăzut de art. 24 alin. (1) lit. c).

Pentru a-și apăra onoarea și demnitatea, cadrele militare care se consideră lezate în urma unor afirmații sau acțiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrității lor morale, pot solicita analizarea lor în cadrul consiliului de onoare, potrivit prevederilor art. 99 alin. (2).

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt trimiși în fața consiliilor de onoare numai dacă fapta săvârșită îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:

a)

constituie abatere de la disciplina militară, potrivit prevederilor art. 47 - 49, sau reprezintă o încălcare a prevederilor art. 8, art. 29 lit. a) - c), lit. e) și lit. h) și art. 30 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare;

b)

nu a constituit temeiul aplicării unei alte sancțiuni disciplinare prevăzut de art. 60 alin. (3);

c)

a fost săvârșită în urmă cu cel mult 6 luni;

d)

nu constituie cauză de trimitere în fața consiliilor de judecată.

Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul faptelor continue sau continuate și al pluralității de fapte, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 63.

Faptele care constituie abateri disciplinare și pentru care cadrele militare sunt trimise în fața consiliilor de judecată sunt următoarele:

a)

aducerea unor grave prejudicii onoarei și demnității militare, constatate de către consiliile de onoare;

b)

cauzarea sau favorizarea producerii unui eveniment ca urmare a neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu;

c)

participarea voluntară la perturbarea gravă a ordinii și liniștii publice;

d)

participarea la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori

sindical;

e)

comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau ale altor dispozițiile legale;

f)

aderarea la culte religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum și la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;

g)

dezinteresul în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu care se materializează prin acordarea calificativului „necorespunzător” în două aprecieri de serviciu anuale consecutive;

h)

aderarea la partide, formațiuni sau organizații politice, precum și desfășurarea propagandei, prin orice mijloace, în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții publice;

i)

depunerea candidaturii pentru a fi alese în administrația publică locală, Parlament ori în funcția de Președinte al României;

j)

declararea sau participarea la grevă;

k)

încălcarea reglementărilor privind cumulul de funcții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;

l)

încălcarea prevederilor art. 30 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt trimiși în fața consiliilor de judecată numai dacă fapta sau faptele săvârșite, dintre cele prevăzute la alin. (1), îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

alin. (3).

a)

nu a/au constituit anterior temeiul aplicării unei alte sancțiuni disciplinare;

b)

nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii disciplinare prevăzut de art. 60

Prevederile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător în cazul faptelor

continue sau continuate și al pluralității de fapte.

Consiliile de judecată au și competența de a face propuneri privind punerea la dispoziție sau menținerea în funcție a cadrelor militare care sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate, în conformitate cu prevederile art. 89 alin. 5 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Procedura de analiză pentru formularea propunerii prevăzute la alin. (1) este reglementată prin ordin al ministrului apărării naționale.

În conformitate cu prevederile art. 33, 85 și 88 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară și a regulilor de conviețuire socială, cadrelor militare li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare:

a)

avertisment;

b)

mustrare scrisă;

c)

retrogradare în funcție;

d)

amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1 - 2 ani;

e)

trecerea în rezervă.

Cadrelor militare în rezervă/retragere, pentru comportare nedemnă în situații în care poartă uniforma militară, li se retrage dreptul de a o purta; retragerea dreptului de a purta uniforma

militară pentru cadrele militare în rezervă/retragere se face conform procedurii stabilite prin ordinul ministrului apărării naționale privind ocaziile în care se poartă uniforma militară de către cadrele militare în rezervă și în retragere.

Pentru abateri de la disciplina militară, încălcarea regulilor de conviețuire socială, precum și pentru încălcarea eticii universitare ,

studenților din instituțiile de învățământ superior militar li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare:

a)

avertisment scris;

b)

retrogradarea în funcție;

c)

exmatriculare;

d)

alte sancțiuni disciplinare prevăzute de Codul de etică și deontologie universitară.

Pentru abateri de la disciplina militară, cadrelor militare în activitate care urmează cursuri la zi în instituțiile de învățământ superior militar li se aplică sancțiuni disciplinare specifice cadrelor militare în activitate; pentru încălcarea regulilor de conviețuire socială și încălcarea eticii universitare li se pot aplica sancțiuni specifice studenților militari.

Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica elevilor din colegiile militare liceale și școlile militare de maiștri militari și subofițeri sunt cele prevăzute în normele de organizare și funcționare ale acestor instituții de învățământ militar preuniversitar.

Mustrarea scrisă reprezintă sancțiunea disciplinară care constă în notificarea scrisă făcută militarului de comandantul/șeful unității pentru faptele care constituie abateri de la disciplina militară și reprezintă o sancțiune mai severă decât avertismentul.

Art.

57.

-

Retrogradarea

în/din

funcție

a

cadrelor

militare

în

activitate,

a studenților/elevilor din instituțiile militare de învățământ, a soldaților și gradaților profesioniști este considerată numirea într-o funcție cu coeficient de ierarhizare inferior celui avut anterior și se aplică în situația neîndeplinirii în mod repetat a atribuțiilor funcționale ori când dovedesc constant lipsă de exigență și de răspundere pentru menținerea și întărirea disciplinei militare sau ca urmare a săvârșirii unei fapte ce constituie abatere gravă de la disciplina militară.

Propunerea de retrogradare în/din funcție formulată prin hotărârea de aplicare a sancțiunii disciplinare se înaintează ierarhic eșalonului competent prin grija comandantului/șefului nemijlocit/direct, după caz, al cadrului militar sancționat.

Trecerea în rezervă a cadrelor militare, precum și desfacerea disciplinară a contractului soldaților și gradaților profesioniști se aplică atunci când se comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau ale altor dispoziții legale.

Exmatricularea studenților/elevilor din instituțiile militare de învățământ se aplică atunci când se comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare generale, ale normelor specifice în domeniul organizării și funcționării acestor instituții sau ale altor dispoziții legale.

Abaterea de la disciplina militară este singurul temei al aplicării sancțiunii disciplinare.

Sancțiunea disciplinară se stabilește individual și se aplică numai după ce s-a probat vinovăția celui în cauză.

Sancțiunea disciplinară pentru cadrele militare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii; în cazul faptelor continue termenul curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, iar în cazul faptelor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni.

Termenul prevăzut la alin. (3) se suspendă în cazurile reglementate la art. 104 alin. (4) și art. 134 alin. (4), pe durata existenței situațiilor enumerate.

Pentru o abatere de la disciplina militară se aplică o singură sancțiune disciplinară.

În situația pluralității de fapte cercetate în cadrul aceleiași proceduri se stabilește pentru fiecare faptă, cu respectarea prevederilor art. 64, câte o sancțiune și dintre acestea se aplică cea mai severă.

Sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură dintre cele prevăzute la art. 51, cu excepția avertismentului și mustrării scrise, nu pot fi dispuse pentru cadrele militare, mai înainte de cercetarea și judecarea faptelor de către consiliile de onoare sau, după caz, consiliile de judecată.

Sancțiunea disciplinară de mustrare scrisă pentru cadrele militare poate fi propusă sau aplicată, conform competențelor, direct de comandantul/șeful unității militare, însă numai după efectuarea cercetării disciplinare prealabile executată de către comisia desemnată.

Cercetarea disciplinară prealabilă prevăzută la alin. (2) se execută în condițiile prevăzute la art. 99-101.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 51 alin. (1) lit. c) - e) se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării la registratura unității a hotărârilor care conțin propuneri rămase definitive.

Sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsură dintre cele prevăzute la art. 52, cu excepția avertismentului, nu poate fi dispusă pentru soldații și gradații profesioniști, mai înainte de efectuarea cercetării prealabile de către comisii, constituite conform dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 384/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Cercetarea disciplinară prealabilă a soldaților și gradaților profesioniști trebuie să se încheie în cel mult 25 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință de săvârșirea abaterii.

Sancțiunea disciplinară se execută, de regulă, imediat după ce a fost stabilită și adusă la cunoștința militarului sancționat, cu excepția următoarelor situații:

a)

în cazul în care militarul sancționat disciplinar se găsește în curs de îndeplinire a unei misiuni; în acest caz, sancțiunea se va executa după înapoierea sa la unitatea militară de care aparține;

b)

în cazul în care militarul se află în afara orelor de program, sancțiunea se execută la prezentarea sa în unitatea militară;

c)

în cazul în care militarul se află sub influența băuturilor alcoolice/drogurilor sau manifestă tulburări de comportament, aplicarea sancțiunii disciplinare se amână până când acesta revine la starea normală, confirmată de medicul de specialitate;

d)

sancțiunea disciplinară de amânare a înaintării/promovării în gradul următor pe timp de 1

- 2 ani este adusă la cunoștință cadrului militar, soldatului sau gradatului profesionist care a săvârșit abaterea de la disciplina militară, în termen de 30 de zile calculate de la data înregistrării la registratura unității militare a hotărârilor care conțin propuneri rămase definitive sau a rezultatului cercetării disciplinare prealabile, urmând ca termenul efectelor sancțiunii disciplinare să înceapă să curgă de la data când militarul sancționat îndeplinește condițiile de înaintare în grad, în conformitate cu prevederile Ghidului carierei militare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2011 și ale Legii nr. 384/2006, cu modificările și completările ulterioare;

e)

în cazul în care militarul se află internat în spital, în concediu medical/scutire medicală sau se află la domiciliu sub tratament medical, aplicarea sancțiunii disciplinare se amână până când acesta revine la program.

Militarul sancționat disciplinar în afara unității militare de către comandanți/șefi pe linie directă de autoritate ierarhică este obligat ca la sosirea în unitatea militară să raporteze imediat, pe cale ierarhică, comandantului/șefului unității militare despre aceasta.

Decizia privind aplicarea sancțiunii disciplinare de avertisment se emite în formă scrisă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data la care comandantul/șeful a luat cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare.

Decizia privind aplicarea sancțiunii disciplinare de mustrare scrisă se emite în formă scrisă în termen de cel mult 30 de zile calculate de la data înregistrării la registratura unității militare a rezultatului cercetării disciplinare prealabile.

Modelul deciziei privind aplicarea sancțiunilor disciplinare de avertisment și mustrare scrisă este prevăzut în anexa nr. 5.

Modelele

ordinelor

privind

aplicarea

sancțiunii

disciplinare

de

amânare

a înaintării/promovării în gradul următor pe timp de 1 - 2 ani sunt prevăzute în anexele nr. 6 și 6a.

Anularea unei sancțiuni disciplinare constituie măsura prin care o sancțiune disciplinară este desființată, retroactiv, de la data emiterii deciziei privind aplicarea sancțiunii disciplinare, efectele sale fiind înlăturate; anularea unei sancțiuni disciplinare se consemnează în documentele de evidență.

Comandantul/șeful care a aplicat o sancțiune disciplinară, comandanții/șefii direcți ai acestuia, precum și comandantul/șeful eșalonului superior, când iau cunoștință, pe orice cale, de aplicarea eronată a acesteia, fără temei legal sau asupra altei persoane, este obligat să emită o decizie de anulare a sancțiunii disciplinare aplicate, imediat după ce a constatat acest fapt.

Comandantul/șeful poate anula sancțiunile disciplinare pe care le-a aplicat înainte de executare sau pe timpul executării acestora.

Prin radierea unei sancțiuni disciplinare se consideră că acea sancțiune nu mai există pentru viitor.

Sancțiunile disciplinare se radiază de drept după cum urmează:

a)

avertismentul și mustrarea scrisă - se radiază după 6 luni de la aplicare;

b)

retrogradarea în funcție/retrogradarea din funcție - se radiază după trecerea unui an calendaristic de la data aplicării sancțiunii disciplinare și nu are ca efect numirea pe funcția anterioară; după radiere, cadrul militar poate candida pentru ocuparea oricărei funcții în condițiile legii;

c)

amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1 - 2 ani/amânarea promovării în grad pe o perioadă de la 1 la 2 ani - se radiază după trecerea unui an de la expirarea termenului pentru care a fost aplicată.

Radierea

sancțiunilor

disciplinare

se

constată

prin

act

administrativ

al comandantului/șefului unității; radierea sancțiunilor disciplinare se specifică în documentele de evidență.

Pentru motive întemeiate, comandantul/șeful poate acorda, conform competențelor prevăzute în anexa nr. 3, ca recompensă, radierea unei sancțiuni disciplinare, înainte de împlinirea termenelor prevăzute la alin. (2).

Încălcarea de către militari a obligațiilor de, și în legătură cu serviciul angajează răspunderea disciplinară.

Comandantul/șeful dispune de prerogativă disciplinară, având competența de a aplica, potrivit legii, sancțiuni disciplinare militarilor din subordinea sa ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară în mod direct sau pe baza rezultatului cercetării disciplinare prealabile executată de către comisia desemnată, hotărârii consiliului de onoare sau a consiliului de judecată, după caz;

Comandantul/șeful stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de militar, avându-se în vedere următoarele:

a)

împrejurările în care fapta a fost săvârșită;

b)

gradul de vinovăție a militarului;

c)

consecințele abaterii disciplinare;

d)

comportarea generală în serviciu a militarului;

e)

eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

În cazul săvârșirii unei fapte cu caracter infracțional de către un militar subordonat, comandantul/șeful unității militare trebuie să sesizeze imediat organul de urmărire penală.

Comandantul/șeful unității militare este obligat să raporteze comandantului/șefului ierarhic despre această situație.

Militarii nemulțumiți de sancțiunea disciplinară aplicată în urma săvârșirii abaterilor de la disciplina militară, cu excepția celor aplicate ca urmare a propunerilor comisiilor de cercetare prealabilă, consiliilor de onoare sau consiliilor de judecată, se pot adresa doar comandantului/șefului nemijlocit al celui care a emis decizia de sancționare, printr-un raport scris în care să argumenteze demersul lor, înștiințând în scris despre aceasta și comandantul/șeful care a aplicat sancțiunea.

Comandantul/șeful nemijlocit al celui care a emis decizia privind aplicarea sancțiunii disciplinare împotriva unui militar din subordine, dacă a fost sesizat prin raport scris despre aceasta, este obligat să numească de îndată o comisie de cercetare formată dintr-un număr impar de membri, care propune menținerea sau anularea sancțiunii disciplinare ori aplicarea unei alte sancțiuni disciplinare mai ușoare, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare; decizia comandantului/șefului este

definitivă, se ia în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la primirea propunerii comisiei de cercetare și se aduce la cunoștința celui în cauză în termen de 2 zile lucrătoare de la data luării ei.

Termenul în care se poate înainta raportul prevăzut la alin. (1) este de 2 zile lucrătoare de la data comunicării deciziei privind aplicarea sancțiunii disciplinare; înaintarea raportului prevăzut la alin. (1) suspendă aplicarea sancțiunii disciplinare.

Decizia prevăzută la alin. (2) poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Aducerea la cunoștință a sancțiunilor disciplinare pentru abaterile săvârșite de militari pe timpul îndeplinirii serviciului interior sau a celui de luptă permanent se face după ieșirea acestora din serviciu.

În cazul săvârșirii unor abateri grave, militarii considerați vinovați sunt înlocuiți imediat din serviciile menționate la alin. (1).

În fiecare unitate militară în care efectivul existent este de minimum 30 de cadre militare se constituie un consiliu de onoare pentru ofițeri și unul pentru maiștri militari și subofițeri.

În unitățile militare în care efectivul existent este mai mic decât cel prevăzut la alin. (1) sau este imposibilă constituirea de consilii de onoare separate pentru ofițeri și pentru maiștri militari și subofițeri, în condițiile prevederilor art. 91 alin. (2), se constituie un singur consiliu de onoare.

Dacă efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2), precum și în cazul în care nu pot fi respectate prevederile art. 106 alin. (1), (5) și (6), cadrul militar respectiv este trimis în fața consiliului de onoare de la eșalonul superior.

La structurile centrale și celelalte structuri subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale, care au în compunere structură de resurse umane, se constituie consilii de onoare, separat pe categorii de cadre militare și în numărul pe care îl aprobă comandanții/șefii acestora.

Dacă efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare în condițiile prevăzute în alin. (1), precum și în cazul în care nu pot fi respectate prevederile art. 106 alin. (1), (5) și (6), ofițerul este trimis în fața consiliului de onoare numit în condițiile art. 90 alin. (1) și (2).

Cadrele militare care, pe timpul cât sunt detașate în afara Ministerului Apărării Naționale pentru a executa misiuni ori pentru a urma o formă de perfecționare a pregătirii în țară sau în străinătate, precum și pe timpul detașării pentru îndeplinirea unor misiuni în teatrele de operații în afara teritoriului național, săvârșesc fapte în condițiile prevăzute la art. 24 alin. (1) sunt trimise în fața consiliilor de onoare ale unităților militare din care fac parte.

Cadrele militare care ocupă posturi permanente din structurile de reprezentare națională în străinătate, precum și cele din structurile internaționale la care România participă cu personal și săvârșesc fapte în condițiile prevăzute la art. 24 alin. (1), pe timpul cât se află la post în străinătate, sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul structurii centrale în evidența căreia se află posturile respective.

Ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia sunt trimiși în fața consiliului de onoare, numit pentru fiecare caz în parte, prin ordin al ministrului apărării naționale, la propunerea șefului Direcției management resurse umane, în situația în care sunt informații concludente despre săvârșirea unor fapte în condițiile prevederilor art. 24 alin. (1); în situația în care cel în cauză este șeful Direcției management resurse umane, propunerea se face de către șeful Statului Major General.

Consiliul de onoare numit în condițiile specificate la alin. (1) se constituie din 3 ofițeri, cel puțin egali în grad și funcție cu cel în cauză; președintele consiliului de onoare trebuie să aibă grad superior celui trimis în fața consiliului de onoare.

Evaluarea concludenței informațiilor în vederea trimiterii în fața consiliului de onoare a unui ofițer care îndeplinește o funcție prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia se face de către o comisie de cercetare prealabilă, numită prin ordin al ministrului apărării naționale, la propunerea șefului structurii centrale din care face parte ofițerul în cauză sau a șefului structurii centrale care are în coordonare structura respectivă, iar pentru cei care se subordonează nemijlocit ministrului apărării naționale, la propunerea șefului Direcției management resurse umane sau a șefului Statului Major General, după caz.

Comisia de cercetare prealabilă se constituie din 3 ofițeri, din care 2 ofițeri cu gradul cel puțin egal cu al celui în cauză, iar unul - ofițer de justiție militară din cadrul Direcției pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică.

În termen de 4 zile lucrătoare de la constituire, comisia de cercetare prealabilă prezintă ministrului apărării naționale un raport din care să rezulte dacă se impune sau nu trimiterea celui în cauză în fața consiliului de onoare.

În situația în care, în baza propunerii comisiei de cercetare prealabilă, ministrul apărării naționale hotărăște trimiterea celui în cauză în fața consiliului de onoare, șeful Direcției

management resurse umane sau șeful Statului Major General, după caz, prezintă acestuia pentru aprobare proiectul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare.

Comisia de cercetare prealabilă prevăzută la alin. (4) îndeplinește și atribuțiile conferite prin prezentul regulament ofițerului desemnat, urmând să completeze, dacă se impune, cercetarea și să întocmească dosarul cauzei, prin derogare de la prevederile art. 100 alin. (1), în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare.

Ofițerii care îndeplinesc funcții de comandant de unitate militară, locțiitor și șef de stat major sunt trimiși în fața consiliului de onoare al eșalonului superior.

Membrii consiliilor de onoare sunt aleși pentru o perioadă de 2 ani, de regulă, în luna decembrie, iar la instituțiile militare de învățământ, în prima lună după începerea anului de învățământ.

În compunerea fiecărui consiliu de onoare sunt aleși 5 membri titulari, dintre care unul, de regulă, trebuie să aibă studii juridice, precum și 2 - 3 membri supleanți, din rândul:

a)

ofițerilor, pentru consiliul de onoare al acestora, dintre care, de regulă, cel puțin 4 membri titulari și un membru supleant trebuie să fie ofițeri cu grade superioare;

b)

ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pentru consiliul de onoare al maiștrilor militari și subofițerilor, dintre care, de regulă, cel puțin 4 membri titulari și un membru supleant trebuie să fie ofițeri;

c)

ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor, pentru consiliile de onoare prevăzute la art. 87 alin. (2), dintre care, de regulă, 1 - 2 membri sunt maiștri militari sau subofițeri.

Cadrele militare care sunt propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare trebuie să se distingă prin conduită ireproșabilă, principialitate, autoritate morală și profesională în rândul acestora, să aibă o vechime de cel puțin un an în unitatea militară respectivă și de cel puțin 5 ani în rândul cadrelor militare în activitate.

Condiția de vechime în unitatea militară prevăzută la alin. (1) nu se cere la constituirea consiliilor de onoare ale ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor studenți și cursanți din instituțiile militare de învățământ.

Nu pot fi propuși pentru a fi aleși în consiliile de onoare comandanții/șefii unităților militare în care acestea se constituie, ofițerii desemnați, consilierii comandanților pentru problemele maiștrilor militari și subofițerilor, precum și cadrele militare care au fost sancționate disciplinar, iar sancțiunea disciplinară aplicată nu a fost radiată conform prezentului regulament.

Membrii comisiei de cercetare prealabilă prevăzută la art. 90 alin. (4) nu pot fi propuși pentru a fi numiți în consiliul de onoare care analizează fapta/faptele respectivă/respective.

Membrii consiliilor de onoare sunt aleși în adunări ale cadrelor militare, la care participă și comandantul/șeful unității militare.

La adunările în care sunt aleși membrii consiliilor de onoare ale ofițerilor participă numai ofițerii, iar la cele în care se aleg consiliile de onoare ale maiștrilor militari și subofițerilor participă cadrele militare cu astfel de grade, precum și un număr de ofițeri, ca invitați, stabiliți de către comandantul/șeful unității militare; la adunările la care se alege un singur consiliu de onoare participă toate cadrele militare din unitatea militară.

La adunările convocate pentru alegerea consiliilor de onoare este necesar să ia parte cel puțin două treimi din numărul cadrelor militare pentru care se alege consiliul de onoare.

Adunările cadrelor militare pentru alegerea consiliilor de onoare se desfășoară

astfel:

a)

comandantul/șeful unității militare deschide adunarea și comunică scopul pentru care a

fost convocată;

b)

dintre participanți, cu excepția comandantului/șefului unității militare, este ales prin vot deschis un prezidiu format din 3 - 5 membri, care să conducă lucrările adunării, unul dintre membrii acestuia redactând și procesul-verbal al adunării;

c)

adunarea cadrelor militare stabilește, prin vot deschis, numărul membrilor supleanți;

d)

participanții la adunare fac propuneri de candidați pentru membrii titulari și, separat, pentru membrii supleanți, care se supun, pe rând, discuției adunării;

e)

în situația în care sunt obiecții asupra unei propuneri, participanții hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus este înscris pe lista candidaților;

f)

dintre participanții care nu figurează pe lista candidaților se alege prin vot deschis o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3 - 5 membri, dintre care unul este ales președinte;

g)

se trece la alegerea prin vot secret a membrilor titulari și supleanți ai consiliului de

onoare;

h)

pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a

voturilor exprimate.

Rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit în fața adunării de către președintele comisiei pentru numărarea voturilor; procesul-verbal se semnează de toți membrii comisiei, se înregistrează la compartimentul documente clasificate, iar componența consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

Dintre membrii titulari aleși, ofițerul cu gradul cel mai mare sau, la grade egale, cel mai mare în funcție este, de drept, președintele consiliului de onoare.

Membrii consiliului de onoare își exercită calitatea de la data constituirii consemnată în ordinul de zi pe unitate până la data expirării duratei pentru care a fost ales sau înainte de termen, în condițiile prezentului regulament.

Cu 30 de zile calendaristice înainte de data expirării duratei calității de membri ai consiliilor de onoare, comandanții/șefii unităților militare unde se constituie acestea au obligația inițierii procedurilor de constituire a noului consiliu de onoare.

Calitatea de membru al consiliului de onoare se suspendă în cazul în care:

a)

beneficiază de concediu conform prevederilor legale sau este detașat în cadrul unei alte unități militare, dar nu mai mult de 6 luni consecutive;

b)

consiliul de onoare a primit o sesizare din partea ori cu privire la un cadru militar cu care membrul consiliului de onoare este soț, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv;

c)

s-a pronunțat în orice mod cu privire la fapta sesizată ca abatere disciplinară anterior propunerii consiliului de onoare pentru soluționarea cauzei;

d)

consiliul de onoare a primit o sesizare îndreptată împotriva sa;

e)

se află în una dintre situațiile de conflict de interese prevăzute la art. 96;

f)

solicită motivat suspendarea sa pentru o perioadă de cel mult 60 de zile consecutive.

Membrul consiliului de onoare care se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (3) are obligația de a solicita suspendarea calității de membru de îndată ce ia cunoștință de existența vreuneia dintre aceste situații.

Cererea de suspendare se face în scris, cu menționarea perioadei pentru care se solicită suspendarea, și se înaintează comandantului/șefului unității militare unde este constituit consiliul de onoare, împreună cu probele doveditoare ale susținerilor care fac obiectul cererii; aprobarea cererii de suspendare se înscrie în ordinul de zi pe unitate și se aduce la cunoștința președintelui consiliului de onoare.

În caz de suspendare a calității unui membru titular al consiliului de onoare, ședințele se desfășoară cu participarea membrului supleant corespunzător.

Demersurile necesare cercetării faptelor care se supun analizei consiliului de onoare se inițiază la ordinul comandantului/șefului unității militare unde este constituit acesta.

Comandantul/șeful unității militare care a luat la cunoștință, pe orice cale, de săvârșirea uneia sau mai multor fapte de către un cadru militar sau la cererea formulată, în scris, a cadrelor militare care se consideră lezate în onoarea și demnitatea lor emite un ordin prin care numește un ofițer desemnat pentru cercetarea acesteia/acestora, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.

Ofițerul desemnat este numit, de regulă, dintre ofițerii cu studii juridice și nu poate fi consilierul juridic al unității, în situația în care în unitatea militară există un singur consilier juridic.

În situația existenței mai multor abateri disciplinare sau mai multor făptuitori, comandantul/șeful unității militare emite un ordin prin care numește o comisie desemnată pentru cercetarea acestora, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, din care cel puțin un membru trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la alin. (3).

Ofițerul desemnat efectuează cercetarea și întocmește dosarul cauzei, pe care îl înmânează comandantului/șefului unității militare, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin; pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 2 zile lucrătoare la solicitarea ofițerului desemnat, cu aprobarea comandantului/șefului care a emis ordinul.

În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofițerul desemnat poate solicita, pe cale oficială, copii ale acelor acte, care pot constitui probe necesare consiliului de onoare pentru a se putea pronunța asupra cauzei; acesta are obligația de a asculta punctul de vedere al cadrului militar

cercetat și, dacă este cazul, pe cel/cei care a/au formulat o plângere împotriva acestuia, precum și persoanele care cunosc faptele imputate, luându-le note explicative.

Ofițerul desemnat sintetizează rezultatele cercetării într-un referat care conține:

a)

datele personale ale cadrului militar cercetat;

b)

modul de comportare anterioară;

c)

sancțiunile aplicate neradiate și recompensele acordate pe parcursul carierei militare;

d)

descrierea amănunțită a faptei și condițiile în care aceasta a fost săvârșită, cu menționarea expresă a articolului de lege sau de act normativ specific, în care aceasta se încadrează.

Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:

a)

un opis al tuturor documentelor componente, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 8;

b)

cererea formulată în scris de cadrele militare care se consideră lezate în onoarea și demnitatea lor;

c)

ordinul de numire a ofițerului desemnat;

d)

referatul întocmit de ofițerul desemnat;

e)

nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofițerul desemnat, prin care se menționează refuzul întocmirii notei;

f)

note explicative ale persoanelor care au cunoștință despre fapte sau documente în legătură cu fapta pentru care cel în cauză este cercetat;

g)

documente probatorii obținute pe durata cercetării;

h)

dovada de luare la cunoștință de către cadrul militar a conținutului ordinului de numire a ofițerului desemnat să cerceteze cauza, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, sau procesul-verbal de constatare prevăzut la art. 104 alin. (5).

Documentele care compun dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate și semnate.

Dosarul cauzei, cuprinzând documentele prevăzute la alin. (1), se înregistrează la compartimentul documente clasificate și se prezintă în aceeași zi comandantului/șefului unității militare.

Comandantul/șeful unității militare analizează dosarul cauzei și, în funcție de situație, emite ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare, sau aplică sancțiunea disciplinară de mustrare scrisă în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2).

Ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare se întocmește potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 10 pentru ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia și, respectiv, în anexa nr. 11 pentru celelalte cadre militare.

Ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare și dosarul cauzei se transmit, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emitere, președintelui consiliului de onoare; în aceeași perioadă de timp ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare se comunică de către ofițerul desemnat, personal, cadrului militar în cauză, care îl primește și semnează de luare la cunoștință.

În același termen, ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare se transmite, după caz, comandantului/șefului unității militare din care face parte cel în cauză și celui la care se află detașat sau pus la dispoziție; în situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră, termenul de comunicare curge de la data prezentării la serviciu.

În situația în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoștință și de primire a ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare se încheie de către ofițerul desemnat/comisie un proces-verbal de constatare a acestei situații, care se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis.

În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare a unui ofițer care îndeplinește o funcție prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior, acesta este adus la cunoștință în scris de către șeful Direcției management resurse umane sau șeful Statului Major General, după caz, președintelui și membrilor consiliului de onoare, comisiei de cercetare prealabilă și ofițerului în cauză.

Președintele consiliului de onoare aduce la cunoștința membrilor consiliului de onoare și ofițerului

desemnat

conținutul

ordinului

de

trimitere

în

fața

consiliului

de

onoare

al comandantului/șefului unității militare.

Cadrele militare care au luat cunoștință de conținutul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare semnează în tabelul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, care se redactează pe versoul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare.

Ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare semnat potrivit alin. (1) se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis.

Cauza se analizează de către membrii titulari ai consiliului de onoare care au gradul cel puțin egal cu al cadrului militar trimis în fața acestuia.

Cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare are dreptul să ceară recuzarea a cel mult 1-2 membri din compunerea consiliului de onoare care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 95 alin. (3) lit. b) - e); în cazul în care unul din membrii consiliului de onoare se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 95 alin. (3) lit. b) - e), acesta are obligația să declare că se abține de la judecarea cazului.

Cererea de recuzare sau declarația de abținere se face, în scris, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data ședinței consiliului de onoare și trebuie să fie temeinic argumentată.

Președintele consiliului de onoare stabilește dacă cererea de recuzare sau declarația de abținere este întemeiată, consemnează admiterea sau respingerea sa într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis, dispune, când este cazul, înlocuirea membrilor titulari cu membri supleanți, și încunoștințează despre aceasta pe cel trimis în fața consiliului de onoare; în situația în care cererea de recuzare sau declarația de abținere îl vizează pe președintele consiliului de onoare, aceasta se soluționează de către comandantul/șeful unității militare care a emis ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare, cu aplicarea aceleiași proceduri.

Membrii titulari aflați în situația prevăzută la alin. (2), precum și cei care nu pot participa la ședința consiliului de onoare din motive temeinice sunt înlocuiți de către președintele consiliului de onoare cu membri supleanți, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data ședinței.

În cazul în care membrii supleanți nu mai îndeplinesc condițiile pentru a fi titulari sau nu mai sunt membri supleanți pentru a se înlocui membrii titulari, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data ședinței, se procedează la alegerea, prin vot secret a altor membri titulari ai consiliului de onoare numai pentru ședința respectivă.

Ședința consiliului de onoare se desfășoară în termen de cel mult 6 zile lucrătoare, de la data emiterii ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare, timp în care dosarul este studiat de către membrii consiliului de onoare care participă la soluționarea acestuia.

Locul desfășurării, data și ora începerii ședinței se stabilesc de președintele consiliului de onoare, cu aprobarea comandantului/șefului unității militare, se consemnează în ordinul de zi pe unitate și se aduc la cunoștință celui ce urmează a fi analizat în consiliul de onoare, prin orice mijloace de comunicare ce pot asigura confirmarea primirii de către acesta, precum și martorilor prevăzuți la art. 109 alin. (3).

Cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare are dreptul ca la ședința consiliului de onoare să fie asistat de un apărător ales, în condițiile prevăzute la art. 26 lit. b).

Apărătorul nu poate fi ales din rândul membrilor consiliului de onoare al unității militare și nu poate fi consilierul juridic care a asigurat asistența juridică a consiliului de onoare.

Cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare comunică președintelui acestuia, în oricare dintre zilele premergătoare ședinței, inclusiv în ziua stabilită pentru analizarea cazului, numele apărătorului ales și numele persoanelor propuse a fi audiate în calitate de martori.

Comandanții/șefii unităților militare în care sunt încadrați martorii și apărătorul ales iau măsuri pentru permiterea participării acestora la ședințele consiliului de onoare și pentru înscrierea activității în ordinul de zi pe unitate.

Președintele consiliului de onoare, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței, aduce la cunoștința celui trimis în fața consiliului de onoare, pe bază de semnătură în documentul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, precum și apărătorului acestuia, în cazul în care și l-a ales și este prezent, conținutul dosarului cauzei; cu acest prilej cadrul militar în cauză poate propune și martorii pe care dorește să îi aducă pentru a fi audiați în ședința consiliului de onoare.

Dosarul cauzei poate fi studiat de cel trimis în fața consiliului de onoare sau de către apărătorul acestuia, după ce dosarul i-a fost adus la cunoștință, ori de câte ori este nevoie, pe timpul programului de lucru, în oricare dintre zilele lucrătoare premergătoare ședinței consiliului de onoare, în baza înștiințării prealabile, în scris, a președintelui consiliului de onoare; dosarul este studiat în prezența a cel puțin unui membru al consiliului de onoare.

În cazul în care cel trimis în fața consiliului de onoare nu vrea să semneze de luarea la cunoștință a conținutului dosarului ori, din motive neîntemeiate, nu se prezintă pentru luare la cunoștință, președintele consiliului de onoare informează despre acest fapt în deschiderea ședinței de analiză a faptelor săvârșite de cel în cauză.

Prezența cadrului militar în cauză în fața consiliului de onoare este obligatorie.

Atunci când se constată absența acestuia pentru motivele prevăzute la art. 104 alin. (4), ședința se desfășoară în cel mult 2 zile lucrătoare de la data încetării situației pentru care cel în cauză a absentat justificat.

În cazul în care cel în cauză absentează nejustificat, deși a fost înștiințat, ședința consiliului

de

onoare

se

desfășoară

în

lipsa acestuia, specificându-se această

situație

în procesul-verbal al ședinței și în hotărâre.

În situația în care cadrul militar a făcut o avertizare în interes public și este analizat ca urmare a unui act de avertizare, acesta poate cere să fie invitați presa și un reprezentant al asociației profesionale din care face parte; în acest sens, anunțul se face la cererea scrisă a președintelui consiliului de onoare prin comunicat pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității hotărârii consiliului de onoare.

Termenii de avertizare în interes public și act de avertizare au semnificațiile prevăzute în Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.

Pentru accesul presei și al reprezentantului asociației profesionale la ședința consiliului de onoare trebuie avute în vedere următoarele:

a)

informațiile ce se discută să nu facă parte din categoria informațiilor clasificate potrivit

legii;

b)

pentru informațiile clasificate vehiculate reprezentanții să dețină certificat de securitate

ori autorizație de acces corespunzător/corespunzătoare.

Membrii consiliului de onoare nu depun jurământ; președintele consiliului de onoare le atrage însă atenția să își dea votul fără patimă și prejudecăți, îndeplinindu-și datoria de conștiință în spiritul dreptății, al onoarei și al demnității militare.

Președintele consiliului de onoare desemnează un membru al consiliului de onoare care întocmește procesul-verbal al ședinței, în care se consemnează modul de desfășurare a acesteia.

În continuarea ședinței, președintele consiliului de onoare dă citire ordinului de trimitere în fața acestui consiliu a cadrului militar în cauză, iar ofițerul desemnat prezintă referatul și alte documente relevante privind fapta săvârșită; președintele consiliului de onoare solicită apoi celui în cauză să prezinte, personal ori prin apărătorul ales, poziția sa față de fapta/faptele care i se impută, precum și eventualele probe pregătite în apărarea sa.

Pentru a se edifica asupra faptei/faptelor săvârșite, membrii consiliului de onoare pot pune întrebări celui în cauză, prin intermediul președintelui; cel audiat răspunde la întrebări personal, având dreptul să se consulte ori de câte ori consideră necesar cu apărătorul său.

După epuizarea întrebărilor sunt audiați, pe rând, martorii care sunt introduși în sală; înainte de a fi audiați, martorilor li se cere să spună numai adevărul și să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc; membrii consiliului de onoare pot adresa întrebări și pot cere lămuriri martorilor numai prin intermediul președintelui.

Președintele consiliului de onoare dă cuvântul ofițerului desemnat în situația în care acesta are de făcut precizări față de probatoriul administrat și explicațiile date de cel analizat în consiliul de onoare pe parcursul ședinței.

Președintele consiliului de onoare dă cuvântul cadrului militar trimis în fața consiliului și apărătorului său, pentru a-și expune concluziile; la sfârșitul ședinței, cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare poate depune la dosar, personal sau prin apărător, concluzii scrise.

Președintele consiliului de onoare declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag din sală pentru deliberare și adoptarea hotărârii în aceeași zi.

Când fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, consiliul de onoare propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare în raport cu gravitatea abaterii săvârșite, avându-se în vedere prevederile art. 63.

Consiliul de onoare adoptă o hotărâre, după ce fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad, propune una dintre soluțiile prevăzute la art. 115, impunându-se cea propusă de majoritatea membrilor; propunerea fiecărui membru al consiliului de onoare trebuie să fie clar exprimată, să nu conducă spre formulări de genul: „Sunt de acord cu propunerea făcută anterior” sau ,,Sunt de acord cu majoritatea”.

În situația în care nu se stabilește o majoritate a aceleiași propuneri, membrul consiliului de onoare care a propus sancțiunea cea mai severă se alătură propunerii membrului consiliului de onoare cea mai apropiată de a sa.

Rezultatul deliberării se consemnează în minuta ședinței în care se înscrie hotărârea adoptată de către consiliul de onoare; minuta se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 14 și se semnează de toți membrii consiliului de onoare care au analizat cauza începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad.

După întocmirea minutei membrii consiliului de onoare se întorc în sala unde a avut loc ședința și președintele consiliului de onoare dă citire hotărârii adoptate, consemnată în minută.

Hotărârea consiliului de onoare se redactează în 2 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 15, în termen de 2 zile lucrătoare de la data adoptării, de către președintele consiliului de onoare sau unul din membrii consiliului de onoare desemnat de acesta, urmărindu-se să nu se omită următoarele elemente, sub sancțiunea nulității hotărârii luate:

a)

data, ora și locul de desfășurare a ședinței consiliului de onoare;

b)

numărul, data și emitentul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare;

c)

gradul, numele și prenumele președintelui, membrilor consiliului de onoare, ale ofițerului desemnat, ale cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare și ale apărătorului ales al acestuia, în situația în care a avut;

d)

descrierea pe scurt a abaterii săvârșite și textele legale în care a fost încadrată fapta, conform ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare;

e)

descrierea desfășurării ședinței consiliului de onoare;

f)

probele administrate în cursul ședinței consiliului de onoare;

g)

concluziile celui trimis în fața consiliului de onoare și apărătorului acestuia, în situația în care a avut;

h)

motivele de fapt și de drept care au determinat hotărârea consiliului de onoare;

i)

hotărârea consiliului de onoare;

j)

menționarea expresă a sintagmei: „Cu drept de formulare a unei cereri de recurs în termen de 2 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință sau de la data comunicării hotărârii consiliului de onoare, după caz, cererea urmând a fi depusă la compartimentul documente clasificate al unității militare unde este constituit consiliul de onoare”.

Hotărârea consiliului de onoare se semnează de către președinte și toți membrii.

În termen de o zi lucrătoare de la data redactării hotărârii consiliului de onoare, un exemplar al hotărârii consiliului de onoare se introduce în dosarul cauzei, iar un exemplar al

acesteia se înmânează cadrului militar/cadrelor militare trimis/trimise în fața consiliului de onoare, de către șeful compartimentului de resurse umane, pe bază de semnătură.

Dacă cel/cei în cauză refuză să semneze, șeful structurii de resurse umane consemnează refuzul într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis, iar exemplarul hotărârii consiliului de onoare se expediază prin mijloace care să ateste confirmarea de primire la adresa indicată sau aflată în evidența unității militare unde este încadrat.

În cazul în care cel trimis în fața consiliului de onoare se consideră nedreptățit prin hotărârea adoptată, poate formula cerere de recurs motivată, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință sau de la data comunicării, către comandantul unității militare în cadrul căreia funcționează consiliul de onoare; cererea se depune la compartimentul documente clasificate al unității militare unde este constituit consiliul de onoare.

Împotriva hotărârii consiliului de onoare prin care s-a propus trimiterea celui în cauză în fața consiliului de judecată, nu se poate formula cerere de recurs.

În cazul în care cel trimis în fața consiliului de onoare este împiedicat să formuleze cererea de recurs în termenul stabilit la alin. (1) din motive care nu țin de persoana sa, acest termen începe să curgă de la data încetării situației respective.

Obligația dovedirii cazurilor care au împiedicat exercitarea dreptului la formularea cererii de recurs revine celui în cauză.

Cererea de recurs se soluționează în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, de către un consiliu de onoare pentru soluționarea recursului, format din trei membri, alții decât cei care au făcut parte din consiliul de onoare care a analizat cazul, numit de comandantul/șeful unității militare; pentru ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia, precum și în cazul în care efectivul existent la structurile prevăzute la art. 88 nu permite constituirea consiliului de onoare pentru soluționarea recursului, cererea de recurs se soluționează de către un consiliu de onoare pentru soluționarea recursului, format din trei membri, alții decât cei care au făcut parte din consiliul de onoare care a analizat cazul, numit potrivit prevederilor art. 90, respectiv art. 88.

Pe timpul soluționării cererilor de recurs prevederile art. 113 se aplică în mod corespunzător.

Consiliul de onoare pentru soluționarea recursului analizează cererea de recurs după procedura prevăzută la art. 114; cu ocazia soluționării cererii de recurs se pot aduce probe noi, care nu au putut fi administrate anterior în cadrul consiliului de onoare.

Consiliul de onoare pentru soluționarea recursului poate adopta una dintre următoarele decizii:

a)

menținerea hotărârii inițiale;

b)

schimbarea hotărârii, ținând cont de faptul că cel în cauză nu își poate agrava situația prin propria lui cale de atac.

Pe timpul adoptării hotărârii consiliului de onoare pentru soluționarea recursului prevederile art. 116 alin. (2) - (4) și ale art. 117 se aplică în mod corespunzător.

Propunerea din cuprinsul hotărârii consiliului de onoare pentru soluționarea recursului, redactată conform modelului prevăzut la anexa nr. 16, este definitivă.

Hotărârea consiliului de onoare rămâne definitivă în cazul în care cel în cauză nu a formulat cerere de recurs în termenul legal prevăzut.

După rămânerea definitivă a propunerii din cuprinsul hotărârii consiliului de onoare, comandantul/șeful unității militare procedează astfel:

a)

în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluția înscrisă la art. 115 lit. a) ordonă structurii de resurse umane să facă mențiunea corespunzătoare în memoriul original;

b)

în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluțiile înscrise la art. 115 lit. b) - c) aplică sau propune, după caz, sancțiunea disciplinară corespunzător competențelor în domeniu;

c)

în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluțiile înscrise la art. 115 lit. d) - f) aplică sancțiunea disciplinară corespunzător competențelor în domeniu sau înaintează raport, pe cale ierarhică, în care se menționează propunerea de sancționare disciplinară, la care anexează dosarul cauzei și memoriul original al cadrului militar;

d)

în cazul în care hotărârea adoptată prevede soluția înscrisă la art. 115 lit. g), în termen de cel mult 2 zile calendaristice de la redactarea hotărârii consiliului de onoare, după caz, numește consiliul de judecată, încredințându-i dosarul, ori înaintează ierarhic, comandantului/șefului eșalonului la care se constituie consiliul de judecată, raport în care menționează punctul său de vedere motivat, anexând dosarul cauzei și memoriul original al cadrului militar; comandantul/șeful eșalonului la care se constituie consiliul de judecată stabilește componența acestuia în cel mult 2 zile lucrătoare de la primirea dosarului.

Dosarul cauzei se clasează în arhiva unității militare, iar câte o copie a hotărârii consiliului de onoare și a hotărârii consiliului de onoare pentru soluționarea recursului, dacă este cazul, precum și a procesului-verbal/proceselor-verbale al/ale ședinței/ședințelor desfășurate se introduc în memoriul original al celui în cauză.

Compartimentul de resurse umane al unității militare consemnează și înaintează, ierarhic, în termen de 5 zile calendaristice, adresele pentru operarea de modificări în sistemul de evidență al managementului resurselor umane; totodată, actualizează, potrivit competențelor, datele din sistemul informatic pentru gestionarea personalului activ RESMIL, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii documentelor, pe cale ierarhică.

În situația în care se impune judecarea comandanților/șefilor structurilor de nivel brigadă/similare și superioare acestora, a locțiitorilor comandanților/șefilor structurilor subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale și șefului Statului Major General, precum și a generalilor/similari, consiliul de judecată se constituie la nivelul Ministerului Apărării Naționale, prin ordin al ministrului, la propunerea comandanților/șefilor structurilor subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale în subordinea cărora se află cadrele militare respective; în cazul

comandanților/șefilor subordonați nemijlocit ministrului apărării naționale propunerea o face șeful Direcției management resurse umane, iar când acesta este în cauză, propunerea se face de către șeful Statului Major General.

Pentru

judecarea

locțiitorilor

comandanților/șefilor

structurilor

de

nivel brigadă/similare și superioare, cu excepția celor de la structurile subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale și șefului Statului Major General, consiliul de judecată se constituie la eșalonul imediat superior, prin ordin al comandantului/șefului eșalonului respectiv, la propunerea comandanților/șefilor în subordinea cărora se află cadrele militare respective.

Consiliile de judecată prevăzute la art. 122 se compun dintr-un președinte și 2 membri, dintre care un consilier juridic/ofițer de justiție militară sau din altă armă, absolvent, cu examen de licență, al facultății de drept.

Consiliile de judecată au următoarea componență:

a)

pentru ofițerii cu gradul de colonel/comandor, președinte este un general/amiral sau colonel/comandor încadrat într-o funcție superioară celei în care este încadrat ofițerul în cauză, iar membri doi colonei/comandori;

b)

pentru ofițerii cu gradul de locotenent-colonel/căpitan-comandor, președinte este un colonel/comandor, iar membri un colonel/comandor și un locotenent-colonel/căpitan-comandor;

c)

pentru

ofițerii

cu

gradul

de

maior/locotenent-comandor,

președinte

este

un colonel/comandor, iar membri un colonel/locotenent-comandor și un locotenent-colonel/căpitan- comandor sau un maior/locotenent-comandor;

d)

pentru ofițerii cu gradul de cel mult căpitan, președinte este un colonel/comandor, iar membri un ofițer cu gradul de cel puțin maior/locotenent-comandor și un ofițer cu gradul de căpitan;

e)

pentru maiștri militari și subofițeri, președinte este un ofițer cu gradul de cel puțin maior/locotenent-comandor, iar membri un ofițer cu grad egal sau mai mic decât cel al președintelui și un maistru militar sau subofițer cel puțin egal în grad cu cel care urmează a fi judecat.

Consiliile de judecată prevăzute la art. 123 se compun din trei membri, cel puțin egali în grad cu cel care urmează a fi judecat, dintre care un ofițer de justiție militară; președintele consiliului de judecată va avea grad superior ofițerului judecat.

In consiliile de judecată sunt numite acele cadre militare care se remarcă prin conduită ireproșabilă, principialitate, autoritate morală și profesională în rândul acestora, și au o vechime de cel puțin un an în unitatea militară respectivă și de cel puțin cinci ani în rândul cadrelor militare în activitate.

Cadrele militare care sunt numite în componența consiliilor de judecată pot fi atât de la eșaloanele unde funcționează consiliile respective, cât și din structurile subordonate acestora; de regulă se numește cel puțin un cadru militar din unitatea militară unde este încadrat cel care urmează a fi judecat.

Nu pot fi numite ca membri în consiliile de judecată cadrele militare care au fost analizate de consiliile de onoare și consiliile de judecată și declarate vinovate.

Din consiliile de judecată nu pot face parte:

a)

comandantul/șeful unității militare în care este încadrat cel în cauză, precum și al eșalonului la care se constituie consiliul de judecată;

b)

cadrele militare care au făcut sesizări împotriva celui trimis în judecată sau care urmează să se prezinte ca martori în ședința de judecată;

c)

cei care se află în curs de cercetare ori în judecata unui consiliu de onoare, consiliu de judecată sau a unei instanțe militare ori civile;

d)

rudele sau afinii până la gradul 4 inclusiv, cu cel trimis în judecată;

e)

cadrele militare care sunt parte, ei sau rudele lor până la gradul 4 inclusiv, într-un proces contra celui trimis în judecată;

f)

cadrele militare care sunt creditori sau debitori ai celui trimis în judecată;

g)

ofițerii desemnați care execută cercetarea și întocmesc dosarul cauzei;

h)

cadrele militare care sunt în subordinea celui trimis în judecată.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt trimiși în fața consiliilor de judecată de către comandanții/șefii eșaloanelor la care acestea se constituie, fiecare pentru cadrele din subordine.

Comandanții/șefii de la nivelurile ierarhice superioare pot trimite cadrele militare din structurile subordonate, iar ministrul apărării naționale pe orice ofițer, maistru militar sau subofițer, în fața consiliilor de judecată de la eșaloanele la care, potrivit prevederilor art. 122 și art. 123, acestea trebuie să fie judecate.

Cadrele militare care săvârșesc abateri pe timpul cât sunt detașate la alte unități din Ministerul Apărării Naționale pentru a îndeplini funcții sau a executa misiuni, ori pentru a urma

diferite forme de pregătire în țară, vor fi trimise în fața consiliului de judecată de la eșalonul de care aparțin, la propunerea comandanților/șefilor în subordinea cărora se află detașate.

Cadrele militare care săvârșesc abateri pe timpul cât sunt detașate în afara Ministerului Apărării Naționale pentru a executa misiuni, precum și pe timpul cât se află la studii în străinătate, sunt trimise în fața consiliului de judecată al eșalonului de la care provin, la propunerea comandanților/șefilor structurilor din care fac parte.

Comandantul/șeful unității militare unde se constituie consiliul de judecată inițiază demersurile necesare cercetării faptelor care se supun analizei consiliului de judecată, astfel:

a)

la ordinul ministrului apărării naționale sau al comandanților/șefilor eșaloanelor superioare;

b)

în urma hotărârii consiliilor de onoare;

c)

când constată personal că se impune acest lucru și sunt date certe în acest sens;

d)

când primesc propuneri din partea comandanților/șefilor eșaloanelor subordonate sau ai unităților militare unde sunt detașate cadrele militare care urmează a fi judecate;

e)

în urma unei reclamații sau sesizări primite de la o persoană care și-a declinat identitatea și a prezentat date certe transmise pe cale legală.

În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), propunerea se înaintează, ierarhic, la eșalonul unde se constituie consiliul de judecată, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la descoperirea faptei, fiecare dintre comandanții/șefii ierarhici, fiind obligați să consemneze în scris punctul lor de vedere.

În situațiile prevăzute la alin. (1), comandantul/șeful unității militare emite un ordin scris, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7, prin care numește un ofițer desemnat pentru cercetarea faptei/faptelor.

Ofițerul desemnat este numit, de regulă, dintre ofițerii cu studii juridice și nu poate fi consilierul juridic al unității, în situația în care în unitatea militară există un singur consilier juridic.

În situația existenței mai multor abateri disciplinare sau mai multor făptuitori, comandantul/șeful unității militare poate numi o comisie desemnată pentru cercetarea acestora, din care cel puțin un membru să îndeplinească condițiile prevăzute la alin. (4).

Ofițerul desemnat efectuează cercetarea și întocmește dosarul cauzei, pe care îl înmânează comandantului/șefului unității militare, în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data numirii prin ordin; pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu cel mult 2 zile lucrătoare la solicitarea ofițerului desemnat, cu aprobarea comandantului/șefului care a emis ordinul.

În vederea întocmirii dosarului cauzei, ofițerul desemnat poate solicita, pe cale oficială, copii ale acelor acte, care pot constitui probe necesare consiliului de judecată pentru a se putea

pronunța asupra cauzei; acesta are obligația de a asculta punctul de vedere al cadrului militar cercetat și, dacă este cazul, pe cel/cei care a/au formulat o plângere împotriva acestuia, precum și persoanele care cunosc faptele imputate, luându-le note explicative.

Ofițerul desemnat sintetizează rezultatele cercetării într-un referat care conține:

a)

datele personale ale cadrului militar cercetat;

b)

modul de comportare anterioară;

c)

sancțiunile disciplinare aplicate neradiate și recompensele acordate pe parcursul carierei militare;

d)

descrierea amănunțită a faptei și condițiile în care aceasta a fost săvârșită, cu menționarea expresă a articolului de lege sau de act normativ specific, în care aceasta se încadrează.

Dosarul cauzei trebuie să cuprindă:

a)

un opis al tuturor documentelor componente, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8;

b)

ordinul de numire a ofițerului desemnat;

c)

referatul întocmit de ofițerul desemnat;

d)

punctul de vedere al comandantului/șefului unității militare în care este încadrat cel trimis în judecată;

e)

după caz, reclamația sau sesizarea persoanei care și-a declinat identitatea, procesul-verbal de cercetare administrativă, alte probe transmise pe cale legală;

f)

nota explicativă a cadrului militar cercetat sau, după caz, procesul-verbal întocmit de ofițerul desemnat, prin care se menționează refuzul întocmirii notei;

g)

note explicative ale persoanelor care au cunoștință despre fapte sau documente în legătură cu fapta pentru care cel în cauză este cercetat;

h)

documente probatorii obținute pe durata cercetării;

i)

dovada de luare la cunoștință de către cadrul militar a conținutului ordinului de numire a ofițerului desemnat să cerceteze cauza, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, sau procesul-verbal de constatare prevăzut la art. 134 alin. (5).

În situația în care cel reclamat este comandant/șef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuții de control, inspecție și evaluare a persoanei care a făcut reclamația sau sesizarea, se va asigura protecția acesteia, prin ascunderea identității față de cel reclamat.

Documentele care compun dosarul cauzei trebuie să fie, în mod obligatoriu, datate și semnate.

Dosarul cauzei, cuprinzând documentele prevăzute la alin. (1), se înregistrează la compartimentul documente clasificate și se prezintă în aceeași zi comandantului/șefului unității militare.

Art. l31. - (1) Când două sau mai multe cadre militare sunt cercetate pentru aceleași fapte săvârșite în comun, li se întocmesc dosare separate și sunt judecate împreună de către același consiliu de judecată, constituit în raport cu cel mai mare în grad, respectiv în funcție, la grade egale, dintre cei în cauză.

(2) Dacă cei trimiși în judecată fac parte din unități militare subordonate unor eșaloane care constituie consilii de judecată diferite, aceștia vor fi trimiși în fața consiliului de judecată al primului eșalon superior comun, la ordinul comandantului/șefului acestuia.

Dacă pe parcursul cercetării cauzei rezultă și implicarea unor cadre militare din afara unității militare, ofițerul desemnat raportează situația comandantului/șefului unității militare, care este obligat să îi sesizeze în scris pe comandanții/șefii unităților militare din care fac parte cadrele militare respective.

Comandanții/șefii unităților militare din care fac parte cadrele militare implicate în săvârșirea abaterilor disciplinare pot iniția proceduri similare de cercetare a cadrelor militare din unitățile lor, dacă apreciază că se impune această măsură.

Comandantul/șeful unității militare analizează dosarul cauzei și, dacă este cazul, emite ordinul de trimitere în fața consiliului de judecată, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare.

În ordinul de trimitere în fața consiliului de judecată se înscriu, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 10 pentru ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia și, respectiv, anexa nr. 11 pentru celelalte cadre militare, cel puțin următoarele date:

a)

președintele consiliului de judecată și membrii;

b)

ofițerul desemnat/comisia care a întocmit dosarul cauzei;

c)

fapta care constituie abatere gravă de la disciplina militară cu menționarea expresă a articolului de lege sau de act normativ specific în care aceasta se încadrează;

d)

dreptul cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată de a fi asistat de un apărător

ales.

Ordinul de trimitere în fața consiliului de judecată și dosarul cauzei se transmit, în

termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emitere, președintelui consiliului de judecată; în aceeași perioadă de timp ordinul de trimitere în fața consiliului de judecată se comunică personal cadrului

militar în cauză, de către ofițerul desemnat/comisie, care îl primește și semnează de luare la cunoștință.

În același termen, ordinul de trimitere în fața consiliului de judecată se transmite, după caz, comandantului/șefului unității militare din care face parte cel în cauză și celui la care se află detașat sau pus la dispoziție; în situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră, termenul de comunicare curge de la data prezentării la serviciu.

În situația în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoștință și de primire a ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată, se încheie de către ofițerul desemnat/comisie un proces-verbal de constatare a acestei situații, care se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis.

În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la emiterea ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată a unui ofițer care îndeplinește o funcție prevăzută cu gradul de general de brigadă/similar sau superior, acesta este adus la cunoștință în scris de către șeful Direcției management resurse umane sau șeful Statului Major General, după caz, președintelui și membrilor consiliului de judecată, comisiei de cercetare prealabilă și ofițerului în cauză.

Președintele consiliului de judecată aduce la cunoștința membrilor consiliului de judecată și ofițerului desemnat conținutul ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată al comandantului/șefului unității militare.

Cadrele militare care au luat cunoștință de conținutul ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată semnează în tabelul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, care se redactează pe versoul ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată.

Ordinul de trimitere în fața consiliului de judecată astfel semnat potrivit alin. (1) se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opisul acestuia.

Cauza se analizează de către membrii consiliului de judecată care au gradul cel puțin egal cu al cadrului militar trimis în fața acestuia.

Cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată are dreptul să ceară recuzarea membrilor din compunerea consiliului de judecată în situația în care sesizează existența uneia dintre situațiile prevăzute la art. 125 alin. (3) și (4).

În cazul în care unul din membrii consiliului de judecată se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 125 alin. (3) și (4) are obligația să declare că se abține de la judecarea cazului.

Cererea de recuzare sau declarația de abținere se face în scris, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data ședinței și trebuie să fie temeinic argumentată.

Președintele consiliului de judecată stabilește dacă cererea de recuzare sau declarația de abținere este întemeiată și consemnează admiterea sau respingerea sa într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis.

Membrii consiliului de judecată recuzați, sau care din motive bine întemeiate se abțin să participe la judecarea unui caz, se înlocuiesc de comandantul/șeful care i-a numit cu alte cadre militare care îndeplinesc condițiile prevăzute în regulament, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data când s-a admis recuzarea, respectiv abținerea; această măsură se aduce la cunoștința celui trimis în fața consiliului de judecată.

În situația în care cererea de recuzare sau declarația de abținere îl vizează pe președintele consiliului de judecată, aceasta se soluționează de către comandantul/șeful care a emis ordinul de trimitere în fața consiliului de judecată, cu aplicarea procedurii prevăzute la alin. (4) și (5).

Ședința consiliului de judecată se desfășoară în termen de cel mult 6 zile lucrătoare de la data emiterii ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată, timp în care dosarul este studiat de către membrii consiliului de judecată care participă la soluționarea acestuia.

Locul desfășurării, data și ora începerii ședinței se stabilesc de președintele consiliului de judecată, cu aprobarea comandantului/șefului unității militare, se consemnează în ordinul de zi pe unitate și se aduce la cunoștință celui ce urmează a fi analizat în consiliul de judecată, prin orice mijloace de comunicare care pot asigura confirmarea primirii de către acesta, precum și martorilor prevăzuți la art. 139 alin. (3).

Cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată are dreptul ca la ședința consiliului de judecată să fie asistat de un apărător ales, în condițiile prevăzute la art. 26 lit. b).

Apărătorul nu poate fi ales din rândul membrilor consiliului de judecată al unității militare și nu poate fi consilierul juridic care a asigurat asistența juridică a consiliului.

Cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată comunică președintelui acestuia, în oricare dintre zilele premergătoare ședinței, inclusiv în ziua stabilită pentru analizarea cazului, numele apărătorului ales și numele persoanelor propuse a fi audiate în calitate de martori.

Martorii propuși de către cel în cauză să fie audiați de către consiliul de judecată sunt informați în timp util asupra datei și locului de desfășurare a ședinței.

Comandanții/șefii unităților militare în care sunt încadrați martorii și apărătorul ales iau măsuri pentru permiterea participării acestora la ședințele consiliului de judecată și pentru înscrierea activității în ordinul de zi pe unitate.

Președintele consiliului de judecată, cu cel puțin 4 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței, aduce la cunoștința celui trimis în fața consiliului de judecată, pe bază de semnătură în documentul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, precum și apărătorului acestuia, în cazul în care și l-a ales și este prezent, conținutul dosarului cauzei; cu acest prilej cadrul militar în cauză poate propune și martorii pe care dorește să îi aducă pentru a fi audiați în ședința consiliului de judecată.

Dosarul cauzei poate fi studiat de cel trimis în fața consiliului de judecată sau de către apărătorul acestuia, după ce dosarul i-a fost adus la cunoștință, ori de câte ori este nevoie, în oricare dintre zilele lucrătoare premergătoare ședinței consiliului de judecată, în baza înștiințării prealabile, în scris, a președintelui consiliului de judecată; dosarul este studiat în prezența a cel puțin unui membru al consiliului de judecată.

În cazul în care cel trimis în fața consiliului de judecată nu vrea să semneze de luare la cunoștință a conținutului dosarului ori, din motive neîntemeiate, nu se prezintă pentru luare la cunoștință, președintele consiliului de judecată informează despre acest fapt în deschiderea ședinței de analiză a faptelor săvârșite de cel în cauză.

Prezența cadrului militar în cauză în fața consiliului de judecată este obligatorie.

Atunci când se constată absența acestuia pentru motivele prevăzute la art. 134 alin. (4), ședința se desfășoară în cel mult 2 zile lucrătoare de la data încetării situației pentru care cel în cauză a absentat justificat.

În cazul în care cel în cauză absentează nejustificat, deși a fost înștiințat, ședința consiliului de judecată se desfășoară în lipsa acestuia, specificându-se această situație în procesul-verbal al ședinței și în hotărâre.

În situația în care cadrul militar a făcut o avertizare în interes public și este analizat ca urmare a unui act de avertizare, acesta poate cere să fie invitați presa și un reprezentant al asociației profesionale din care face parte; în acest sens, anunțul se face la cererea scrisă a președintelui consiliului de judecată prin comunicat pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității hotărârii consiliului de judecată.

Termenii de avertizare în interes public și act de avertizare au semnificațiile prevăzute în Legea nr. 571/2004.

Pentru accesul presei și al reprezentantului asociației profesionale la ședința consiliului de judecată trebuie avute în vedere următoarele:

a)

informațiile ce se discută să nu facă parte din categoria informațiilor clasificate potrivit

legii;

b)

pentru informațiile clasificate vehiculate reprezentanții să dețină certificat de securitate

ori autorizație de acces corespunzător/corespunzătoare.

Membrii consiliului de judecată nu depun jurământ; președintele consiliului de judecată le atrage însă atenția să își dea votul fără patimă și prejudecăți, îndeplinindu-și datoria de conștiință în spiritul dreptății, al onoarei și al demnității militare.

Președintele consiliului de judecată desemnează un membru al consiliului de judecată care întocmește procesul-verbal al ședinței, în care se consemnează modul de desfășurare a acesteia.

În continuarea ședinței, președintele consiliului de judecată dă citire ordinului de trimitere în fața acestui consiliu a cadrului militar în cauză, iar ofițerul desemnat prezintă referatul și alte documente relevante privind fapta săvârșită; președintele consiliului de judecată solicită apoi celui în cauză să prezinte, personal ori prin apărătorul ales, poziția sa față de fapta/faptele care i se impută, precum și eventualele probe pregătite în apărarea sa.

Pentru a se edifica asupra faptei/faptelor săvârșite, membrii consiliului de judecată pot pune întrebări celui în cauză, prin intermediul președintelui; cel audiat răspunde la întrebări personal, având dreptul să se consulte ori de câte ori consideră necesar cu apărătorul său.

După epuizarea întrebărilor sunt audiați, pe rând, martorii care sunt introduși în sală; înainte de a fi audiați, martorilor li se cere să spună numai adevărul și să nu ascundă nimic din ceea ce cunosc.

Membrii consiliului de judecată pot adresa întrebări și pot cere lămuriri martorilor, numai prin intermediul președintelui.

Președintele consiliului de judecată dă cuvântul ofițerului desemnat în situația în care acesta are de făcut precizări față de probatoriul administrat și explicațiile date de cel analizat în consiliul de judecată pe parcursul ședinței.

Președintele consiliului de judecată dă cuvântul cadrului militar trimis în fața consiliului și apărătorului său, pentru a-și expune concluziile; la sfârșitul ședinței, cadrul militar trimis în fața consiliului de judecată poate depune la dosar, personal sau prin apărător, concluzii scrise.

Președintele consiliului de judecată declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de judecată care au analizat cazul se retrag din sală pentru deliberare și adoptarea hotărârii în aceeași zi.

Când fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, consiliul de judecată propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare în raport cu gravitatea abaterii săvârșite, avându-se în vedere prevederile art. 63.

Consiliul de judecată adoptă o hotărâre, după ce fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad, propune una dintre soluțiile prevăzute la art. 145, impunându-se cea propusă de majoritatea sau unanimitatea membrilor; propunerea fiecărui membru al consiliului de judecată trebuie să fie clar exprimată, să nu conducă spre formulări de genul: ,,Sunt de acord cu propunerea făcută anterior” sau ,,Sunt de acord cu majoritatea”.

În situația în care nu se stabilește o majoritate a aceleiași propuneri, membrul consiliului de judecată care a propus sancțiunea cea mai severă se alătură propunerii membrului consiliului de judecată celei mai apropiate de a sa.

Rezultatul deliberării se consemnează în minuta ședinței în care se înscrie hotărârea adoptată de către consiliul de judecată; minuta se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 14 și se semnează de toți membrii consiliului de judecată care au analizat cauza începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad.

După întocmirea minutei membrii consiliului de judecată se întorc în sala unde a avut loc ședința și președintele consiliului de judecată dă citire hotărârii adoptate, consemnată în minută.

Hotărârea consiliului de judecată se redactează în 2 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 15, în termen de 2 zile lucrătoare de la data adoptării, de către președintele consiliului de judecată sau unul din membrii consiliului de judecată desemnat de acesta, urmărindu-se să nu se omită următoarele elemente, sub sancțiunea nulității hotărârii luate:

a)

data, ora și locul de desfășurare a ședinței consiliului de judecată;

b)

numărul, data și emitentul ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată;

c)

gradul, numele și prenumele președintelui, membrilor consiliului de judecată, ale ofițerului desemnat, ale cadrului militar trimis în fața consiliului de judecată și ale apărătorului ales al acestuia, în situația în care a avut;

d)

descrierea pe scurt a abaterii săvârșite și textele de lege în care a fost încadrată fapta, conform ordinului de trimitere în fața consiliului de judecată;

e)

descrierea desfășurării ședinței consiliului de judecată;

f)

probele administrate în cursul ședinței consiliului de judecată;

g)

concluziile celui trimis în fața consiliului de judecată și apărătorului acestuia, în situația în care a avut;

h)

motivele de fapt și de drept care au determinat hotărârea consiliului de judecată;

i)

hotărârea consiliului de judecată;

j)

menționarea expresă a sintagmei: „Cu drept de formulare a unei cereri de recurs în termen de 2 zile lucrătoare de la data luării la cunoștință sau de la data comunicării hotărârii consiliului de judecată, cererea urmând a fi depusă la compartimentul documente clasificate al unității militare unde este constituit consiliul de judecată”.

Hotărârea consiliului de judecată se semnează de președinte și de către toți membrii.

În termen de o zi lucrătoare de la data redactării hotărârii consiliului de judecată, un exemplar al hotărârii consiliului de judecată se introduce în dosarul cauzei, iar un exemplar al acesteia se înmânează cadrului militar/cadrelor militare trimis/trimise în fața consiliului de judecată, de către șeful structurii de resurse umane, pe bază de semnătură.

Dacă cel/cei în cauză refuză să semneze, șeful structurii de resurse umane consemnează refuzul într-un proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis, iar exemplarul hotărârii consiliului de judecată se expediază prin mijloace care să ateste confirmarea de primire la adresa indicată sau aflată în evidența unității militare unde este încadrat.

În prima zi lucrătoare după redactarea hotărârii prevăzută la art. 146, președintele consiliului de judecată întocmește un raport adresat comandantului/șefului unității militare, la care anexează dosarul cauzei.

După studierea documentelor, comandantul/șeful unității militare adoptă una dintre următoarele decizii:

a)

dispune măsuri pentru aplicarea sancțiunii disciplinare propuse sau a uneia mai ușoare, conform competențelor legale, de îndată ce hotărârea consiliului de judecată devine definitivă;

b)

dispune reanalizarea, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărârii consiliului de judecată, a cauzei de către același consiliu de judecată în cazul în care constată că au fost încălcate în mod evident normele de procedură prevăzute la art. 134-137 și la art. 139-147.

În situația prevăzută la alin. (2) lit. b) procedura se reia de la refacerea actului de procedură încălcat.

În cazul în care cel trimis în fața consiliului de judecată se consideră nedreptățit prin hotărârea adoptată, poate formula cerere de recurs motivată, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la comunicare; cererea se depune la compartimentul documente clasificate al unității militare unde este constituit consiliul de judecată.

În cazul în care cel trimis în fața consiliului de judecată este împiedicat să formuleze cererea de recurs în termenul stabilit la alin. (1) din motive care nu țin de persoana sa, acest termen începe să curgă de la data încetării situației respective.

Obligația dovedirii cazurilor care au împiedicat exercitarea dreptului la formularea cererii de recurs revine celui în cauză.

Cererea de recurs se soluționează în termen de cel mult 4 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, de către un consiliu de judecată pentru soluționarea recursului, format din 3 membri, alții decât cei care au făcut parte din consiliul de judecată care a analizat cazul, numit de comandantul/șeful unității militare; pentru ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia, cererea de recurs se soluționează de către un consiliu de judecată pentru soluționarea recursului, format din 3 membri, alții decât cei care au făcut parte din consiliul de judecată care a analizat cazul, numit cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 123 sau ale art. 126.

Pe timpul soluționării cererilor de recurs prevederile art. 143 se aplică în mod corespunzător.

Consiliul de judecată pentru soluționarea recursului analizează cererea de recurs după procedura prevăzută la art. 144; cu ocazia soluționării cererii de recurs se pot aduce probe noi, care nu au putut fi administrate anterior în cadrul consiliului de judecată.

Consiliul de judecată pentru soluționarea recursului poate adopta una dintre următoarele decizii:

a)

menținerea hotărârii inițiale;

b)

schimbarea hotărârii, ținând cont de faptul că cel în cauză nu își poate agrava situația prin propria lui cale de atac.

Pe timpul adoptării hotărârii consiliului de judecată pentru soluționarea recursului, prevederile art. 146 alin. (2) - (4) și ale art. 147 se aplică în mod corespunzător.

Propunerea din cuprinsul hotărârii consiliului de judecată pentru soluționarea recursului, redactată conform modelului prevăzut la anexa nr. 16, este definitivă.

Hotărârea consiliului de judecată rămâne definitivă în cazul în care cel în cauză nu a formulat cerere de recurs în termenul legal prevăzut.

După rămânerea definitivă a propunerii din cuprinsul hotărârii consiliului de judecată, comandantul/șeful unității militare procedează astfel:

a)

în cazul adoptării hotărârii cu soluția prevăzută la art. 145 lit. a) ordonă structurii de resurse umane să facă mențiunea corespunzătoare în memoriul original;

b)

în cazul adoptării hotărârii cu soluțiile prevăzute la art. 145 lit. b) - c) aplică sau propune, după caz, sancțiunea disciplinară corespunzător competențelor în domeniu;

c)

în cazul adoptării hotărârii cu soluțiile prevăzute la art. 145 lit. d) - g) aplică sancțiunea disciplinară corespunzător competențelor în domeniu sau înaintează raport, pe cale ierarhică, în care se menționează propunerea de sancționare disciplinară, la care anexează dosarul cauzei și memoriul original al cadrului militar.

Rapoartele cu propunerile consiliilor de judecată privind trecerea în rezervă sau menținerea în activitate a cadrelor militare se avizează de către consilierul juridic al eșalonului la care s-a constituit consiliul de judecată și sunt însoțite de dosarul consiliului de judecată și de dosarul consiliului de onoare, în cazul celor judecați pentru aducerea unor grave prejudicii onoarei și demnității militare.

Dosarul cauzei se clasează în arhiva unității militare, iar câte o copie a hotărârii consiliului de judecată și a hotărârii consiliului de judecată pentru soluționarea recursului, dacă este cazul, precum și a procesului-verbal/proceselor-verbale al/ale ședinței/ședințelor desfășurate se introduc în memoriul original al celui în cauză.

Structura de resurse umane a unității militare consemnează și înaintează, ierarhic, în termen de 5 zile calendaristice, adresele pentru operarea de modificări în sistemul de evidență al

managementului resurselor umane; totodată, actualizează, potrivit competențelor, datele din sistemul informatic pentru gestionarea personalului activ RESMIL, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii documentelor, pe cale ierarhică.