Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 225/2013

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

prezumat în vigoare

Data actului
9 mai 2013
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 429 din 15 iulie 2013
Citează
5 acte
Structură
1 articol · 14.706 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 263/2010 16 decembrie 2010 (prevederi anume) privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 158 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Petrică Bran, Vasile Goga, Victor Berceanu, Mihai Stroe, Relu Pătrașcu, Constantin Vlad, Constantin Nica, Auraș Blidaru, Stănică Negoiță, Dănuț Stoian, Gicuță Porneală, Stan Balaban, Georgel Tăndică și Fănică Dobrea în Dosarul nr. 1.116/113/2012/a1 al Curții de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 25D/2013.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, Constantin Vlad, asistat de avocatul Lidia Dumitrescu.

Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate. În acest sens, arată că textul de lege criticat îl încadrează pe autorul excepției în condiții deosebite de muncă, deși, potrivit legislației anterioare, fusese încadrat în grupa I de muncă, asimilată, după intrarea în vigoare a

Legii nr. 19/2000 , condițiilor speciale de muncă. Astfel, este mărit stagiul de cotizare, cu consecințe asupra cuantumului pensiei, aducându-se atingere, totodată, unor drepturi câștigate. În același timp, este afectată stabilitatea juridică și sunt încălcate dispozițiile constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. În egală măsură, este încălcat și principiul separației puterilor în stat, întrucât dreptul la încadrarea în grupa I de muncă a fost recunoscut prin hotărâre judecătorească, dar a fost apoi înlăturat prin voința legiuitorului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu aduce atingere unor drepturi câștigate, ci doar stabilește un alt mod de calcul al pensiei, aplicabil de la data intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010

pentru viitor. De asemenea, consideră că problemele indicate de autorul excepției izvorăsc din modul de aplicare a legii, care este supus controlului instanței de judecată, iar nu celei de contencios constituțional.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 2.344 din 6 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1.116/113/2012/a1, Curtea de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 158 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepția a fost ridicată de Petrică Bran, Vasile Goga, Victor Berceanu, Mihai Stroe, Relu Pătrașcu, Constantin Vlad, Constantin Nica, Auraș Blidaru, Stănică Negoiță, Dănuț Stoian, Gicuță Porneală, Stan Balaban, Georgel Tăndică și Fănică Dobrea cu prilejul soluționării unei acțiuni civile în care au solicitat recunoașterea ca muncă desfășurată în condiții speciale a activității desfășurate după data de 1 aprilie 2001.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, următoarele:

1. Anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, autorii excepției au fost încadrați în grupa I de muncă în conformitate cu Ordinul ministrului muncii și ocrotirilor sociale, al ministrului sănătății și al președintelui Comisiei Naționale pentru Protecția Muncii nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării. Ulterior, conform

Legii nr. 19/2000 , coroborată cu

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006

privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, perioada de muncă realizată în grupa I de muncă, anterioară intrării în vigoare a

Legii nr. 19/2000 , a fost asimilată muncii în condiții speciale. Textul de lege criticat transformă însă perioadele în care autorii excepției au fost încadrați în condiții speciale de muncă în condiții deosebite de muncă, mărind astfel stagiul de cotizare și crescând vârsta de pensionare.

Astfel, se aduce atingere principiului neretroactivității legii civile, întrucât

art. 158 din Legea nr. 263/2010

produce efecte pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, afectând drepturi deja câștigate la data desfășurării activității, respectiv încadrarea în condiții speciale de muncă, supuse unor multiple riscuri.

2. Textul de lege criticat aduce atingere principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât creează o inegalitate între persoanele care au avut posibilitatea de a se pensiona în temeiul legislației anterioare

Legii nr. 263/2010 , mai favorabilă, și cele pensionate în temeiul acestei din urmă legi.

3.

Articolul 158

din Legea nr. 263/2010

aduce atingere principiului separației puterilor în stat, întrucât tinde la schimbarea situației juridice constatate de o instanță de judecată printr-o sentință civilă definitivă și irevocabilă de încadrare în grupa I de muncă a unuia dintre autorii excepției.

4. Este încălcat art. 11 din Constituție în raport cu art. 1, art. 5 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție și art. 1 din Primul Protocol la Convenție. În acest sens, arată că statul român a încălcat dreptul persoanelor de a beneficia de categoria condițiilor speciale de muncă, prin adoptarea unei legislații aflate în contradicție atât cu normele interne, cât și cu cele internaționale. Astfel, dreptul la încadrare într-o anumită grupă de muncă, cu toate consecințele pecuniare ce rezultă din această situație juridică, este un drept fundamental și nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și retroactiv. De asemenea, se încalcă cerința previzibilității normelor de legi, întrucât la data la care au desfășurat activitatea în condiții speciale era previzibil că legea în temeiul căreia au intrat în profesie nu va modifica drepturile bănești cuvenite. În plus, nu există nicio justificare pentru a institui un tratament juridic diferit între persoanele care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 263/2010

și cele pensionate ulterior. În sfârșit, consideră că autorii excepției aveau o speranță legitimă de a obține anumite drepturi de valoare patrimonială, iar

art. 158 din Legea nr. 263/2010 , aducând atingere acestor drepturi, încalcă dreptul de proprietate.

5. Dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 5 alin. (1) și

art. 6 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 .

Curtea de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, însă, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia acesteia.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 158 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziții potrivit cărora "(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I și a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale.

(2) Adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001."

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege contravin următoarelor texte din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat. De asemenea, consideră că este încălcat art. 11 din Constituție prin raportare la dispozițiile art. 1, art. 5 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dispoziții referitoare la obligația de a respecta drepturile omului, dreptul la libertate și la siguranță și interzicerea discriminării. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, dispoziții referitoare la interzicerea generală a discriminării și dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenție, referitoare la protecția proprietății.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat stabilește criteriile după care va fi calculată vârsta necesară pentru pensionarea persoanelor care au fost încadrate în grupele I și a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001. Astfel, arată că se vor avea în vedere criteriile stabilite de lege pentru persoanele care au desfășurat munca în condiții deosebite, respectiv cele prevăzute la

art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 .

Teza a doua a

art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010

stabilește însă și o excepție, respectiv situația persoanelor care au realizat activități care, conform art. 30 alin. (1) din aceeași lege, sunt încadrate în condiții speciale. Sunt avute în vedere activitățile desfășurate în: "a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;

b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații;

c) activitățile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;

d) aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;

e) activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3;

f) activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4."

Acestor din urmă persoane li se vor aplica reglementările art. 55 alin. (1) lit. b), art. 56 și

art. 57 din Legea nr. 263/2010 , respectiv reglementările aferente persoanelor care au desfășurat munca în condiții speciale.

Astfel, textul de lege criticat nu neagă încadrarea făcută în temeiul legislației anterioare în grupa I ori a II-a de muncă, ci doar stabilește modul în care va fi calculată vârsta legală de pensionare pentru aceste persoane, în măsura în care nu desfășoară activități încadrate în condiții speciale, potrivit reglementărilor în vigoare.

De altfel,

Legea nr. 263/2010

preia aceleași clasificări ale locurilor de muncă în condiții speciale și ale unităților care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale prevăzute și în legislația anterioară, respectiv în

Legea nr. 226/2006

privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, lege în a cărei ipoteză autorii excepției arată că se încadrează, nefiindu-le astfel aplicabilă teza întâi a

art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 , criticată pe calea excepției de neconstituționalitate.

Având în vedere cele reținute mai sus, Curtea apreciază că, în realitate, pretinsele probleme de neconstituționalitate invocate de autorii excepției sunt determinate de o greșită interpretare a legii, asupra căreia este competentă să se pronunțe instanța de judecată, iar nu instanța de contencios constituțional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 158 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Petrică Bran, Vasile Goga, Victor Berceanu, Mihai Stroe, Relu Pătrașcu, Constantin Vlad, Constantin Nica, Auraș Blidaru, Stănică Negoiță, Dănuț Stoian, Gicuță Porneală, Stan Balaban, Georgel Tăndică și Fănică Dobrea în Dosarul nr. 1.116/113/2012/a1 al Curții de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale care a sesizat Curtea Constituțională și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.