Decizia nr. 304/2013

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Valeriu Enciu în Dosarul nr. 45.308/3/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 127D/2013.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenția Națională de Integritate, directorul general al Direcției Generale Juridice, Relații Publice și Comunicare, Ioana Lazăr, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentatului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că principiul consfințit la art. 16 din Constituție nu se opune ca o lege să instituie condiții corespunzătoare domeniului pe care îl reglementează, pentru buna funcționare a acestuia. În cazul de față, instituind anumite incompatibilități, legiuitorul a urmărit o mai bună exercitare a funcțiilor și demnităților publice prin apărarea unor principii morale la care să se raporteze societatea la un moment dat. De asemenea, prevederile de lege criticate nu încalcă art. 53 din Constituție, deoarece nu s-a reținut restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că instituirea unor incompatibilități are o justificare obiectivă, fiind destinată asigurării imparțialității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirii corupției. În susținerea argumentelor de constituționalitate a soluției legislative criticate, invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 15 februarie 2011 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 ianuarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 45.308/3/2011, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Excepția a fost ridicată de Valeriu Enciu într-o cauză având ca obiect o acțiune în "anularea unui act administrativ".

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate creează o inegalitate nejustificată și o discriminare evidentă între majoritatea cetățenilor români, pe de o parte, și persoanele care ocupă funcții de cadre didactice sau alte funcții în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale, pe de altă parte, în sensul că persoanelor din prima categorie le este restrâns dreptul de a exercita funcția de primar ori viceprimar atât timp cât desfășoară o activitate remunerată, în timp ce persoanele din a doua categorie nu cad sub incidența limitării dreptului de a ocupa aceste funcții publice. Or, rațiunea pentru care legiuitorul a restrâns dreptul de a exercita funcția de primar sau viceprimar în situația în care titularul acestor funcții desfășoară și o altă activitate remunerată se regăsește atât în situația în care veniturile sunt obținute ca urmare a ocupării unei funcții didactice ori a unei funcții în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale, cât și în situația în care veniturile sunt realizate ca urmare a desfășurării unei alte activități remunerate.

De asemenea, autorul susține că prevederile de lege criticate instituie o restrângere a dreptului cetățenilor de a ocupa o funcție publică, restrângere la baza căreia nu se află niciunul dintre motivele prevăzute limitativ de art. 53 alin. (1) din Constituție.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție. Instanța judecătorească apreciază că este respectat principiul proporționalității care trebuie să existe în ceea ce privește transparența administrației publice și interesele persoanelor fizice care ocupă funcții publice.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003

este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate care instituie o incompatibilitate pentru anumite categorii de persoane care dețin funcții elective sunt conforme cu dispozițiile art. 53 din Constituție și nu conțin norme discriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza lor. În concordanță cu normele constituționale cuprinse în art. 16 alin. (3), legiuitorul a detaliat la nivel de lege anumite incompatibilități, considerate, în mod justificat, de natură să conducă la un conflict de interese.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003

sunt constituționale, sens în care arată că incompatibilitatea funcției de primar cu anumite funcții publice sau activități remunerate nu este o condiție de eligibilitate, iar înlăturarea acestei incompatibilități depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două funcții incompatibile. Incompatibilitatea stabilită prin normele legale criticate nu are ca efect discriminarea, ci reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, în vederea garantării exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. De asemenea, consideră că dispozițiile art. 53 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate și că susținerile referitoare la pretinsa încălcare a principiului proporționalității sunt lipsite de obiect.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Agenția Națională de Integritate, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins: "Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu:

[...]

k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că normele supuse controlului de constituționalitate instituie una dintre incompatibilitățile specifice funcțiilor publice de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean și stabilește, totodată, excepția de la aceasta. Astfel, funcțiile menționate sunt incompatibile cu orice alte funcții publice ori activități remunerate, în țară sau în străinătate, și sunt compatibile cu funcția de cadru didactic ori cu funcțiile în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale.

Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, Curtea reiterează că, potrivit jurisprudenței sale constante, principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situații egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013).

În același timp, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instituirea unor incompatibilități pentru funcții publice elective nu contravine prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 15 iunie 2006, pronunțată în Cauza Lykourezos împotriva Greciei, paragraful 51).

În aceste condiții, Curtea constată că, prin prisma naturii funcțiilor publice de primar și viceprimar, statutul juridic al persoanelor vizate de ipoteza normei criticate este, în mod obiectiv, diferit și, de aceea, tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat.

De altfel, pretinsa inegalitate invocată de autorul excepției între persoanele care ocupă funcții de cadre didactice ori funcții în cadrul unor asociații, fundații sau altor organizații neguvernamentale, în cazul cărora există compatibilitatea cu funcția de primar și viceprimar și cele care exercită orice alte funcții publice ori activități remunerate, în cazul cărora există incompatibilitatea cu funcția de primar și viceprimar, are la bază, în realitate, deosebiri ce decurg din specificul atribuțiilor corespunzătoare acestor categorii funcții. Astfel, Curtea reține că statutul de cadru didactic ori de membru al unor asociații, fundații sau altor organizații neguvernamentale nu pune în discuție, sub niciun aspect, afectarea neutralității, imparțialității și integrității specifice funcțiilor publice de primar ori viceprimar și nu este de natură să determine o stare de subordonare juridică ori să impună reguli ce ar putea constitui obstacole în îndeplinirea acestor funcții publice.

Pe cale de consecință, Curtea constată că, în cauză, principiul egalității în drepturi nu este încălcat.

Mai mult, Curtea constată că prevederile de lege criticate dau expresie dispozițiilor art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate doar "în condițiile

legii". Astfel, Legea nr. 161/2003 , având ca scop asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, a instituit, printre regulile și condițiile specifice de exercitare a mandatului, și anumite incompatibilități ținând cont de necesitatea asigurării îndeplinirii cu neutralitate, de către persoanele care exercită o funcție publică de autoritate, a atribuțiilor ce le revin, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public prevăzute de art. 71 din legea menționată.

În fine, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că stabilirea cazului de incompatibilitate nu constituie, în realitate, o restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită funcțiile de primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, prin asigurarea imparțialității, protejarea interesului social și evitarea conflictului de interese.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valeriu Enciu în Dosarul nr. 45.308/3/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 13 iunie 2013.