Decizia nr. 445/2013

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 2.125/95/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 467D/2013.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care, reiterând criticile formulate în fața instanței de judecată, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că specificul susținerilor autorului excepției conferă acesteia caracter inadmisibil, deoarece vizează aspecte legate de completarea textului legal criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 2.125/95/2013, Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Excepția a fost invocată de Cornelia Lupu într-o cauză având ca obiect apelul declarat împotriva Sentinței civile nr. 37 din 28 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 16 și 21. În acest sens, arată, în esență, că "durata unui proces nu este strict limitată de normele de procedură, dar pentru exercitarea acțiunii pentru repararea prejudiciilor materiale este prevăzut termenul de un an, cât și termenul de prescripție al faptelor. Dreptul la un proces echitabil prevede și egalitatea părților, or, dacă pentru o faptă este prevăzut un termen, același termen trebuie prevăzut și pentru acțiunea în repararea prejudiciilor și pentru soluționarea cauzelor".

Curtea de Apel Craiova - Secția I civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca nefondată, întrucât prin

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 , lege nouă în domeniul reformei justiției, care se circumscrie cerințelor Uniunii Europene, nu numai că nu se îngrădește în niciun mod accesul liber la justiție, ci se creează cadrul larg pentru un act de justiție independent și în conformitate cu normele constituționale.

Guvernul consideră excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă principiul liberului acces la justiție. Persoana vătămată prin eroarea judiciară se poate îndrepta cu acțiune în justiție împotriva statului, pentru recuperarea integrală a prejudiciului, ceea ce reprezintă chiar o aplicare a principiului liberului acces la justiție.

Instituirea unor termene în cadrul procesului prin care se soluționează astfel de cereri este în conformitate cu textul constituțional potrivit căruia "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

sunt constituționale. Consideră că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită, în realitate, completarea textului legal cu o dispoziție prin care să se prevadă un termen atât pentru acțiunea în repararea prejudiciilor, cât și pentru soluționarea cauzelor.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următorul cuprins: "Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară."

În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 21 alin. (2) și (3) referitor la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, Curtea, prin

Decizia nr. 1.052 din 13 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 19 decembrie 2007, a stabilit că, "în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor la care se referă ipoteza normei prevăzute de acest text".

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la

art. 21 alin. (1) și (3) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 182 din 26 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 1 aprilie 2008, Curtea a statuat că "dispozițiile de lege criticate nu îngrădesc accesul la justiție, ci, dimpotrivă, stabilesc condițiile în care se poate exercita dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale".

Prin urmare, tocmai dispozițiile legale criticate constituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului la despăgubiri din partea statului pentru prejudiciile materiale cauzate prin erori judiciare, exercitare care este condiționată de existența unei hotărâri judecătorești prealabile prin care să se fi angajat răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția pronunțată în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 2.125/95/2013 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2013.