Decizia nr. 1052/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Marin Țârțopan și Irina Monica Țârțopan în Dosarul nr. 19.829/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori sau de familie.

La apelul nominal răspund autorii excepției, reprezentați de avocat Mirela Dojană, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorilor excepției solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, arătând că dispozițiile

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

contravin prevederilor art. 16 alin. (1) și ale art. 53 din Constituție, întrucât condiționează dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în procese civile de existența unei hotărâri definitive prin care să se constate răspunderea penală sau disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului. Mai arată că această restrângere nu este valabilă și în cazul proceselor penale, ceea ce conduce la o discriminare între persoanele prejudiciate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 19.829/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori sau de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Marin Țârțopan și Irina Monica Țârțopan într-o cauză având ca obiect acordarea de despăgubiri ca urmare a pagubei suferite printr-o eroare judiciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât circumstanțierea acordării despăgubirilor în alte cauze decât cele penale creează o inegalitate inadmisibilă între victimele erorilor judiciare din cele două categorii de cauze prevăzute de lege.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori sau de familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale privind principiul egalității în drepturi.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate instituie răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, indiferent de natura cauzelor, făcând distincție numai în privința condițiilor în care angajarea acestei răspunderi urmează a se face.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, dispoziții care au următorul cuprins: "Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 , în raport de prevederile constituționale ale

art. 53, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 277/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, statuând că, potrivit art. 52 alin. (3) din Constituție, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, răspundere stabilită în condițiile legii și care nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu reacredință sau gravă neglijență. Tot cu acel prilej Curtea a observat că, la revizuirea Constituției din 2003, această răspundere a statului nu a mai fost limitată doar la erorile judiciare săvârșite în materie penală, ci privește, în prezent, toate erorile judiciare, indiferent de natura cauzelor în care au fost săvârșite, lărgindu-se astfel garanția constituțională a acestei răspunderi.

De asemenea, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală, statul răspunde în condițiile legii, legiuitorul reglementând - prin

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

- cerințele în care se stabilește această răspundere, printre care se află și aceea a existenței unei hotărâri definitive de stabilire a răspunderii penale sau disciplinare a judecătorului sau procurorului. Astfel, dispozițiile criticate stabilesc modalitățile și condițiile în care angajarea acestei răspunderi urmează a se face prin acordarea și plata despăgubirilor cuvenite.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege atacat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor la care se referă ipoteza normei prevăzute de acest text.

Pe de altă parte, critica formulată de autorul excepției privește o omisiune legislativă - aceea de a stabili în mod unitar procedura acordării de despăgubiri pentru erorile judiciare comise în toate categoriile de procese - examinarea excepției de neconstituționalitate din această perspectivă depășind însă competența Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Marin Țârțopan și Irina Monica Țârțopan în Dosarul nr. 19.829/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori sau de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2007.