Decizia nr. 373/2013
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean - președinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepție ridicată de Gheorghiță Stan în Dosarul nr. 3.816/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 151D/2013.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, susținând oral concluziile depuse la instanța care a sesizat Curtea. În plus, arată că, în condițiile în care România trece printr-o perioadă de creștere economică, suspendarea repetată a plății indemnizației cuvenite Luptătorilor Remarcați prin Fapte Deosebite pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 este de natură a încălca Legea fundamentală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate solicitând păstrarea jurisprudenței în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 februarie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 3.816/113/2012, Tribunalul Brăila - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepția a fost ridicată de reclamantul Gheorghiță Stan într-o cauză având ca obiect plata indemnizației de revoluționar aferente anului 2012.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, deoarece reglementează cu privire la neacordarea în anul 2012 a indemnizațiilor prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
pentru aceia care au obținut titlul de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".
În acest sens, arată că principiul echității trebuie să privească atât activitatea legiuitorului - în elaborarea actelor normative -, cât și activitatea de interpretare și aplicare a dreptului de către cei care aplică legea, reguli nesocotite în speță.
De asemenea, refuzul plății indemnizațiilor prevăzute de lege contravine și principiului securității juridice, "potrivit căruia legea trebuie cunoscută și înțeleasă, trebuind să fie precisă și previzibilă, respectiv să ofere securitate juridică destinatarilor săi". În acest sens, invocă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 aprilie 1979, 20 mai 1999 și 25 aprilie 2006 pronunțate în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Rekvenyi împotriva Ungariei, Rotaru împotriva României, Dammann împotriva Elveției.
Mai apreciază, de asemenea, că principiul securității juridice se corelează cu un alt principiu dezvoltat în dreptul comunitar, și anume principiul încrederii legitime, astfel cum a fost reținut în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Tribunalul Brăila - Secția I civilă opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate nu instituie discriminări între cetățeni aflați în situații comparabile. Mai mult, dispozițiile de lege criticate instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizațiilor prevăzute la
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 .
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în sensul celor statuate de Curtea Constituțională prin
deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011
și nr. 1.087 din 14 octombrie 2008.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, reținând considerentele care au stat la baza
deciziilor Curții Constituționale nr. 922 din 1 noiembrie 2012
și nr. 1.046 din 11 decembrie 2012.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.
În realitate, Curtea constată că
aprobă, cu modificări și completări,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010.
Astfel,
Legea nr. 283/2011 , prin articolul său unic, pe de-o parte, modifică titlul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , titlu care va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", iar, pe de altă parte, introduce un nou articol,
art. II, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , cu următorul conținut:
Articolul II
: "Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Articolul 18
În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă."
Prin urmare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin
Prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2012, însă, cu toate acestea, continuă să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, potrivit jurisprudenței sale, respectiv
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestora.
În plus, Curtea observă că dispozițiile art. 4 alin. (4) teza întâi din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, la care fac trimitere dispozițiile de lege criticate, au următorul cuprins: "De o indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.[...]", iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevăd următoarele: "Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989".
Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană, dispozițiile art. 26 privind egalitatea în fața legii din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea observă că prin
Decizia nr. 184 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 18 iunie 2013, s-a mai pronunțat asupra unei excepții având o motivare similară.
Cu acel prilej, făcând referire la jurisprudența sa, Curtea a reținut, în esență, următoarele:
1. Textul de lege criticat stabilește că, temporar, pentru anul 2012, nu se mai acordă indemnizațiile prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 . De aceste indemnizații, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
2. Curtea a reținut că aceste drepturi fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care
le-a instituit în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale.
Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.
3. Curtea a apreciat că nu poate fi reținută nici critica privind contrarietatea cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece prin prevederile de lege criticate se instituie un tratament egal pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, aplicându-se în mod nediscriminatoriu tuturor beneficiarilor indemnizațiilor prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , și anume persoanelor care dețin titlul prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".
În final, Curtea a constatat că dispozițiile constituționale ale art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor cu caracter obligatoriu adoptate de Uniunea Europeană nu au legătură cu acordarea indemnizațiilor celor ce dețin titlul de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite".
Întrucât nu au fost evidențiate elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția pronunțată cu acel prilej își mențin valabilitatea și în ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghiță Stan în Dosarul nr. 3.816/113/2012 al Tribunalului Brăila - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Brăila - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2013.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.