Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 344/2014

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și ale art. 20 din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

prezumat în vigoare

Data actului
17 iunie 2014
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 565 din 30 iulie 2014
Citat de
1 act
Citează
7 acte
Structură
2 articole · 16.215 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 1/2011 28 ianuarie 2011 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din…

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și ale art. 20 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 , excepție ridicată de Magdalena Petre, Gheorghe Rusu și Constantin Tița în Dosarul nr. 2.626/109/2012 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 259D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 318D/2014 și nr. 319D/2014, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Fănel Dinuț și Ion Chiosescu în dosarele nr. 6.038/109/2011 și nr. 11.864/3/2011 ale Curții de Apel Pitești - Secția I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 259D/2014, nr. 318D/2014 și nr. 319D/2014, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

6. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 318D/2014 și nr. 319D/2014 la Dosarul nr. 259D/2014, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă atât cele reținute de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 661 din 19 iunie 2012 , cât și pe cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza Abăluță și alții contra României.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin Încheierea din 4 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2.626/109/2012, Încheierea din 27 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 6.038/109/2011, și Încheierea din 20 martie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 11.864/3/2011, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și ale art. 20 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 .

9. Excepția a fost ridicată de Magdalena Petre, Gheorghe Rusu și Constantin Tița cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 2.884 din 21 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 2.626/109/2012, de Fănel Dinuț cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 511/2013 din 15 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 6.038/109/2011, și de Ion Chiosescu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 2.535/2013 din 18 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 11.864/3/2011.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

sunt contrare prevederilor art. 75 și art. 76 din Constituție, întrucât aduc atingere dispozițiilor unor legi organice, respectiv dispozițiilor

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și celor ale

art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, care dau expresie principiului neretroactivității legii civile. În acest sens, arată că, spre deosebire de dispozițiile amintite ale

Legii nr. 19/2000

și de cele ale

Legii nr. 263/2010 , textul de lege criticat nu prevede ca în urma recalculării să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai favorabil. De asemenea, susțin că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011

sunt date în aplicarea celor două legi organice mai sus arătate, deși aceste dispoziții de lege sunt de nivelul legii ordinare, fapt pe care îl apreciază ca fiind neconstituțional.

11. Referitor la dispozițiile art. 20 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 , arată că acestea sunt contrare art. 1 alin. (4) și art. 124 din Constituție, deoarece dau posibilitatea organelor administrative să modifice cuantumurile pensiilor stabilite prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile.

12. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

13. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

14. Avocatul Poporului, amintind cele reținute de Curtea Constituțională prin

deciziile nr. 190 din 2 aprilie 2013

și nr. 446 din 29 octombrie 2013, arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, precum și cele ale art. 20 din anexa nr. 3 la această ordonanță de urgență a Guvernului. Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 4: "Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile lunare individuale realizate pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare rămân în plată în cuantumurile rezultate în urma recalculării.";

- Art. 20 din anexa nr. 3: "Pensiile prevăzute la

art. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 119/2010 , ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii."

18. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 73 alin. (1) și (3) lit. p) privind domeniul de reglementare al legii organice, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului în procesul legislativ, art. 76 referitor la adoptarea legilor și a hotărârilor și art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate sub aspectul criticilor aduse dispozițiilor

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 , Curtea constată că aceste critici au în vedere o pretinsă încălcare a dispozițiilor unor legi organice prin dispozițiile unei legi ordinare. Dispozițiile legilor organice invocate sunt cele ale

art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, și cele ale

art. 169 alin. (5) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:

-

Articolul 180

alin. (7) din Legea nr. 19/2000 : "În situația în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislației anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos."

-

Articolul 169

alin. (5) din Legea nr. 263/2010 : "În situația în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(4) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menține acest cuantum până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se obține un cuantum al pensiei mai mare."

20. Autorii excepției susțin că dispozițiile

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

au fost date în aplicarea textelor de lege mai sus arătate, că sunt contrare acestor texte și că sunt de nivelul legii ordinare.

21. Analizând aceste critici, Curtea reține că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

nu reprezintă un act administrativ de aplicare a

Legii nr. 19/2000

ori a

Legii nr. 263/2010 , ci o reglementare de sine stătătoare instituind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în scopul valorificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor obținute. De altfel, la momentul intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 ,

Legea nr. 19/2000

era abrogată.

22. Prin urmare, Curtea constată că susținerea privind nerespectarea limitelor constituționale referitoare la domeniul de reglementare a legii organice este lipsită de temei.

23. Autorii excepției mai susțin însă și faptul că, prin conținutul său,

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

ar aduce atingere principiului neretroactivității legii civile.

24. Analizând această critică de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate stabilesc menținerea în plată a cuantumului pensiei care a fost stabilit în temeiul documentelor doveditoare ale veniturilor obținute de asigurat pentru întreaga perioadă care constituie stagiu de cotizare. Este avut în vedere cuantumul pensiei stabilit în urma recalculării pensiei, în temeiul

Legii nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, prin aplicarea principiului contributivității, și la care au fost valorificate documente care dovedesc veniturile obținute pentru întreaga perioadă de cotizare, astfel încât nu au fost aplicate dispozițiile

art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 . Aceste din urmă dispoziții de lege prevedeau că, în lipsa documentelor doveditoare, se va lua în calcul salariul mediu brut pe economie din perioadele respective. Prin urmare, sensul textului de lege criticat este acela că, în măsura în care revizuirea pensiei nu se impune, întrucât cu prilejul recalculării pensia a fost stabilită ținându-se cont de veniturile realizate în întreaga perioadă de cotizare, se va păstra în plată cuantumul pensiei astfel calculat.

25. Așa fiind, Curtea apreciază că aceste dispoziții de lege, prin conținutul lor, nu produc niciun fel de efecte retroactive, ci, din contră, consfințesc faptul că pensiile corect stabilite în temeiul contributivității anterior rămân nemodificate sub aspectul cuantumului.

26. Desigur, autorii excepției, în formularea criticilor lor, au în vedere de fapt păstrarea în plată a cuantumului pensiei avut înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 119/2010 , însă textul de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate nu se referă la acest aspect.

27. În continuare, analizând critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 20 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

ar aduce atingere art. 1 alin. (4) și art. 124 din Legea fundamentală, Curtea reține că aceste dispoziții de lege prevăd că acele pensii de serviciu al căror cuantum a fost stabilit prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sunt supuse revizuirii, după caz, prin aplicarea metodologiei de calcul prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 .

28. Curtea apreciază că textul de lege criticat nu creează un conflict de competențe între puterea judecătorească și executiv, întrucât nu urmărește lipsirea de efecte a hotărârilor judecătorești prin care s-a stabilit cuantumul pensiilor, ci prevede că și pensiile astfel stabilite vor fi supuse revizuirii, în temeiul noii reglementări, în vederea instituirii unui tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în ipoteza normei de lege. Astfel, hotărârile judecătorești la care face referire art. 20 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

se bucură de autoritatea de lucru judecat și determină obligarea autorităților publice la plata drepturilor de pensie astfel cum au fost constatate de către instanțele de judecată, însă această obligație subzistă atâta timp cât este în vigoare și temeiul legal în baza căruia au fost pronunțate hotărârile judecătorești definitive și irevocabile. În acest sens Curtea s-a mai pronunțat, prin

Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, în care a statuat că autoritatea de lucru judecat de care se bucură o hotărâre judecătorească este una absolută pe toată durata de aplicare a prevederii legale care a stat la baza pronunțării hotărârii. În concluzie, Curtea constată că și această critică de neconstituționalitate este lipsită de temei.

29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Magdalena Petre, Gheorghe Rusu, Constantin Tița, Fănel Dinuț și Ion Chiosescu în dosarele nr. 2.626/109/2012, nr. 6.038/109/2011 și nr. 11.864/3/2011 ale Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și ale art. 20 din anexa nr. 3 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.