Plan · Ministerul Afacerilor Interne

Plan din 3 iulie 2014

al Ministerului Afacerilor Interne pentru perioada 2014-2016

prezumat în vigoare

Data actului: 3 iulie 2014
Emitent: Ministerul Afacerilor Interne
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 587 bis din 6 august 2014
Citează: 12 acte
Structură: 0 articole · 149.824 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

-----------

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 6 august 2014

PLANUL STRATEGIC INSTITUȚIONAL AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE 2014-2016

CADRUL DE PROGRAMARE

Partea I : DOMENIUL AFACERI INTERNE

Mandat Viziune 2020 Mediul intern Mediul extern

Sinteza principalelor realizări instituționale 2010-2013

Partea II : DIRECȚII DE ACTIVITATE 2014-2016

Asigurarea climatului de ordine și siguranță publică Priorități strategice

Politici publice și propuneri legislative Proiecte strategice

Programe bugetare

Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Interne Priorități strategice

Politici publice și politici instituționale Proiecte strategice

Program bugetar Punerea în aplicare

OBSERVAȚII FINALE

Anexa nr. 1 – Lista documentelor programatice și strategice cu incidență asupra domeniului afacerilor interne

Anexa nr. 2 – Structura Planului anual de management

CADRUL DE PROGRAMARE

Afacerile interne, unul dintre cele mai importante domenii ale statului de drept, care presupune prestarea unui serviciu public de bază pentru populație, cu finalitate în asigurarea climatului de ordine și siguranță publică de care trebuie să beneficieze cetățenii europeni, reprezintă una dintre principalele direcții de dezvoltare stabilită în

Programul de Guvernare pentru perioada 2013-2016 1 ,

respectiv în

Programul asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în temeiul art. 114 alin (1) din Constituția României în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11.03.2014 2 .

Potrivit acestor documente programatice, obiectivele fundamentale ale Guvernului României pentru domeniul afaceri interne vizează:

creșterea continuă a gradului de siguranță a cetățeanului atât în mediul rural, cât și în mediul urban;

îmbunătățirea

cooperării

polițienești

privind

combaterea

criminalității transfrontaliere, precum și

a criminalității comise de cetățenii români în străinătate;

reducerea birocrației din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, eficientizarea acestor structuri și redirecționarea personalului din aparatul funcționăresc către structurile operative;

analizarea și îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează competențele în domeniile ordinii și siguranței publice, situațiilor de urgență și ale activităților instituției prefectului;

elaborarea, promovarea și implementarea unor politici și programe privind pregătirea profesională, creșterea calității vieții personalului în vederea reconsolidării statutului polițistului, jandarmului, pompierului, precum și al celorlalți funcționari publici din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Finalizarea perioadei de aplicabilitate a Planului Strategic al MAI 2010-2013 3

a impus, în vederea consolidării continue a sistemului de ordine și siguranță publică, definirea unei noi perspective strategice, care să țină seama atât de dezideratele stabilite prin documentele programatice și strategice 4 , europene și naționale, cu incidență asupra domeniului afaceri interne, de cadrul dinamic și global al secolului XXI, cât și de prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2014-2016 și de oportunitățile oferite de Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020.

În acest sens, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a fost elaborat

Planul Strategic Instituțional pentru perioada 2014-2016 , instrument de management care se înscrie în cadrul normativ național 5 , oferind o imagine clară asupra priorităților strategice, politicilor publice și politicilor instituționale, propunerilor legislative, proiectelor strategice și programelor bugetare, care urmează să fie promovate la nivelul ministerului.

Hotărârea Parlamentului României nr.45/21.12.2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877/21.12.2012;

Document publicat în Monitorul Oficial al României nr. 185/14.03.2014;

Planul Strategic al MAI pentru perioada 2010-2013 a fost aprobat prin OMAI nr. 270/2010;

Principalele documente programatice și strategice cu incidență asupra domeniului afacerilor interne sunt prezentate în Anexa nr.1;

5 Hotărârea Guvernului nr. 1807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituJiilor administraJiei publice de la nivel central;

Hotărârea Guvernului nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituJiilor administraJiei publice de la nivel central;

PARTEA I: DOMENIUL AFACERI INTERNE MANDAT

Mandatul Ministerului Afacerilor Interne este:

de a asigura un climat de ordine și siguranță publică;

de a participa la procesul de elaborare a politicilor și actelor normative în domeniul afacerilor interne;

de a coordona, la nivel național, activitățile de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență;

de a coordona aplicarea politicilor Uniunii Europene în domeniile corespunzătoare acquis-ului Schengen și a fondurilor europene;

de a îndeplini obligațiile ce îi revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și NATO.

VIZIUNE 2020

Ministerul Afacerilor Interne, o instituție publică europeană, modernă și responsabilă, capabilă să asigure un sistem de ordine și siguranță publică performant, transparent, bazat pe cooperare și orientat proactiv către nevoile de securitate ale cetățeanului și comunității din care acesta face parte.

MEDIUL INTERN

Organizarea instituțională

Conducerea Ministerului Afacerilor Interne este asigurată de ministrul afacerilor interne, 4 secretari de stat, 4 subsecretari de stat, secretarul general al ministerului și 3 secretari generali adjuncți.

Ministrul afacerilor interne reprezintă și angajează Ministerul Afacerilor Interne în relațiile cu celelalte autorități publice, precum și cu alte persoane fizice și juridice din țară și din străinătate. În exercitarea atribuțiilor legale, ministrul afacerilor interne emite ordine și instrucțiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.

Pe lângă ministrul afacerilor interne funcționează

Colegiul ministerului , ca organ consultativ. Colegiul dezbate problemele principale privind activitatea ministerului și adoptă recomandări pentru perfecționarea managementului ministerial. De asemenea, în subordinea ministrului afacerilor interne, funcționează

Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică , ca structură interinstituțională de suport decizional pentru managementul acțiunilor în situații de criză în domeniul ordinii publice.

Totodată, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne funcționează

Departamentul pentru Situații de Urgență , structură operațională fără personalitate juridică, cu atribuții de coordonare, cu caracter permanent, la nivel național, a activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat și asistența medicală de urgență în cadrul unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, până la internarea în spital. Departamentul este condus de un secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului.

Secretarii de stat și secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne răspund de organizarea și conducerea activității structurilor de specialitate pe care le coordonează, potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Conducerea fiecărei structuri de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne este asigurată de un director general, director sau inspector general, care reprezintă instituția atât în relațiile intra-instituționale, cât și în relațiile cu terții. Fiecare structură de specialitate este organizată pe compartimente de specialitate, conducerea acestora fiind asigurată de către șefi de direcție, șefi de serviciu și șefi de birou. Între conducerea fiecărei structuri

specialitate

și

propriile

compartimente

relațiile

interne

sunt

ierarhice,

iar

relațiile

între compartimentele fiecărei structuri de specialitate sunt funcționale și de cooperare.

Fiecare structură de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne acționează pentru îndeplinirea mandatului stabilit atât prin actele normative, cât și prin politicile guvernamentale din domeniile care țin de aria sa de competență, după cum urmează:

❖

Structuri ale Aparatului Central al Ministerului Afacerilor Interne

Corpul de Control al Ministrului : efectuează inspecții și controale tematice la structurile și în domeniile de competență ale ministerului și desfășoară activități pentru punerea în aplicare a documentelor programatice ale ministerului, inclusiv în ceea ce privește implementarea sistemului de control intern/managerial.

Direcția Audit Public Intern : furnizează managementului ministerului o asigurare rezonabilă și obiectivă asupra funcționalității sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului intern și a proceselor de administrare.

Direcția Generală Management Operațional : asigură Centrul Operațional de Comandă, respectiv secretariatul tehnic al Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică în problematica ce vizează managementul integrat în domeniul ordinii publice; îndeplinește funcția de

punct național standard de contact , prin care se asigură acoperirea tuturor tipurilor de criză transfrontalieră în acest domeniu, în relațiile cu organismele și instituțiile internaționale.

Direcția Generală Management Resurse Umane:

asigură proiectarea și urmărirea implementării politicilor în domeniul managementului resurselor umane, managementului organizatoric, securității și sănătății în muncă la nivelul ministerului, asigurând și relația cu partenerii sociali.

Direcția Generală pentru Îndrumarea și Controlul Instituției Prefectului:

asigură monitorizarea, îndrumarea metodologică și controlul ierarhic de specialitate asupra activității prefecților, subprefecților și a personalului din cadrul Instituțiilor Prefectului cu privire la exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, precum și a sarcinilor încredințate de către Guvern ori de conducerea ministerului.

Direcția Generală Logistică:

coordonează, îndrumă și controlează activitățile pe linie de planificare logistică, administrare a patrimoniului imobiliar, de asigurare tehnică a mijloacelor de mobilitate, a armamentului și tehnicii speciale, de dezvoltare tehnică, standardizare și reglementări, intendență și protecția mediului,

desfășurate la nivelul tuturor structurilor ministerului; asigură suportul logistic pentru unitățile Aparatului Central al ministerului, finanțate de ordonatorul principal de credite, precum și unitățile subordonate acestuia care nu dispun de suport logistic propriu, conform competențelor.

Direcția Generală Financiară: exercită activități specifice în domeniul financiar-contabil.

Direcția Generală Juridică:

desfășoară activități privind elaborarea, avizarea și promovarea proiectelor de acte normative, asigurarea legalității derulării raporturilor în relația ministerului cu Parlamentul și cu Guvernul, reprezentarea și apărarea intereselor ministerului în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție, avizarea proiectelor de contracte și a altor lucrări cu caracter juridic, promovarea și respectarea drepturilor omului și a normelor dreptului internațional, european și umanitar în/și de către minister, coordonarea activității de asistență juridică la nivelul unităților din aparatul central al ministerului, al instituțiilor și structurilor aflate în subordinea ministerului și al unităților din subordinea acestora, precum și exercitarea activității jurisdicționale în cauzele care au ca obiect angajarea răspunderii materiale pentru pagubele aduse patrimoniului ministerului din vina personalului acestuia.

Direcția pentru Comunicații și Tehnologia Informației:

asigură organizarea, coordonarea și controlul activității ministerului în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, în vederea realizării interoperabilității și coerenței informaționale, eliminării suprapunerilor investiționale, implementării tehnologiilor specifice corelat cu

cerințele

operaționale;

asigură

managementul

Rețelei

Comunicații

Integrate

Voce-Date-Video

a ministerului și a componentei Platformei Comune TETRA din responsabilitatea ministerului; asigură dotarea cu tehnică specifică a structurilor Aparatului Central al ministerului.

Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale:

asigură coordonarea generală a activităților ministerului în domeniul afacerilor europene și al relațiilor internaționale, precum și punerea în aplicare a legislației care reglementează gestionarea acestor domenii de activitate; elaborează politicile și obiectivele specifice ale ministerului în domeniul afacerilor europene și al relațiilor internaționale, coordonează participarea ministerului la procesul de elaborare a politicilor și legislației europene, coordonează activitatea de reprezentare a României pe domeniul specific ministerului, inițiază activități menite să conducă la dezvoltarea relațiilor cu instituții sau autorități similare din alte țări, în conformitate cu principiile politicii externe a României.

Direcția Schengen:

asigură coordonarea activităților structurilor ministerului pentru gestionarea politicilor Uniunii Europene în domeniile corespunzătoare acquis-ului Schengen și a fondurilor europene, pe domeniul afaceri interne și sectorul dedicat granturilor, precum și punerea în aplicare a legislației care reglementează gestionarea acestor domenii de activitate; coordonează și monitorizează, la nivelul ministerului, îndeplinirea tuturor condițiilor necesare aplicării integrale a prevederilor Acordului Schengen privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune și ale Convenției de aplicare a acestuia, precum și a celorlalte prevederi specifice acquis-ului Schengen, definit prin actele legislative europene.

Direcția Medicală:

exercită atribuții cu privire la organizarea, îndrumarea, coordonarea și controlul activității medico-farmaceutice, asistenței medicale a angajaților, activităților sanitar veterinare și pentru siguranța

alimentelor, precum și monitorizarea implementării programelor naționale de sănătate în rețeaua sanitară a Ministerului Afacerilor Interne.

Direcția

Secretariat

General

și

Protocol :

acționează

în

vederea

optimizării

circuitului

informațional- comunicațional la nivelul ministerului, precum și cu societatea civilă, asigurării cadrului optim pentru organizarea și desfășurarea activităților de protocol, activităților privind circuitul legal al lucrărilor, informarea documentară, relațiile cu publicul, păstrarea și evidența arhivei neclasificate în structurile ministerului.

Direcția Informare și Relații Publice:

concepe, organizează, conduce, coordonează și controlează activitățile de informare

și

relații

publice,

transparență

decizională,

realizare

publicațiilor,

filmelor

și

materialelor audiovizuale; monitorizează și analizează permanent efectele mediatice produse de misiunile și acțiunile întreprinse de personalul ministerului, cu scopul de a asigura o reflectare obiectivă în spațiul public a activității ministerului.

Unitatea de Politici Publice:

implementează și monitorizează ansamblul de metode și proceduri de formulare, fundamentare și evaluare a documentelor de politici publice și a procedurilor de planificare strategică și de planificare bugetară pe programe în cadrul ministerului; exercită atribuții privind analiza, monitorizarea fondurilor externe nerambursabile (fonduri structurale), în domeniile de competență ale ministerului.

Centrul de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice : gestionează, în condițiile legii, problematica specifică domeniului protecției infrastructurilor critice naționale/europene, asigură punctul național de contact în relația cu statele membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană și alte organisme internaționale, realizează managementul rețelei CIWIN la nivel național, reprezintă ministerul în Grupul de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice asigurând secretariatul tehnic al acestuia și coordonează activitățile specifice domeniului din responsabilitate desfășurate în unitățile MAI.

❖

Inspectorate Generale în subordinea Ministerului Afacerilor Interne

Inspectoratul General al Poliției Române :

exercită

atribuții privind

apărarea

drepturilor și

libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii; îndeplinește funcția de

punct național de contact

pe ordine publică.

Inspectoratul General al Jandarmeriei Române : exercită, în condițiile legii, atribuții cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism; îndeplinește funcția de

punct național de contact

pe evenimente sportive.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Română : exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat,

pașapoartelor și străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, inclusiv brațul Măcin și canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă și în zona economică exclusivă, respectarea ordinii și liniștii publice în zona de competență, în condițiile legii.

Inspectoratul General pentru Imigrări : exercită atribuții cu privire la implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și al integrării străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență:

exercită atribuții specifice în domeniile apărării vieții, bunurilor și a mediului împotriva incendiilor și dezastrelor, precum și al realizării măsurilor de protecție civilă și gestionarea situațiilor de urgență.

Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne:

execută misiuni de zbor, operative sau cu caracter umanitar, independent sau în cooperare, în sprijinul structurilor ministerului sau al comunității.

❖

Agenții în subordinea Ministerului Afacerilor Interne

Agenția Națională Antidrog : stabilește concepția, coordonează, evaluează și monitorizează, la nivel național, politicile în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, precum și al asistenței integrate a consumatorilor, aplicate de către instituțiile cu atribuții în domeniu.

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane : asigură coordonarea, evaluarea și monitorizarea la nivel național a aplicării politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituțiile publice, precum și a celor din domeniul protecției și asistenței acordate victimelor acestuia.

❖

Structuri de specialitate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne

Departamentul de Informații și Protecție Internă : desfășoară activități de informații, contrainformații și securitate, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa securității naționale privind misiunile, personalul, patrimoniul și informațiile clasificate în cadrul ministerului.

Direcția Generală Anticorupție:

exercită atribuții specifice pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului ministerului.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale : exercită atribuțiile care îi sunt stabilite prin lege privind rezervele de stat, pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, controlul armamentelor,

creșterii

încrederii

și

securității,

prin

funcțiile

de:

strategie,

reglementare,

administrare, reprezentare, autoritate de stat, socială, umanitară, de apărare, precum și de implementare a acquis-ului comunitar.

Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale:

exercită îndrumarea, coordonarea și monitorizarea aplicării unitare a legislației în domeniul protecției persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal la nivelul ministerului.

Direcția Generală de Pașapoarte:

organizează și coordonează activitatea de personalizare, evidență și eliberare a pașapoartelor simple electronice, a pașapoartelor temporare și a altor documente, în condițiile legii și asigură punerea în aplicare, într-o concepție unitară, a legislației în vigoare în domeniu; îndeplinește funcția de

punct

național unic de contact

privind schimbul automat de certificate necesare stabilirii autenticității și integrității documentelor electronice, precum și autorizării accesului la informațiile stocate în aceste documente, în baza instrumentelor comunitare.

Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor:

sprijină, coordonează și controlează aplicarea unitară a dispozițiilor legale și metodologice cu privire la examinarea candidaților în vederea obținerii unei/unor categorii de permis de conducere, evidența permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate, personalizează certificatele de înmatriculare și permisele de conducere, coordonează activitatea de producere și valorificare a plăcilor cu numere de înmatriculare, în condițiile legii. Îndeplinește funcția de

punct național de

contact

privind schimbul automat de date privind permisele de conducere și vehiculele înmatriculate, în baza instrumentelor comunitare.

Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date : exercită atribuții cu privire la organizarea și coordonarea activității de evidență a persoanelor, stării civile, eliberarea actelor de identitate, precum și gestionarea și administrarea la nivel național a bazelor de date privind evidența persoanelor, cărților de identitate, pașapoartelor, permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor și a altor documente necesare persoanei în relațiile cu statul. Îndeplinește funcția de

punct național de contact

pentru schimbul de informații referitor la documentele de identitate între statele membre ale Uniunii Europene și, totodată, de

autoritate națională

pentru verificarea declarațiilor de susținere a inițiativelor cetățenești europene completate de către cetățenii români.

Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”:

desfășoară activități de formare inițială a viitorilor ofițeri de poliție, poliție de frontieră, jandarmi, penitenciare, pompieri și a specialiștilor în arhivistică, precum și activități de formare continuă a acestora.

Institutul de Studii pentru Ordine Publică:

desfășoară activități de formare profesională, inclusiv managerială, a personalului ministerului, elaborează studii și analize în domeniul ordinii publice.

Centrul Național SIS:

asigură implementarea, funcționarea, întreținerea și securitatea componentei naționale a Sistemului Informatic Schengen, compusă din Sistemul Informatic Național de Semnalări și copia națională a bazei de date centrale SIS.

Arhivele Naționale:

administrează Fondul Arhivistic Național al României, controlează aplicarea prevederilor legislației în vigoare pe linia muncii de arhivă, preia de la creatorii și deținătorii de arhivă documentele care fac parte din fondul arhivistic național, asigură evidența, inventarierea, selecționarea, păstrarea și folosirea documentelor pe care le deține, a documentelor pe bază de microfilme și alte forme de reproducere adecvate.

Centrul de Psihosociologie al MAI:

exercită competențe în domeniul reglementării, îndrumării, coordonării și controlului activității de psihologie desfășurate la nivelul ministerului;

planifică, organizează și desfășoară

activități de evaluare psihologică,

asistență psihologică, diagnoză organizațională, precum și activități de cercetare științifică.

Clubul Sportiv ”Dinamo” București:

exercită atribuții specifice în domeniul sportului de performanță.

Casa de Pensii Sectorială a MAI:

asigură aplicarea unitară a legislației din domeniul pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale la nivelul ministerului.

Majoritatea structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne au în subordine unități distincte, care funcționează ca structuri de execuție, cu competență teritorială limitată, conform specificului atribuțiilor stabilite prin actele normative din domeniul de competență.

Resurse umane

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal: funcționari publici cu statut special (ofițeri de poliție, agenți de poliție), militari (cadre militare - ofițeri, maiștri militari, subofițeri și soldați/gradați profesioniști), angajați civili (funcționari publici și personal contractual).

La data de

31 decembrie 2013 , situația posturilor și a efectivelor Ministerului Afacerilor Interne se prezenta după cum urmează:

gradul de ocupare al posturilor din total posturi aprobate 6 : 95,01 %

(posturi aferente funcționarilor publici cu statut special încadrate - 93,74%; posturi aferente personalului militar încadrate - 97,84%; posturi aferente personalului civil

încadrate - 90,24%);

repartiția personalului existent pe categorii de personal : 54,54% funcționari publici cu statut special, 38,43% cadre militare, 7,02% angajați civili (dintre care 25,34% funcționari publici și 74,65% angajați contractuali).

Din punct de vedere al dispersiei personalului în structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, la data de referință, situația se prezenta după cum urmează:

aparat central : gradul de ocupare al posturilor - 93,39% (polițiști - 83,40%, cadre militare - 0,13%, funcționari publici - 11,83% și angajați cu contract individual de muncă - 4,62%);

structuri subordonate unor unități ale aparatului central : gradul de ocupare al posturilor - 80,08% (polițiști - 56,66%, cadre militare - 0,58% și angajați cu contract individual de muncă - 42,75%);

structuri de specialitate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne : gradul de ocupare al posturilor - 95,50% (polițiști - 54,97%, cadre militare - 40,06%, funcționari publici - 0,77% și angajați cu contract individual de muncă - 4,18%);

aparatul de specialitate al celor 42 de instituții ale prefectului : gradul de ocupare al posturilor (exclusiv posturile aferente serviciilor publice comunitare) - 96,65% (funcționari publici - 80,46% și angajați pe bază de contract individual de muncă - 19,53%).

Nu sunt incluse posturile aferente statelor M și C.

Inclusiv pentru cele 42 de instituJii ale prefectului.

În ceea ce privește specializările existente la nivelul resurselor umane predomină pregătirea în domeniul științelor juridice, studii economice, tehnice, militare și într-o proporție mai mică, alte specializări, din domeniul științelor sociale și umaniste. Majoritatea personalului angajat a urmat, atât la inițiativa conducerii structurilor de specialitate, cât și din propria inițiativă, programe de pregătire de scurtă/medie durată, în domenii de interes, precum: management, comunicare și relații publice, politici publice, informatică, finanțe, contabilitate, fonduri structurale.

Referitor la competențele și abilitățile resurselor umane se pot observa următoarele caracteristici generale: capacitatea de a pune eficient în practică soluțiile proprii și pe cele dispuse în scopul realizării obiectivelor, implicarea activă în realizarea obiectivelor atât în mod independent, cât și prin munca în echipă, atitudinea proactivă în soluționarea problemelor, atitudinea pozitivă față de idei noi, cunoașterea aprofundată a legislației în domeniu și respectarea normelor de disciplină și de etică prevăzute de codul de conduită al polițiștilor și de codul de conduită al funcționarilor publici.

Complexitatea activităților curente impune perfecționarea continuă a personalului în domenii precum: drept și legislație comunitară, politici și afaceri europene, managementul riscului și al crizelor, sisteme de analiză, monitorizare și evaluare, managementul instrumentelor financiare structurale, management de proiect, contracte și achiziții publice, module de utilizare a programelor specializate în prelucrarea datelor organizate sub formă de tabel sau a instrumentelor de predicție și analiză de date, perfecționarea competențelor lingvistice, comunicare și transparență decizională.

Resurse materiale

În vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă ale personalului, asigurării de echipamente specifice, în special tehnică de mobilitate terestră și navală, echipamente de supraveghere și control a trecerii frontierei, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne au fost derulate programe de investiții, finanțate prin credite guvernamentale și fonduri nerambursabile. Cu toate acestea, în ceea ce privește asigurarea cu tehnică și materiale, au fost semnalate următoarele aspecte:



Gradul de dotare cu materiale de resortul patrimoniului imobiliar este redus raportat la necesarul prevăzut conform normelor de dotare în vigoare. Structurile ministerului se confruntă cu un deficit de spații, în special, pentru cele cu destinațiile de birouri, săli de ședințe și întâlniri de lucru, săli de conferințe, spații pentru depozitarea documentelor de lucru, a documentelor de arhivă, precum și a mijloacelor de păstrare și conservare a arhivei. Acest deficit se înregistrează ca urmare a retrocedărilor, a degradărilor din cauza finanțării insuficiente pentru reabilitarea acestora sau inexistenței unor spații disponibile pentru preluare în administrare;



Există un număr important de construcții cu risc seismic ridicat, iar numărul imobilelor care au fost consolidate/reabilitate este redus din cauza alocațiilor bugetare de austeritate din ultimii ani;



Dotarea cu echipamente de comunicații, tehnică de calcul și licențe este sub nivelul necesarului, mai mult, un procent important din tehnica existentă este deja uzat fizic și moral;



Parte din armamentul și mijloacele specifice de ordine publică aflate în exploatare necesită modernizare sau înlocuire, iar la unele categorii de armament se înregistrează deficite semnificative. De asemenea, la unele categorii

muniții

specifice

înregistrează

deficite

determinate

depășirea

termenului

păstrare/utilizare. De asemenea, nivelul de înzestrare cu echipament specific de protecție nu este corespunzător nevoilor operative ale structurilor implicate în acțiuni de menținere a ordinii publice;



Dotarea cu mijloace de transport este insuficientă, cele aflate în exploatare au îndeplinit și depășit durata normală de exploatare prevăzută în nomenclatorul de specialitate propriu structurilor ministerului, iar legislația nu permite achiziționarea de autovehicule din categoria M1 conform RNTR-2;



Dotarea cu mijloace aeriene și infrastructura de aviație este insuficientă raportată la numărul și complexitatea misiunilor solicitate, numărul mare de structuri sprijinite aerian și caracteristicile geografice ale țării;



Majoritatea echipamentelor medicale existente în dotarea unităților sanitare proprii ministerului a depășit durata normată de utilizare. De asemenea, spațiile de lucru din multe unități medicale sunt inadecvate derulării actului medical sau se află în regim de închiriere.

Resurse financiare

Cheltuielile Ministerului Afacerilor Interne din bugetul de stat pentru perioada 2011-2013 se prezintă după cum urmează:

milioane lei

2011

2012

2013

CHELTUIELI TOTAL

mil lei

7.913

7.967

7.073

% din P.I.B.

1,42

1,36

1,28

Cheltuieli de personal

mil lei

5.920

6.426

6.962

% din P.I.B.

1,06

1,09

1,12

Bunuri și servicii

mil lei

637

634

395

% din P.I.B.

0,11

0,06

Dobânzi

mil lei

% din P.I.B.

0,00

Asistența socială

mil lei

143*)

% din P.I.B.

0,03

0,01

Alte transferuri curente

mil lei

587

109

174

% din P.I.B.

0,11

0,02

0,03

Cheltuieli de investiții

mil lei

620

716

379

% din P.I.B.

0,11

0,12

0,06

din care :

-transferuri între unități ale administrației publice

-alte transferuri

-proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare

155

-cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă

-cheltuieli de capital

419

625

281

*) începând cu anul 2011 plata pensiilor se asigură din Bugetul asigurărilor sociale de stat

Relații intra- și inter-instituționale

Între structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt dezvoltate relații de cooperare și colaborare pe probleme de specialitate, conform actelor normative în vigoare. Pentru problematica de complexitate ridicată, care necesită implicarea specialiștilor din domenii diferite de activitate, care să formuleze un răspuns comprehensiv, se constituie grupuri de lucru. Coordonarea activității acestor grupuri de lucru este asigurată de către o singură structură de specialitate, nominalizată anterior în acest sens, de către conducerea la nivel înalt a ministerului.

În sfera relațiilor inter-instituționale, structurile Ministerului Afacerilor Interne dezvoltă relații de colaborare cu structurile corespondente ale celorlalte autorități ale administrației publice centrale și locale, pe probleme de specialitate, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, precum și cu reprezentanți ai societății civile din țară (mass-media, asociații și organizații neguvernamentale), pe domenii de interes public clar determinate și în limitele legii. Colaborarea cu aceste structuri presupune schimbul de informații relevante pentru activitatea ministerului, precum și susținerea unor activități specifice informării și publicității. Totodată, sunt încheiate parteneriate cu instituții publice și cu organizații neguvernamentale, din țară și din străinătate, pe domenii de interes specifice Ministerului Afacerilor Interne, conform protocoalelor existente.

Pe plan internațional, Ministerul Afacerilor Interne organizează și desfășoară acțiuni de cooperare cu structuri similare din alte țări, în limitele de competență conferite de lege, în scopul realizării unor schimburi de date și informații menite să asigure perfecționarea metodelor și mijloacelor de muncă, precum și implementarea, în activitatea proprie, a standardelor internaționale. În situații concrete, pentru documentarea unor acțiuni specifice, se desfășoară, cu respectarea procedurilor legale, activități comune cu structurile similare din statele cu care sunt încheiate acorduri sau convenții de cooperare, ori alte forme de înțelegeri bilaterale.

De asemenea, în domeniul managementului urgențelor civile Ministerul Afacerilor Interne reprezintă punctul național de contact în relația cu organismele și organizațiile internaționale pe baza convențiilor, tratatelor și acordurilor internaționale.

Concluzii

Performanța structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este influențată de o serie de factori interni, cei mai relevanți și având caracter majoritar, fiind următorii:

❖

Puncte tari

Viziune managerială bazată pe analiză strategică;

Susținere managerială a inițiativelor destinate îmbunătățirii activității profesionale;

Pregătire profesională diversificată a resurselor umane;

Acumularea de experiență în atragerea, coordonarea, implementarea și monitorizarea resurselor financiare externe;

Acumularea de experiență privind implementarea politicilor și a legislației europene;

Acumularea de experiență prin participarea la misiunile internaționale organizate sub egida ONU, UE sau altor organisme internaționale, precum și la grupurile tehnice de lucru ale Comisiei Europene;

Implementarea unor platforme tehnologice moderne care dispun de mecanisme și tool-uri de integrare ce oferă suport pentru dezvoltarea unor soluții de interoperabilitate cu sisteme informatice noi sau existente;

Sistem ierarhic piramidal care asigură interoperabilitatea resurselor pentru managementul integrat al acțiunilor;

Existența unor standarde operaționale și proceduri de lucru bine structurate;

Existența unei bogate resurse informaționale (materiale de documentare interne și internaționale, ghiduri, metodologii de lucru, suporturi și materiale de curs);

Disponibilitatea pentru colaborarea cu parteneri interni și externi;

Valorificarea bunelor practici în materie preventivă;

Aplicarea principiului transparenței față de cetățeni și societatea civilă.

❖

Puncte slabe



resursele umane :

Subdimensionarea resurselor umane raportat la amploarea și complexitatea activităților/atribuțiilor;

Fluctuația/ migrarea personalului specializat;

Lipsa stabilității pe funcții de conducere, precum și la nivel de decizie;

Decalaj între nivelul de specializare a personalului și evoluțiile mediului infracțional;

Lipsa unor mijloace eficiente de motivare/recompensare a performanțelor, cu impact asupra stării morale a personalului.



dotarea materială:

Infrastructura și dotarea materială insuficientă pentru derularea activităților specifice;

Lipsa unui sistem de management electronic al documentelor;

Neconformitatea instalațiilor și construcțiilor cu normele de protecție a mediului și cele de securitate;

Insuficiența mijloacelor de intervenție, de deplasare, echipamentelor și tehnicii speciale;

Lipsa sau insuficiența sistemelor de observare și supraveghere în zonele cu risc criminogen ridicat identificate în domeniul transporturilor feroviare, aeriene și navale, precum și a mijloacelor de mobilitate navală;

Insuficiența instrumentelor software dedicate analizării unor volume mari de date;

Existența unor aplicații și baze de date specifice dezvoltate la nivel local/sectorial, încă neintegrate în sisteme centralizate;

Inexistența unei platforme tehnice integrate care să asigure gestionarea la nivel centralizat a resurselor materiale;

Dezvoltarea insuficientă/ neomogenă a rețelei de comunicații voce-date;

Uzură morală și fizică pentru majoritatea echipamentelor utilizate în sistemul de ordine și siguranță publică.



vulnerabilități ale sistemului instituțional:

Climat de instabilitate și nesiguranță generat de reorganizări frecvente;

Menținerea unei birocrații excesive;

Dezvoltarea insuficientă a culturii organizaționale;

Lipsa de reacție și/sau de adecvare la apariția unor elemente negative de imagine instituțională;

Dificultatea derulării de campanii, proiecte de prevenire, informare și sondaje de opinie.



deficiențe de colaborare și cooperare:

Cooperare insuficientă cu autoritățile publice locale pentru asigurarea unui sistem integrat și eficient de ordine și siguranță publică.

MEDIUL EXTERN

Climatul politic, economic, social, tehnologic, legislativ și de mediu, existent la nivel național și internațional, afectează performanța structurilor de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, constituindu-se fie în potențiale oportunități, fie în potențiale amenințări, după cum urmează:

❖

Oportunități

Disponibilitatea mediului politic de a susține acte normative care să dea mai multă eficiență acțiunilor întreprinse de autoritățile statului;

Posibilitatea accesării unor fonduri externe nerambursabile;

Piața în continuă dezvoltare în domeniul tehnologic și al soluțiilor inovative;

Alinierea normelor legislative naționale la cerințele UE;

Intensificarea schimbului de informații și colaborării cu instituțiile de aplicare a legii din România și țările europene;

Posibilitatea de participare la misiuni internaționale sub egida ONU, UE, Agenției Frontex, precum și la cursuri de pregătire în străinătate în cadrul unor structuri cum ar fi FBI, ILEA, Marshall, CEPOL, FRONTEX;

Tendința existentă la nivelul UE de dezvoltare a mecanismelor de cooperare civil-militară pentru gestionarea urgențelor;

Participarea sau inițierea unor grupuri de lucru la nivelul UE de tipul Grupului de lucru privind aplicarea legii (LEWP) și a Rețelei europene de servicii tehnologice de aplicare a legii (ENLETS);

Politica globală în domeniul protecției mediului cu impact asupra tipului de resurse utilizabile.

❖

Amenințări

Gradul scăzut de stabilitate politică și instituțională la nivel național;

Instabilitatea economică și financiară;

Creșterea ratei șomajului, în special în rândul tinerilor;

Constrângeri bugetare care determină insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare și materiale și îngreunează finalizarea proiectelor aflate în derulare și a investițiilor deja începute, precum și demararea unor investiții noi;

Continuarea fenomenului de migrație a personalului cu înaltă calificare spre țările mai dezvoltate din punct de vedere economic;

Costurile ridicate pentru achiziționarea de tehnologie performantă și pentru serviciile de mentenanță aferente;

Birocrația excesivă în procesul de reglementare juridică, lacunele și incoerența unor prevederi legislative;

Diferențe legislative între sistemul național și cel comunitar în domeniul finanțărilor externe nerambursabile;

Limitarea accesului în timp real la informațiile de interes public;

Lipsa prefigurării unor fluxuri comunicaționale, atât pe orizontală, cât și pe verticală, care să conducă la creșterea vitezei de circulație a informației între instituțiile care colaborează;

Gradul redus de conștientizare din partea publicului larg a importanței acțiunilor de protecție a mediului înconjurător.

SINTEZA PRINCIPALELOR REALIZĂRI INSTITUȚIONALE 2010-2013

Sistemul național de ordine și siguranță publică a cunoscut, în ultimii ani, importante transformări circumscrise procesului de tranziție către o societate democratică, în care statul de drept, drepturile și libertățile cetățeanului sunt garantate. În același timp, procesele internaționale, precum instituționalizarea politică și financiară a Uniunii Europene și globalizarea, au favorizat mișcarea oamenilor, a fluxurilor financiare, a comerțului și a informației, determinând pe lângă imensele beneficii, numeroase provocări la adresa ordinii de drept, precum:

apariția unor infracțiuni atipice pentru spațiul românesc , de genul atacuri la bănci, tâlhării cu folosirea armelor de foc, răpiri, sechestrări de persoane, furturi de arme, ca efect al evoluțiilor tehnologice care au revoluționat modurile de comunicații și viteza acestora, de natură să afecteze grav ordinea și liniștea publică, inducând o stare de disconfort și nesiguranță în rândul cetățenilor.

atacurile informatice,

fie că este vorba de acțiuni pentru obținerea unor date personale, date despre carduri bancare, fie că este vorba de blocarea funcționării sau modificarea unor date sau sisteme informatice, înregistrează o evoluție ascendentă și o utilizare tot mai largă, cu impact semnificativ asupra siguranței cetățenilor.

criminalitatea organizată

(terorismul, traficul de persoane, traficul de droguri) și consecințele sale devastatoare, manifestă o lipsă absolută de respect pentru viața umană și valorile democratice și reprezintă o amenințare semnificativă, în constantă evoluție, la adresa mediului intern de securitate.

criminalitatea economico-financiară

(evaziunea fiscală, infracțiunile din sfera spălării banilor, infracțiunile din sfera drepturilor de proprietate intelectuală și industrială) se manifestă ca un fenomen complex, infiltrându-se strategic în economia legală, fiind una din cele mai virulente amenințări, multiplele ei consecințe fiind greu de estimat.

infracțiunile de corupere a unor funcționari publici , în scopul obținerii de avantaje imediate în cadrul relațiilor comerciale, evitării unor etape procedurale, în dauna respectării concurenței loiale sau a competitivității în afaceri, reprezintă o amenințare la adresa fundamentelor sistemului democratic și ale statului de drept.

crizele de ordine publică , favorizate de factori de ordin socio-economic (șomajul, lipsa unor soluții de reintegrare socială, degradarea mediului educațional și legislativ), reprezintă un fenomen complex, atât prin pericolul social, cât și prin forța cu care sunt capabile să altereze climatul de siguranță publică.

criminalitatea în medii specifice

(infracțiuni la regimul silvic, infracțiuni în domeniul piscicol, infracțiunile în sectorul transporturilor feroviare, navale și aeriene) se încadrează pe un trend ascendent și tinde să devină din ce în ce mai complexă, cu implicații deosebite asupra mediului înconjurător, ecosistemului și economiei naționale.

accidentele de circulație , atâta timp cât în România, în fiecare an își pierd viața sau sunt rănite grav mii de persoane, multe dintre acestea rămânând cu importante sechele, reprezintă amenințări de siguranță și securitate la adresa cetățenilor.

infracțiunile transfrontaliere , manifestate sub forme cât mai complexe (migrație ilegală, călăuzire, fals și uz de fals, trafic cu bunuri contrafăcute, comerț ilegal cu produce accizabile), cunosc o amploare deosebită, cu implicații grave asupra economiei naționale și a bugetului de stat.

dezastrele naturale și cele provocate de om ( incendiile forestiere sau la locuințe, cutremurele, inundațiile și furtunile, alunecările de teren, secetele) constituie provocări în materie de siguranță și securitate.

În acest context, Ministerul Afacerilor Interne a depus eforturi permanente pentru găsirea celor mai eficiente soluții și modalități pentru a preveni amenințările de siguranță și securitate la adresa cetățenilor, a contracara riscurile și vulnerabilitățile în domeniu și a oferi un răspuns adecvat, rapid și corespunzător provocărilor de ordine publică.

Astfel, eforturile comune depuse de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne în desfășurarea la nivel național a activităților specifice, care au dus la

menținerea sub control a fenomenului infracțional, reușindu-se în anul 2013 diminuarea criminalității (-4,6%) în România pentru al doilea an consecutiv

, au fost susținute de numeroase eforturi pentru adaptarea răspunsului instituțional la cadrul dinamic și global al secolului XXI. Printre cele mai relevante eforturi instituționale se numără:

promovarea de politici la nivel strategic și instituțional

În perioada 2010-2013, au fost aprobate

6 strategii , elaborate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează:

■

Strategia națională de ordine publică 2010–2013, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1040/2010,

document menit să ofere ansamblul obiectivelor majore pe termen mediu, în domeniul ordinii publice, coroborate cu principalele modalități de realizare și resursele necesare pentru menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice și să contribuie la stabilirea unei direcții unitare, la nivelul tuturor instituțiilor de ordine publică.

Potrivit acestei strategii, eforturile structurilor cu atribuții și competențe în domeniul ordinii publice se focalizează pe următoarele obiective strategice: îmbunătățirea siguranței cetățeanului; asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri; reducerea impactului criminalității organizate, transfrontaliere și terorismului; consolidarea managementului integrat al crizelor de ordine publică și situațiilor de urgență; îmbunătățirea calității serviciilor publice în domeniu; securizarea frontierei, în special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul României.

■

Strategia dezvoltării aviației MAI 2010-2020, aprobată prin Hotărârea CSAT nr. 91/2010,

având ca obiectiv general creșterea capacității operative a Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne în scopul sprijinirii structurilor ministerului și a altor componente din sistemul public, pentru îmbunătățirea climatului de ordine și siguranță publică din România, precum și asigurarea unor servicii publice de înaltă eficiență în domeniul umanitar și al sănătății.

■

Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2011-2012, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 220/2011,

al cărei obiectiv l-a constituit implementarea conceptului de management integrat al frontierei de stat, prin îmbunătățirea capacității statului român de realizare eșalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a UE și prin adoptarea și implementarea politicilor comune în domeniu.

Obiectivele strategice stabilite prin această strategie sunt: controlul și supravegherea frontierei pe baza analizei de risc relevante și a datelor și informațiilor prelucrate privind infracționalitatea; cooperarea autorităților în descoperirea și investigarea infracțiunilor transfrontaliere; asigurarea implementării modelului celor 4 filtre (măsuri în țări terțe, cooperarea cu statele vecine, controlul frontierelor și măsuri de control în interiorul spațiului comun, inclusiv returnarea); cooperarea interinstituțională atât la nivel național (între autoritățile naționale cu competențe în domeniu – poliția de frontieră, vama, poliția, structurile de informații și altele), cât și la nivel internațional; coordonarea și coroborarea activităților instituțiilor naționale cu cele ale organismelor UE.

■

Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2011-2014, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2011 , având ca obiectiv strategic promovarea migrației legale în beneficiul tuturor părților, respectiv societatea românească, imigranți și statele lor de origine.

Conform acestui document strategic, principalul obiectiv al autorităților este de a maximiza efectele pozitive și de a limita efectele negative ale imigrației pentru România și, implicit, pentru cetățenii români. În acest sens, autoritățile române cu atribuții în domeniul imigrației trebuie să intensifice activitatea de atragere a acelor categorii de imigranți care pot contribui la acoperirea unor domenii deficitare, cu impact direct în dezvoltarea economică și în strânsă corelare cu politicile și documentele programatice adoptate la nivelul Uniunii Europene, precum și cu respectarea drepturilor imigranților.

■

Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1142/2012,

având drept scop reducerea impactului și a dimensiunilor traficului de persoane la nivel național prin prioritizarea și eficientizarea activităților în lupta împotriva acestuia.

Pentru acest considerent se propune ca acțiunea instituțiilor publice care desfășoară activități de prevenire și combatere a traficului de persoane, dar și de asistență și reintegrare a victimelor să se concentreze cu prioritate asupra: dinamizării activităților de prevenire și a participării societății civile la derularea acestora; îmbunătățirii calității protecției și asistenței acordate victimelor traficului de persoane în vederea reintegrării sociale; îmbunătățirii capacității instituționale de investigare a infracțiunilor de trafic de persoane, cu precădere a cazurilor de trafic de minori, precum și urmărirea profilului infracțional de către organele de urmărire penală; creșterii capacității de colectare și analiză a datelor privind traficul de persoane; optimizării și extinderii procesului de cooperare interinstituțională și internațională pentru susținerea implementării măsurilor împotriva traficului de persoane.

■

Strategia națională antidrog pentru perioada 2013-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 784/2013,

abordează integrat reducerea cererii și ofertei de droguri, concomitent cu dezvoltarea coordonării, cooperării internaționale, cercetării, evaluării și informării în domeniu.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Anticorupție, a contribuit în mod substanțial la elaborarea

Strategiei naționale anticorupție pentru perioada 2012-2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 , document programatic având drept scop reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupție. Strategia are un caracter multidisciplinar și este adresată tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.

Totodată, în perioada de referință, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, au fost elaborate și promovate următoarele

documente de politici instituționale

8 :

■

Strategia de prevenire și combatere a corupției la nivelul Ministerului Afacerilor Interne 2011-2013;

■

Strategia de formare și documentare în domeniul drogurilor (pentru 2012-2013, respectiv 2013-2014);

■

Strategia de formare profesională continuă a prefecților și subprefecților;

■

Strategia de relații publice a Ministerului Afacerilor Interne pentru perioada 2013-2016;

■

Strategia pentru îmbunătățirea procesului de luare a deciziei în Ministerul Afacerilor Interne pentru perioada 2012-2016;

■

Strategia

integrată

privind

asigurarea

calității

învățământului,

cercetare

științifică

și

dezvoltare instituțională 2013-2015.

Politicile publice reprezintă totalitatea activităJilor desfășurate de MAI, în domeniul propriu de competență, în scopul soluJionării unei situaJii sociale, economice sau de mediu care necesită intervenJia acestuia (HG nr. 775/2005).

Politicile instituționale nu adresează situaJii sociale, economice sau de mediu, ci adresează aspecte interne, organizatorice ale MAI, care întăresc capacitatea ministerului de a formula și implementa politici publice.

analizarea și îmbunătățirea cadrului normativ care reglementează competențele în domeniul afacerilor interne

Prin proiectele de acte normative inițiate și promovate, în perioada 2010-2013, de către structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne au fost reglementate aspecte care au vizat:

facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră, prin intermediul sistemului informatic EUCARIS;

crearea cadrului instituțional necesar funcționării Centrului Sud - Est European de Aplicare a Legii;

adoptarea, modificarea sau completarea unor dispoziții legale din domeniile: prevenirii și combaterii violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, migrației și azilului, regimul străinilor în România, prevenirii și combaterii traficului de persoane, organizării și desfășurării activităților de prevenire a corupției în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, evidenței persoanelor, actelor de identitate ale cetățenilor români, actelor de rezidență ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic

European

rezidenți

în

România,

libera

circulație

cetățenilor

români

în

străinătate, preschimbării permiselor de conducere străine, eliberării permiselor de conducere, atestării examinatorilor, transpunerii Directivei 2009/119/CE prin lege, stabilirii criteriilor de selecție a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare ce urmează a fi luate în pază la mobilizare sau război, cu efective de jandarmi, acordarea de ajutoare umanitare de urgență din stocurile rezervelor de stat;

înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări și participarea României la Sistemul de Informații Schengen;

accesul autorităților publice române la Sistemul informatic EUCARIS aferent instrumentelor Prüm în scopul prevenirii și combaterii infracționalității transfrontaliere privind înmatricularea vehiculelor;

realizarea schimbului de informații la preschimbarea permiselor de conducere eliberate de autoritățile din statele membre ale Uniunii Europene, prin intermediul sistemului informatic european RESPER;

accesul autorităților române la sistemul informatic EUCARIS aferent Tratatului Eucaris.

eficientizarea proceselor de planificare și coordonare a activităților

Printre rezultatele obținute la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 2010-2013, se remarcă:

asigurarea planificării și coordonării, în sistem integrat, a misiunilor specifice structurilor MAI;

coordonarea procesului de elaborare a planurilor de securitate ale operatorilor de ICN/ICE, prin elaborarea cadrului metodologic aferent;

dezvoltarea relațiilor de colaborare și accesare a programelor și instrumentelor UE (SIS II, SIRENE, EUROPOL, CEPOL, FRONTEX, EUCARIS, EURODAC, VISA, AFIS, RESPER, PRÜM etc.);

cooperarea cu Agenția Frontex și participarea reprezentanților Poliției de Frontieră Română la activitățile organizate în cadrul proiectelor derulate de FRONTEX (implementarea EUROSUR, EPN, Masterat European privind Managementul Strategic și Cooperarea Europeană în Securitatea Frontierelor) și la operațiunile comune și misiunile organizate sub egida Frontex;

implementarea conceptului EUROSUR (Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor) în România, în cadrul Poliției de Frontieră Română, sistem dezvoltat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene;

asigurarea gestionării Programului Asistența Financiară Elvețiană, Mecanismul Financiar Norvegian, programelor ISEC și CIPS (gradul de absorbție general al acestor fonduri a depășit 95%);

asigurarea continuării gestionării Programului General Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii (au fost administrate și implementate proiecte finanțate din fondurile programului menționat, respectiv Fondul pentru Frontierele Externe, Fondul European de Integrare a resortisanților țărilor terțe, Fondul European de Returnare și Fondul European pentru Refugiați);

asigurarea continuării gestionării, în calitate de Operator de Program, a Mecanismului Financiar Norvegian pentru domeniul Cooperarea în spațiul Schengen și combaterea crimei organizate și a infracționalității transfrontaliere;

asigurarea coordonării și monitorizării programării și implementării proiectelor finanțate prin intermediul Programului de Cooperare Româno-Elvețian;

asigurarea corelării și coerenței programelor și proiectelor din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației, în concordanță cu efortul investițional al ministerului, în cadrul Comisiei de Comunicații și Tehnologia Informației;

asigurarea coordonării și monitorizării procesului de implementare a instrumentelor Prüm, pregătirea vizitelor de evaluare și coordonarea activităților specifice pentru operaționalizarea schimburilor automate de informații privind vehiculele înmatriculate și datele dactiloscopice;

asigurarea participării la dialogul politic și la negocierile pentru definitivarea Cadrului financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020;

asigurarea coordonării participării reprezentanților ministerului la activitățile specifice organizate în cadrul Axei Prioritare 11 din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării;

asigurarea coordonării activității de reprezentare a României la comitetele și grupurile de lucru ale Consiliului Uniunii Europene, pentru domeniile specifice acquis-ului Schengen;

asigurarea transpunerii și aplicării acquis-ului european în domeniile de competență specifice acquis-ului Schengen și adoptarea actelor normative necesare armonizării cadrului legislativ existent.

dezvoltarea capabilităților pentru furnizarea de servicii profesioniste și eficiente

Printre măsurile întreprinse, în perioada 2010-2013, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, se numără:

implementarea și operaționalizarea componentei naționale a Sistemului Informatic Schengen (N.SIS) și conectarea la Sistemul central SIS II;

implementarea și operaționalizarea componentei naționale a SIRENE (Informații suplimentare solicitate la intrările naționale), conectarea la Sistemul național N.SIS, precum și asigurarea schimbului de informații cu Birourile SIRENE ale statelor membre, în conformitate cu acquis-ul Schengen;

operaționalizarea unităților speciale de aviație București, Cluj, Iași, Tulcea, Caransebeș, Detașamentului Aero-Medical și a Detașamentului de Instruire și Perfecționare;

operaționalizarea Serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare (SMURD) pe întreg teritoriu național;

implementarea și exploatarea sistemelor informatice de personalizare a pașapoartelor simple electronice și a altor documente electronice în condițiile legii;

realizarea specificațiilor tehnice pentru aplicația software care să permită personalizarea permiselor de ședere pentru străini în condiții tehnice și de securitate;

extinderea punctelor de lucru ale serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple în localități, altele decât reședință de județ;

preluarea cererilor de eliberare a permisului de conducere indiferent de locul de domiciliu;

eliberarea duplicatului permisului de conducere prin solicitare transmisă pe e-mail;

simplificarea procedurilor de verificare la eliberarea certificatului de înmatriculare sau a permisului de conducere prin utilizarea sistemelor europene EUCARIS și RESPER;

punerea în circulație a modelului de permis de conducere european prevăzut de Directiva 2011/94/UE;

extinderea interoperabilității Sistemului informatic național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate (SINEPCVI) cu celelalte autorități centrale și locale (Poliții Locale, ANAF, Primării, CNADNR, Agenția Fondului de Mediu);

elaborarea și implementarea arhitecturii care permite utilizarea serviciilor ARL/AVL/APL existente indiferent de sistemul TETRA sub a cărui acoperire se află terminalul;

extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul ministerului, precum și extinderea RCVD la nivel național;

dezvoltarea infrastructurii și asigurării stocurilor strategice interne, a interconexiunilor și cooperării cu sistemele energetice regionale și stabilirii unor proceduri clare pentru depășirea situațiilor de criză energetică.

îndrumarea și controlul activității prefectului, pentru îndeplinirea Programului de Guvernare

Printre activitățile specifice întreprinse în această direcție, se evidențiază următoarele măsuri:

inițierea implementării proiectului

Sistem interoperabil centralizat pentru evidența apostilei eliberate de către instituțiile prefectului pentru actele oficiale administrative , având ca obiectiv general dezvoltarea unui serviciu administrativ informatic pentru cetățeni și mediul de afaceri necesar vizualizării online a datelor referitoare la apostilele eliberate de instituțiile prefectului din România.

derularea proiectului

Consolidarea performanței prefecților și subprefecților din România în contextul integrării în Uniunea Europeană și al descentralizării administrative și financiare,

prin care se urmărește dezvoltarea capacității de planificare strategică a Ministerului Afacerilor Interne și Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în vederea formulării de politici publice cu aplicabilitate la nivel regional/local, realizarea unei mai bune reglementări a categoriei prefecților și subprefecților prin elaborarea de analize referitoare la situația și statutul acestora, precum și dezvoltarea și furnizarea unui program de instruire, inclusiv în domeniul planificării strategice, pentru prefecți și subprefecți, cu efectuarea unui schimb de bune practici în scopul dezvoltării de parteneriate cu instituții similare.

De asemenea, în perioada 2010-2013, în vederea modernizării și eficientizării instituționale, structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne au accesat surse de finanțare externă nerambursabilă disponibile prin Fonduri Structurale și de Coeziune, prin Granturi ale Comisiei Europene și Agenției Statelor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, prin Mecanismul Financiar Norvegian, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European, Programul de Cooperare Româno-Elvețian, precum și prin Fondurile de Asistență Oficială pentru Dezvoltare.

Dintre

proiectele strategice implementate , în perioada de referință, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, menționăm proiectele care au avut printre rezultate implementarea unor instrumente informatice moderne de gestionare a activităților și informațiilor, cum ar fi de exemplu:

■

Sistemul informatic de management integrat al evenimentelor de ordine publică – SIMIEOP;

■

Sistemul național de raportare a incidentelor – SNRI;

■

Sistemul unic de raportare a evenimentelor – SURE;

■

Sistemul integrat pentru managementul informației tactico-operative - SIMITO;

■

Sistemul integrat de monitorizare și limitare a consecințelor dezastrelor, pentru populația din zona de frontieră comună România-Ucraina-Republica Moldova;

■

Sistemul informatic de management al infrastructurii – SIMI;

■

Sistemul informatic de management al activității de audit intern;

■

Sistemul informatic al cazierului judiciar național - ROCRIS;

■

Sistemul informatic european privind rețeaua permiselor de conducere – RESPER;

■

Interconectarea SINEPCVI cu Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei;

■

Sistemul național integrat de introducere și actualizare a informațiilor legate de evidența persoanelor -

SNIEP;

■

Sistemul informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienților Arhivelor Naționale;

■

Pașaportul electronic –ePASS.

Totodată, este de remarcat, utilizarea instrumentului financiar Facilitatea Schengen în proporție de 100%, Ministerul Afacerilor Interne fiind singura instituție din administrația publică care a reușit performanța de a absorbi integral fonduri europene, pe componenta ordine și siguranță publică. Facilitatea Schengen a fost acordată pentru sprijinirea României (și Bulgariei), în perioada dintre data aderării la Uniunea Europeană și sfârșitul anului 2009, în vederea finanțării acțiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și controlul frontierelor. Astfel, au fost angajate 21 de proiecte, subsumate obiectivelor enunțate în Planul Indicativ Facilitatea Schengen 2007 - 31 martie 2010, acestea vizând întărirea controlului la frontierele externe, a capacității de supraveghere la frontierele externe, precum și a capacității de protecție împotriva criminalității transfrontaliere, respectiv consolidarea abilităților de control, prin creșterea capacității de stocare a datelor și lărgirea accesului la informații. României i-a fost alocată suma de 602.469.345 Euro, din care 559.800.000 Euro derulați prin Facilitatea Schengen, iar restul sumei prin fluxurile de numerar.

PARTEA II. DIRECȚII DE ACTIVITATE 2014-2016

În perioada 2014-2016, eforturile întreprinse de Ministerul Afacerilor Interne vor evolua, printr-o abordare activă, coerentă și concertată, care vizează construirea unui sistem eficient de ordine și siguranță publică, orientat proactiv către nevoile de securitate și în serviciul cetățenilor, contribuind astfel la crearea unui mediu sigur, în care oamenii să se simtă protejați și să se poată bucura de viața de zi cu zi fără teamă.

În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne va continua să depună eforturi pentru îmbunătățirea performanței operaționale și creșterea eficienței și eficacității instituționale, acționând în direcția

asigurării climatului de ordine și siguranță publică , pe de o parte, și în direcția

consolidării capacității instituționale , pe de altă parte.

ASIGURAREA CLIMATULUI DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ

Pentru garantarea respectării tuturor drepturilor și libertăților cetățenești și apărarea securității interne,

structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne vor acționa în vederea îndeplinirii următoarelor

priorități strategice :

Creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni

Evaluarea riscurilor și amenințărilor cu impact direct asupra vieții, siguranței și bunăstării cetățenilor, precum și analiza frecvenței manifestării acestora în ultimii ani, conturează următoarele tendințe ale fenomenelor care afectează climatul de siguranță și protecție a cetățenilor, fapt care impune necesitatea unei reacții rapide și eficiente din partea structurilor Ministerului Afacerilor Interne:

proliferarea unor moduri de operare deosebite, în special în cazurile furturilor din bănci și din case de schimb valutar;

amplificarea operațiunilor de fraudare a sistemului de achiziții on-line, a ATM-urilor și POS-urilor, precum și a aparatelor electronice de jocuri de noroc;

continua specializare a membrilor grupărilor criminale, pe fondul accesului la ultimele tehnologii și angajării de persoane cu diverse specializări, care să faciliteze îndeplinirea scopurilor infracționale;

multiplicarea formelor și procedeelor utilizate pentru spălarea banilor;

creșterea volumului pieței negre a produselor provenite din contrabandă și a produselor contrafăcute;

menținerea la un nivel ridicat a evaziunii fiscale;

amplificarea fraudelor din domeniul atribuirii contractelor de achiziții publice;

trendul ascendent al criminalității organizate, îndeosebi a traficului de droguri, de țigări, de arme și de ființe umane.

Pentru a aborda aceste amenințări majore, precum și alte amenințări în materie de securitate pentru cetățeni, acțiunea structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne se va focaliza cu prioritate pe:

►

prevenirea și combaterea infracționalității de toate tipurile, atât în mediul urban, cât și în mediul rural;

►

prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor;

►

prevenirea, combaterea și reducerea impactului criminalității organizate;

►

prevenirea și combaterea criminalității cibernetice;

►

prevenirea și combaterea corupției;

►

creșterea nivelului de siguranță rutieră, feroviară, navală și aeriană;

►

prevenirea și combaterea criminalității în domeniile silvic și piscicol;

►

asigurarea protecției patrimoniului cultural și a ecosistemelor naturale naționale;

►

consolidarea serviciilor comunitare (pașapoarte, permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, evidența persoanelor).

Consolidarea securității frontierei de stat

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în direcția îmbunătățirii securității frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin dezvoltarea și utilizarea de noi tehnologii pentru verificările la frontieră și pentru supravegherea frontierelor, precum și o colaborare eficientă între statele membre. Această abordare trebuie să fie dezvoltată în continuare, în contextul riscurilor și amenințărilor din ce în ce mai complexe la frontierele externe ale UE, cum ar fi de exemplu filierele de migrație ilegală, traficul de mărfuri ilicite, traficul de droguri.

Pentru a putea răspunde acestor amenințări, acțiunea structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne se va focaliza cu prioritate pe:

►

gestionarea frontierei de stat;

►

prevenirea și combaterea infracțiunilor transfrontaliere;

►

prevenirea și combaterea imigrației ilegale;

►

implementarea politicilor specifice în domeniile azilului și integrării străinilor;

►

îmbunătățirea coordonării operațiunilor comune cu diferite autorități naționale;

►

îmbunătățirea cooperării la frontierele externe ale UE.

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de criză și dezastru

Analiza recentelor evenimente generatoare de situații de urgență, asociate schimbărilor climatice la care suntem martori în ultimii ani, precum și evaluarea amenințărilor și riscurilor, naturale și provocate de om, cu care țara noastră și celelalte state membre ale Uniunii Europene ar putea să se confrunte în viitor, reclamă instituirea unei abordări coerente și integrate de gestionare a riscului.

Totodată, practica europeană și națională a demonstrat că un răspuns eficient și coordonat în situații de urgență depinde atât de capacitatea instituțiilor responsabile de a participa cu echipament adecvat, mijloace de comunicare sigure și un personal format în mod corespunzător, cât și de capacitatea de a avea în mod rapid o imagine de ansamblu a situației respective, fapt care necesită reconfigurarea instituțiilor și mecanismelor existente.

În vederea diminuării riscului asociat situațiilor de criză și dezastru, precum și a înlăturării efectelor distructive în cazul producerii acestora, se va acționa cu prioritate pe:

►

optimizarea Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;

►

informarea și educarea preventivă a populației și comunităților;

►

pregătirea în situații de urgență;

►

consolidarea managementului integrat al intervenției și recuperării;

►

asigurarea stocurilor rezerve de stat;

►

pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare;

►

asigurarea misiunilor de zbor și a celor cu caracter umanitar.

POLITICI PUBLICE ȘI PROPUNERI LEGISLATIVE

Eforturile depuse de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, pentru creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni, consolidarea securității frontierei de stat și dezvoltarea capacității de reziliență în situații de criză și dezastru, vor fi susținute de o serie de politici publice și propuneri legislative.

În acest sens, în anul 2014, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne vor fi elaborate

7 documente de politici publice , respectiv:

■

Strategia națională de ordine publică 2014-2020,

care vizează promovarea unui sistem integrat de ordine publică în serviciul cetățenilor, în vederea prevenirii și combaterii fenomenului infracțional, garantării drepturilor și libertăților constituționale, apărării siguranței cetățenilor, a proprietății publice și private și asigurării climatului necesar funcționării instituțiilor statului.

■

Strategia națională de management integrat al frontierei de stat a României pentru perioada 2014-2020 , care vizează definirea unei noi perspective strategice, care să țină cont atât de schimbările care au avut loc la nivel național, cât și de contextul european din ultima perioadă, cum ar fi de exemplu modificările instituționale petrecute în România, dezvoltarea noilor capabilități ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat, precum și evoluțiile mecanismelor financiare europene.

■

Strategia de dezvoltare a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență din România 2014- 2020 , care vizează asigurarea cadrului de dezvoltare și coordonare a structurilor Sistemului național de management al situațiilor de urgență, pentru prevenirea, gestionarea și reducerea efectelor situațiilor de urgență, precum și pentru creșterea capacității de refacere în urma dezastrelor, în contextul adaptării răspunsului sistemului la noile provocări, inclusiv cele generate de schimbările climatice.

■

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României

pentru

perioada

2014-2020,

document

politici

publice

menit

să

asigure

îndeplinirea obiectivelor generale și a obiectivelor specifice prevăzute de această strategie, prin definirea activităților, instituțiilor responsabile și termenelor de realizare.

■

Planul național de acțiune 2015-2016 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016 , document de politici publice menit să asigure îndeplinirea obiectivelor generale și a obiectivelor specifice prevăzute de această strategie, prin definirea activităților, instituțiilor responsabile și termenelor de realizare, aferente perioadei 2015-2016.

■

Propunerile de politici publice

care vizează asigurarea competențelor materiale ale Jandarmeriei Române în zonele montane, în condițiile dezvoltării turismului și a influenței acestei dezvoltări asupra mediului înconjurător, respectiv transformarea Programului de acțiune al Poliției Rutiere pentru perioada 2012-2016 într-un document de politici publice.

Alături de aceste documente de politici publice, în perioada 2015-2016, vor fi elaborate

Strategia națională împotriva traficului de persoane 2017-2021

și

Planul de acțiune 2017-2020 pentru implementarea Strategiei naționale antidrog în perioada 2014-2020 .

Totodată, în vederea consolidării cadrului normativ intern, se pune problema analizării necesității operării unor modificări ale actelor normative care reglementează domenii precum: prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, apărarea împotriva incendiilor, statutul personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, rezervele de stat, rechizițiile de bunuri și prestările de servicii de interes public.

De asemenea, se are în vedere promovarea atât a unor proiecte de acte normative de nivel superior (în materii precum: aviația, legea pompierilor, aplicarea prevederilor legale privind cazierul judiciar), cât și a unor reglementări la nivel de ordin al ministrului afacerilor interne în materia schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră.

PROIECTE STRATEGICE PRIORITARE

În vederea asigurării climatului de ordine și siguranță publică, la nivelul Ministerul Afacerilor Interne vor fi atrase finanțări externe, preponderent pe următoarele obiective tematice și priorități 9

ale

Cadrului financiar

multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020

Obiectivul tematic nr. 2 - Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora

Programul Operațional Competitivitate

►

Acțiuni pentru promovarea adoptării de către întreprinderi a TIC, inclusiv a aplicațiilor și inovațiilor comerțului electronic;

►

Acțiuni pentru furnizarea de servicii publice moderne online care să asigure interoperabilitatea diferitelor

sisteme neintegrate în cadrul sectoarelor și regiunilor, precum și la nivel național (se va promova coordonarea și eficiența sporită a utilizării resurselor publice) și accesul la standarde deschise pentru creșterea transparenței și a eficienței administrative.

Obiectivul tematic nr. 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor

Programul Operațional Infrastructură Mare

►

Construirea unei culturi naționale de reducere a riscurilor la dezastre;

►

Crearea și îmbunătățirea sistemelor de monitorizare și prevenire a riscurilor în raport cu riscurile identificate: cutremure, inundații, alunecări de teren, secetă, incendii forestiere, eroziunea solului și eroziunea zonelor costiere, radiologice, chimice și incendii casnice;

Stabilite prin Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020;

►

Consolidarea serviciilor profesioniste de răspuns în situații de urgență la nivel național, pentru a răspunde în cazul unor urgențe naționale sau internaționale majore, inclusiv prin cooperare transnațională în cadrul strategiilor macro - regionale pentru Dunăre și Marea Neagră;

►

Consolidarea capacității tehnice și instituționale a Sistemului Național de Management al Situațiilor de

Urgență prin soluții de colaborare între autorități diferite.

Obiectivul tematic nr. 7 - Promovarea unor sisteme de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore

Programul Operațional Infrastructură Mare

►

Sprijinirea dezvoltării unui sistem de transport durabil prin îmbunătățirea siguranței în trafic în cadrul rețelei TEN - T pentru toate modurile de transport.

Obiectivul tematic nr. 9- Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei

Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane

►

Dezvoltarea capacității de creare a unui sistem de servicii sociale durabil și echitabil, care să includă dezvoltare tehnică și îmbunătățirea competențelor profesioniștilor și practicienilor;

►

Realizarea unor acțiuni specifice integrate pentru abordarea nevoilor persoanelor, grupurilor și comunităților vulnerabile, unde este cazul cu accent asupra persoanelor de etnie romă, inclusiv acțiuni de îmbunătățire a participării acestora cu abordări bazate pe parteneriat pentru eradicarea sărăciei.

Obiectivul tematic nr. 11 - Consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă

Programul Operațional Capacitate Administrativă

►

Sprijinirea consolidării capacității și eficienței instituționale a autorităților administrației publice centrale și locale, în special consolidarea capacității și îmbunătățirea stabilității corpului de personal implicat în gestionarea fondurilor Europene Structurale și de Investiții (ESI) la nivel central și la nivelul beneficiarilor.

Astfel, vor fi depuse spre finanțare următoarele

propuneri de proiecte strategice

Dezvoltarea și implementarea componentei e-administrație: servicii către cetățeni și apostila

electronică

DCTI

DGICIP

Implementarea unui Sistem național online de înregistrare a străinilor pe teritoriul României și a unei soluții de Backup și Bussines Continuity, în vederea eficientizării serviciilor publice oferite

IGI

Implementarea unui Sistem național pentru emiterea unitară a documentelor solicitanților de azil, străinilor tolerați și de management al dosarelor străinilor în vederea asigurării unor servicii

publice eficiente și rapide

IGI

Construirea unei culturi naționale de reducere a riscului de dezastre

IGSU

Constituirea modulelor europene de protecție civilă pentru gestionarea efectelor inundațiilor

IGSU

Constituirea modulelor europene de protecție civilă pentru gestionarea efectelor incendiilor de

pădure

IGSU

Constituirea modulelor europene de protecție civilă pentru operațiuni de căutare-salvare

IGSU

Consolidarea capacității naționale pentru reducerea timpului de răspuns a misiunilor SMURD și pentru acordarea primului ajutor calificat

IGSU

Consolidarea capacității naționale pentru reducerea timpului de răspuns pentru misiunile de stingere a incendiilor

IGSU

Consolidarea capacității naționale pentru reducerea timpului de răspuns pentru misiunile de

intervenție pentru salvare din medii ostile vieții

IGSU

Creșterea rezilienței comunităților prin pregătirea personalului operativ (profesioniști, voluntari)

IGSU

Creșterea rezilienței comunităților prin pregătirea personalului autorităților locale pentru managementul situațiilor de urgență

IGSU

Creșterea rezilienței comunităților prin conducerea și coordonarea urgențelor majore la nivel național

IGSU

Creșterea și consolidarea capacității de acțiune a autorităților naționale pentru solicitare/oferire a Asistenței Internaționale la dezastre

IGSU

Consolidarea capacității de intervenție operativă și de planificare a produselor și serviciilor necesare în situații de urgență,ca funcții de sprijin strategic ce revin ANRSPS

ANRSPS

Creșterea siguranței în trafic prin crearea de Centre regionale de monitorizare video a traficului

rutier pe rețeaua TEN-T

IGPR

Modernizarea transportului durabil și a siguranței transporturilor prin dezvoltarea unor Sisteme

mobile de monitorizare video a traficului rutier pe rețeaua TEN-T

IGPR

Creșterea siguranței circulației pe rețeaua rutieră TEN-T prin derularea de campanii informativ- educative

IGPR

Creșterea siguranței traficului prin dezvoltarea unui sistem de Centre regionale de monitorizare video în zonele cu infracționalitate ridicată privind furturile din infrastructura feroviară

IGPR

Îmbunătățirea siguranței pe cele trei segmente de transport (naval, feroviar și aerian) prin inițierea și derularea de campanii de prevenire și informativ – educative

IGPR

Îmbunătățirea siguranței în trafic prin crearea unui coridor sigur în transportul naval

IGPR

Dezvoltarea și reconfigurarea sistemului de servicii de protecție și asistență a victimelor traficului

de persoane

ANITP

Creșterea gradului de includere a victimelor traficului de persoane în programe specializate de

reabilitare și reintegrare socială

ANITP

Eficientizarea măsurilor de sprijinire a victimelor traficului de persoane, care se constituie martor

sau parte vătămată, pe durata procesului penal

ANITP

Sistem integrat de asistență medicală, psihologică și socială în parteneriat cu societatea civilă

ANA

Platformă națională de interoperabilitate în domeniul politicilor maritime integrate pentru

asigurarea unui mediu comun de comunicare

DGMO

DCTI

Instrumente moderne de e-guvernare prin utilizarea softului de gestiune a rezervei de stat,

mobilizarea economiei, bază de date mijloace rechiziționabile pe operatori economici

ANRSPS

De asemenea, în vederea asigurării climatului de ordine și siguranță publică, prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian și prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român, vor fi finanțate proiecte dezvoltate de structurile de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează:

■

prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian se vor finanța următoarele proiecte :

Întărirea cooperării polițienești dintre România și Norvegia în combaterea grupurilor itinerante și

traficului de persoane

IGPR

Cooperarea în domeniul combaterii migrației ilegale și protecției drepturilor omului

IGPF

Perspective naționale privind măsurile compensatorii aplicate victimelor traficului de persoane

ANITP

Abordarea integrată pentru prevenirea victimizării comunității rroma

IGPR

Combaterea criminalității economice transfrontaliere la frontiera Schengen

IGPR

Întărirea managementului informațiilor clasificate în combaterea crimei organizate și migrației

ilegale pentru creșterea securității la nivel european

DIPI

■

prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român, Fondul Tematic Securitate, în cadrul celei de-a doua etape de implementare, se vor finanța următoarele proiecte:

Îmbunătățirea cooperării polițienești între Elveția și România în domeniul combaterii traficului de

ființe umane

IGPR

Sprijinirea ONG-urilor din România în asistarea victimelor traficului de ființe umane

ANITP

Totodată, în contextul Cadrului financiar multianual 2014-2020, Ministerul Afacerilor Interne va gestiona fondurile care vor fi acordate României pe domeniul afaceri interne. Aceste fonduri vor acoperi următoarele priorități 10 :

Fondul de Azil și Migrație

Obiectivul strategic: Sistemul European Comun de Azil

Procedurile de Azil

►

Evaluarea sistemului de azil;

►

Dezvoltarea capacităților și cooperarea cu părțile interesate, inclusiv societatea civilă;

►

Instruirea personalului, inclusiv responsabilii de caz, în special în ceea ce privește persoanele vulnerabile;

►

Acordarea de asistență juridică, traducere și interpretare.

Obiectivul specific: Migrația legală și integrarea

Facilitarea integrării resortisanților țărilor terțe, inclusiv a beneficiarilor de protecție internațională

►

Elaborarea aspectelor locale și regionale ale strategiei naționale de integrare și abordări, inclusiv creșterea gradului de conștientizare și cooperarea între autoritățile competente și societatea civilă;

►

Asistență și servicii de bază;

►

Asistență adaptată persoanelor vulnerabile;

►

Instruirea personalului administrativ pentru a răspunde nevoilor specifice ale beneficiarilor de protecție internațională;

►

Activități de relocare și strămutare;

►

Măsuri de integrare înainte de plecarea în țările terțe .

Obiectivul specific: Returnarea

Politica de returnare eficientă – îmbunătățirea returnării/condițiilor de deținere

►

Îmbunătățirea posibilităților de cazare și a structurilor administrative, precum și a condițiilor de siguranță în centrele de deținere, incluzând serviciile adaptate nevoilor persoanelor vulnerabile;

►

Acțiuni/programe de întoarcere voluntară asistate;

►

Proiecte comune de reintegrare în țările de origine în vederea unei returnări durabile, precum și acțiuni comune de consolidare a capacităților de implementare a acordurilor de readmisie în cadrul țărilor terțe;

►

Consolidarea capacităților și instruirea personalului.

Priorități stabilite prin Minuta Dialogului Politic din data de 27 iunie 2013;

Fondul de Securitate Internă

Obiectivul specific: Securitatea internă

Prevenirea și combaterea terorismului

►

Activități de combatere a radicalizării, în special: a) pregătirea personalului specializat pentru comunicare cu populația; b) conectarea populației prin intermediul platformelor de schimb de informații; c) combaterea propagandei teroriste prin campanii de conștientizare;

►

Schimb de informații și analize în domeniul securității aviatice, prin utilizarea platformelor existente (ex.

Airpol) și cooperarea cu Europol, precum și investiții în echipamente de detecție;

►

Dezvoltarea infrastructurii pentru interconectarea centrelor de coordonare a crizelor;

►

Monitorizarea site-urilor cu caracter terorist.

Îmbunătățirea capacității în vederea asigurării securității cibernetice și prevenirea și combaterea infracțiunilor

informatice la nivel național, contribuind în același timp la eforturile europene în domeniu

►

Echipamente modernizate pentru îmbunătățirea securității rețelelor și a informațiilor;

►

Pregătirea autorităților competente, în special a autorităților de aplicare a legii și a judecătorilor;

►

Acțiuni care vor îmbunătăți cooperarea cu Centrul European de Criminalitate cibernetică la Europol EC3.

Traficul de droguri și arme

►

Identificarea și dezmembrarea rețelelor de trafic (instrumente de detectare);

►

Canale de comunicații pentru schimbul de informații în regiunea Mării Negre;

►

Acțiuni de promovare a cooperării între Statele Membre UE și agențiile relevante, în anumite operațiuni comune;

►

Utilizarea sistemelor existente și a bazelor de date de la nivelul UE, similare Sistemului de control și protecție a explozivilor (SCEPYLT) și Sistemului de avertizare rapidă (EWS), ca platforme de schimb de informații între statele membre, în ceea ce privește transferurile intra UE cu arme de foc.

Schimb de informații insuficient cu celelalte state membre UE în ceea ce privește CBRN-E și protecția

infrastructurii critice

►

Pregătire pentru utilizarea Sistemului de avertizare rapidă (EWS) și a Sistemului de control și protecție a

explozivilor (SCEPYLT);

►

Cooperarea cu celelalte state membre UE pentru promovarea utilizării active a sistemelor existente.

Securitatea explozivilor

►

Acțiuni pentru îmbunătățirea securității explozivilor și implementarea Regulamentului privind utilizarea și comercializarea precursorilor de explozivi, cum ar fi consolidarea capacităților, pregătirea personalului și campanii de conștientizare pentru identificarea tranzacțiilor suspecte;

►

Acțiuni pentru aplicarea Planului de acțiune 2010 privind securitatea aviatică pentru transportul de marfă,

cum ar fi îmbunătățirea capacității de detecție.

Participarea la ciclul de politici al UE în domeniul criminalității grave și organizate

►

Modernizarea echipamentelor IT existente și a infrastructurii, asigurând în același timp interoperabilitatea;

►

Extinderea canalului Europol SIENA (Schimb securizat de informații legate de infracțiuni) la nivel național la toate autoritățile competente implicate în lupta împotriva crimei organizate;

►

Proiecte training bilaterale și regionale pentru cooperarea transfrontalieră.

Implementarea schemei UE de pregătire pentru agențiile de aplicare a legii (LETS)

►

Pregătirea ca o prioritate orizontală în cadrul programului național dedicat unor domenii diverse, cum ar fi: lupta împotriva terorismului, crimei organizate, criminalității informatice.

Corupția în administrație, inclusiv în achiziția publică și în gestionarea fondurilor europene

►

Abordare comprehensivă incluzând acțiuni anticorupție pentru promovarea unei gestionări coerente la nivel interinstituțional pentru prevenirea și detectarea practicilor de corupție și a conflictelor de interese în achizițiile publice;

►

Întărirea capacității operaționale a DGA, inclusiv prin pregătirea personalului.

Traficul de ființe umane

►

Colectarea și raportarea datelor;

►

Protecția și asistența victimelor, în special calitatea sprijinului oferit pentru reintegrarea victimelor și adoptarea unor măsuri ferme pentru reabilitarea pe termen lung a minorilor victime ale traficului de persoane;

►

Sistemul național de referire în domeniul traficului de persoane și cooperarea cu organizațiile societății

civile, la nivel național;

►

Confiscarea bunurilor și compensarea victimelor;

►

Campanii de conștientizare incluzând stereotipurile și prejudecățile care vizează victimele traficului, în special femeile și rromii.

Obiectivul specific: Gestionarea frontierelor și guvernarea Schengen

Utilizarea tehnologiilor moderne la frontieră

►

Implementarea programului pilot porțile ABC la Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” din București;

►

Investiții în infrastructura controlului la frontierele aeriene cum ar fi porțile ABC și alte tehnologii moderne folosite pentru controlul frontierelor.

Implementarea aquis-ului Schengen

►

Punerea în aplicare a recomandărilor din evaluarea Schengen.

Dezvoltarea EUROSUR

►

Acțiuni în vederea îmbunătățirii cooperării operaționale între autorități;

►

Dezvoltarea EUROSUR la nivel teritorial prin intermediul instrumentelor IT și cel al echipamentelor de îmbunătățire a fluxului de informații între diferite niveluri.

Obiectivul specific: Sisteme Informatice

Punerea în aplicare a Sistemului de Informații privind Vizele și creșterea „acoperirii consulare” cu privire la

eliberarea vizelor în Schengen

►

Întreținerea și modernizarea VIS la nivel național;

►

Portal pentru cooperarea dintre autorități;

►

Investiții în infrastructură, clădiri, echipament, cursuri de formare.

Implementarea SIS II, inclusiv dezvoltarea capacității de back-up

►

Întreținerea și modernizarea SIS II la nivel național;

►

Dezvoltarea în continuare a fluxului de lucru prin SIRENE;

►

Implementarea planului de recuperare a dezastrelor;

►

Pregătirea personalului și experților autorităților competente.

Astfel, au fost aprobate pentru finanțare următoarele

propuneri de proiecte strategice

Platforma de interconectare a Centrelor Operaționale de Comandă ale instituțiilor cu atribuții în

coordonarea crizelor

DGMO

Punct mobil de comandă și control pentru managementul strategic al MAI

DGMO

Dezvoltarea capacității instituționale a Poliției Române în specializarea personalului pentru

gestionarea situațiilor cu risc ridicat de pericol, inclusiv atacuri teroriste – poligon SIAS

IGPR

Consolidarea capacității naționale de pregătire și realizarea unui poligon specializat CBRN

IGSU

Vehicul aerian fără pilot (UAV)

IGSU

Achiziție/modernizare/mentenanță echipamente și sisteme folosite pentru detecție, identificare și

alertare

IGPF

Modernizarea infrastructurii dintre puncte – Construirea, reabilitarea și modernizarea sediilor structurilor PFR de la frontiera externă

IGPF

Îmbunătățirea capacității de intervenție și control la frontierele maritime și fluviale externe

IGPF

Reabilitare Punct comun Cenad

IGPF

Armonizarea datelor topogeodezice ale frontierei

IGPF

Implementare sisteme mobile integrate de supraveghere de tip multisenzor

IGPF

Sistem integrat de management al printării, copierii și scanării documentelor

IGPF

Mentenanța și modernizarea sistemului de comunicații voce-date implementat la nivelul PFR și a

sistemului de videoconferință

IGPF

Modernizarea și asigurarea mentenanței evolutive a sistemului de comunicații fixe

IGPF

Mentenanță evolutivă sistem SCOD

IGPF

Mentenanță evolutivă sistem SCOMAR

IGPF

PROGRAME BUGETARE

Pentru asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, în limitele bugetare aprobate Ministerului Afacerilor Interne prin legile bugetare anuale, sunt orientate resurse financiare prin intermediul programului bugetar „Ordine Publică și Siguranța Cetățeanului” și a programului bugetar „Protecție Civilă și Sprijin Acordat Comunității”.

Prin Legea nr. 356/2013 privind bugetul de stat pe anul 2014, s-au alocat programului bugetar „Ordine Publică și Siguranța Cetățeanului” fonduri în valoare de 5.187.773 mii lei și programului bugetar „Protecție Civilă și Sprijin Acordat Comunității” fonduri în valoare de 1.512.650 mii lei.

Programul bugetar „Ordine Publică și Siguranța Cetățeanului”

- (cod 884) - este atât un program de politici, cât și un program de funcționare, având drept obiectiv asigurarea ordinii publice și creșterea gradului de siguranță a cetățeanului, precum și menținerea unui climat optim dezvoltării socio-economice.

Programul bugetar „Ordine Publică și Siguranța Cetățeanului” cuprinde o gamă largă de activități, necesare asigurării ordinii și liniștii publice și îmbunătățirii siguranței cetățenilor, având un impact major asupra vieții social-economice. Acest program bugetar este destinat menținerii și îmbunătățirii siguranței cetățeanului, creării unui mediu optim dezvoltării economice și al vieții sociale prin:

Menținerea ordinii publice și a siguranței cetățeanului;

Prevenirea și combaterea criminalității organizate;

Asigurarea și restabilirea ordinii publice;

Protejarea bugetului de stat și a mediului de afaceri;

Securizarea frontierei de stat;

Gestionarea admisiei și șederii pe teritoriul național a străinilor;

Gestionarea și administrarea bazelor de date privind evidența persoanelor;

Evidența și eliberarea actelor de identitate;

Evidența și eliberarea pașapoartelor și a documentelor specifice;

Evidența și eliberarea permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare a vehiculelor.

Rezultatele așteptate și indicatorii aferenți programului bugetar „Ordine Publică și Siguranța Cetățeanului” se prezintă, într-o formă sintetizată, după cum urmează:

Rezultatul politicii nr.1

Titlu: Asigurarea protecției cetățenilor, menținerea și respectarea ordinii și liniștii

publice

Denumire indicator

Procentul de intervenție la sesizările cetățenilor primite prin 112, sub 10 minute

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

82%

83%

84%

Rezultatul acțiunii 1.1

Titlu: Efectuarea de misiuni specifice în vederea menținerii ordinii și liniștii publice

Denumire indicator

Ponderea personalului care execută misiuni de ordine publică

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

45%

Rezultatul acțiunii 1.2

Titlu: Gestionarea fenomenului migrației în vederea creșterii siguranței cetățenilor

Denumire indicator

Număr de migranți ilegali descoperiți la frontieră

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

1.517

3.193

Rezultatul acțiunii 1.3

Titlu: Depistarea străinilor cu ședere/muncă ilegală pe teritoriul României

Denumire indicator

Acțiuni de depistare a străinilor cu ședere/muncă ilegală

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

5.500

6.000

6.500

7.000

Rezultatul politicii nr.2

Titlu: Îmbunătățirea condițiilor de eliberare a documentelor de identitate (pașapoarte, cărți de identitate, permise de conducere) în vederea creșterii eficienței serviciilor de

furnizare a acestor documente

Denumire indicator

Numărul pașapoartelor simple electronice și temporare emise

Valoare

indicator

2013

2014

2015

2016

1.300.000

1.400.000

1.500.000

Rezultatul acțiunii 2.1

Titlu: Soluționarea cererilor pentru eliberarea cărților de identitate

Denumire indicator

Numărul actelor de identitate eliberate

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

2.175.000

2.000.000

Rezultatul acțiunii 2.2

Titlu: Soluționarea cererilor pentru emiterea permiselor de conducere

Denumire indicator

Număr de permise de conducere emise

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

900.000

970.000

Programul bugetar „Protecție Civilă și Sprijin Acordat Comunității”

- (cod 885) - este atât un program de politici, cât și un program de funcționare, având drept obiectiv îmbunătățirea calității gestionării situațiilor de urgență și acordarea de sprijin comunităților în vederea reducerii riscurilor de calamități naturale, dezastre și război.

Programul bugetar „Protecție Civilă și Sprijin Acordat Comunității” cuprinde o gamă variată de activități cu un impact major asupra vieții sociale și economice în situații de criză, respectiv consolidarea unui management integrat al crizelor și situațiilor de urgență, intervenția în cazul situațiilor de urgență și pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare în situații de război. Acest program bugetar este destinat menținerii și îmbunătățirii capacității de răspuns în situațiile când este necesară intervenția în slujba cetățeanului, în cazul unor dezastre, calamități, situații de urgență sau conflicte armate, prin:

Prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;

Asigurarea rezervelor de stat;

Pregătirea teritoriului și economiei pentru situația de război;

Asigurarea misiunilor de zbor și a celor cu caracter umanitar.

Rezultatele așteptate și indicatorii aferenți programului bugetar „Protecție Civilă și Sprijin Acordat Comunității” se prezintă, într-o formă sintetizată, după cum urmează:

Rezultatul politicii nr.1

Titlu: Limitarea și înlăturarea efectelor negative ale situațiilor de urgență asupra

populației și teritoriului

Denumire indicator

Timpul mediu de răspuns în situații de urgență (min.)

Valoare Indicator

2013

2014

2015

2016

15,5

14,5

Rezultatul acțiunii 1.1

Titlu: Asigurarea asistenței medicale de urgență în faza prespitalicească

Denumire indicator

Intervenții SMURD la 100.000 locuitori

Valoare

Indicator

2013

2014

2015

2016

1.344

1.400

1.450

1.500

Rezultatul acțiunii 1.2

Titlu: Organizarea și desfășurarea de exerciții, antrenamente de mobilizare și controale

în teritoriu

Denumire indicator

Număr exerciții de mobilizare

Valoare Indicator

2013

2014

2015

2016

Rezultatul acțiunii 1.3.

Titlu: Asigurarea mentenanței aeronavelor din dotare

Denumire indicator

Gradul de operativitate al aeronavelor (%)

Valoare Indicator

2013

2014

2015

2016

85%

II.

CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII INSTITUȚIONALE A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

Pentru creșterea eficienței și eficacității instituționale, structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne vor acționa în vederea îndeplinirii următoarelor

priorități strategice :

Întărirea capacității administrative a Ministerului Afacerilor Interne

Evaluarea și analiza activității instituționale efectuată pentru a identifica, deopotrivă, elementele de potențial intern și caracteristicile principale care afectează sau ar putea afecta într-un viitor apropiat performanța structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, conturează necesitatea unei strategii de acțiune bazată pe dezvoltarea punctelor forte și pe abordarea deficiențelor pentru diminuarea consecințelor și a frecvenței de apariție a acestora.

În acest sens, acțiunea structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne se va focaliza cu prioritate pe:

►

îmbunătățirea proceselor manageriale, la nivel strategic, operațional și tactic;

►

dezvoltarea de strategii și politici instituționale coerente și corelate;

►

îmbunătățirea activității normative în cadrul ministerului;

►

gestionarea eficientă a resurselor financiare, materiale și umane ale ministerului;

►

dezvoltarea culturii organizaționale;

►

consolidarea climatului de integritate;

►

dezvoltarea imaginii instituționale;

►

dezvoltarea culturii parteneriatului, inclusiv cu societatea civilă.

Dezvoltarea capacității operaționale a Ministerului Afacerilor Interne

Capacitatea structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne de a oferi un răspuns adecvat provocărilor și amenințărilor la adresa ordinii de drept implică, alături de creșterea continuă a competenței profesionale a personalului ministerului, și asigurarea infrastructurii, mijloacelor, echipamentelor și tehnicii potrivite pentru efectuarea misiunilor specifice.

Astfel, pentru îmbunătățirea performanței operaționale, acțiunea structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne se va focaliza cu prioritate pe:

►

investiții în domeniul logistic;

►

perfecționarea continuă a resursei umane;

►

consolidarea infrastructurii fizice de comunicații și tehnologia informației;

►

realizarea interoperabilității între platformele de comunicații și tehnologia informației;

►

asigurarea mentenanței sistemelor informatice;

►

consolidarea cooperării intra- și inter-instituțională.

POLITICI PUBLICE ȘI INSTITUȚIONALE

În anul 2014, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne va fi elaborată

Strategia Arhivelor Naționale pentru perioada 2014-2020,

document de politici publice care va permite acestei structuri de specialitate a ministerului să facă față schimbărilor rapide din societate, să satisfacă tot mai bine interesele publice și private, prin optimizarea funcțiilor sale de instrument în serviciul bunei guvernări și de administrator al actelor fundamentale ale identității naționale, precum și următoarele

documente de politici instituționale

11 :

■

Strategia privind consolidarea și dezvoltarea Jandarmeriei Române;

■

Strategia de modernizare și consolidare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;

■

Strategia de formare și documentare în domeniul drogurilor pentru perioada 2014-2015;

■

Strategia de dezvoltare a resurselor umane ale Ministerului Afacerilor Interne pe termen scurt și mediu;

■

Dezvoltare instituțională prin inovare;

■

Direcțiile de acțiune ale Poliției Transporturi pentru perioada 2014-2016;

■

Optimizarea stagiului de practică a studenților Academiei de Poliție în vederea integrării eficiente în unitățile Ministerului Afacerilor Interne.

PROIECTE STRATEGICE PRIORITARE

În vederea consolidării capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Interne, structurile de specialitate ale ministerului vor exploata oportunitățile oferite de noul Cadru financiar multianual al Uniunii Europene, prin atragerea fondurilor externe din următoarele obiective tematice și priorități de finanțare 12

ale Cadrului financiar 2014-2020:

Obiectivul tematic nr. 1 – Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării

Programul Operațional Competitivitate

►

Dezvoltarea infrastructurii de cercetare publice și private, ca parte din clustere existente/emergente, centre de excelență și alte tipuri de structuri de cercetare (naționale/ regionale/ europene) și în domenii specifice

Stabilite prin Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014 - 2020;

identificate ca prioritare, pe baza existenței unui potențial și/sau a unui avantaj competitiv, cum ar fi sănătatea;

►

Deblocarea potențialului de excelență în cercetare și inovare prin crearea de sinergii cu acțiunile de cercetare,

dezvoltare și inovare ale programului cadru.

Obiectivul tematic nr. 2- Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, a utilizării și a calității acestora

Programul Operațional Competitivitate

►

Acțiuni pentru dezvoltarea de instrumente de e - Guvernare pentru întreprinderi și cetățeni (e - Guvernare 2.0);

►

Acțiuni pentru dezvoltarea „cloud computing”;

►

Acțiuni pentru furnizarea de servicii publice moderne online care să asigure interoperabilitatea diferitelor sisteme neintegrate în cadrul sectoarelor și regiunilor, precum și la nivel național (se va promova coordonarea și eficiența sporită a utilizării resurselor publice) și accesul la standarde deschise pentru creșterea transparenței și a eficienței administrative;

►

Acțiuni pentru continuarea sprijinului acordat extinderii NGA (Acces de generație viitoare) în vederea

asigurării modernizării rețelelor în bandă largă;

►

Introducerea datelor deschise la nivelul tuturor instituțiilor publice în vederea îmbunătățirii sistemelor de colaborare on-line și a celor electronice;

►

Creșterea utilizării instrumentelor de e - Guvernare (inclusiv formarea funcționarilor publici).

Obiectivul tematic nr. 4 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele

Programul Operațional Regional

►

Acțiuni de modernizare și construire de noi capacități de producere a energiei electrice și termice, în special pentru tipurile de energii regenerabile insuficient utilizate în comparație cu potențialul existent în conformitate cu PNAER (Planul național de acțiune în domeniul energiei regenerabile) și pentru care există un interes investițional scăzut, în special prin încurajarea generării distribuite (capacități mici și foarte mici) de către toate tipurile de beneficiari (publici, privați și rezidențiali).

Obiectivul tematic nr. 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor

Programul Operațional Infrastructură Mare

►

Consolidarea capacității tehnice și instituționale a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU) prin soluții de colaborare între diferite autorități.

Obiectivul tematic nr. 6

–

Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor

Programul Operațional Regional

►

Protejarea și valorificarea durabilă a siturilor naturale, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural, inclusiv valorificarea potențialului turistic local specific, reabilitarea zonelor istorice urbane, valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, măsuri de ecologizare urbană, inclusiv reabilitarea siturilor industriale poluate.

Obiectivul tematic nr. 8 - Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă

Programul Operațional Capital Uman

►

Susținerea acțiunilor de îmbunătățire a șanselor de angajare, precum consiliere individuală, formare la locul de muncă, piețe intermediare ale forței de muncă și încurajarea spiritului antreprenorial, cu luarea în considerare a particularităților structurii ocupării în România.

Obiectivul tematic nr. 9 - Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei

Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane

►

Programul Operațional Regional

►

Investiții pentru spitale și altă infrastructură de sănătate publică.

Programul Operațional Competitivitate

►

Dezvoltarea culturii digitale.

Obiectivul tematic nr. 10 - Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții

Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane

►

Sprijinirea măsurilor de promovare a calității și accesibilității VET (programe de instruire și pregătire vocațională), consolidarea capacității furnizorilor de învățământ profesional inițial și continuu de a oferi programe VET corelate cu nevoile de pe piața muncii, promovând dezvoltarea și integrarea serviciilor de învățare pe tot parcursul vieții la nivelul comunității, a competențelor esențiale și a celor transversale, a furnizării de competențe de bază, cu accent asupra calificării scăzute și zonelor rurale.

Programul Operațional Regional

►

Obiectivul tematic nr. 11 - Consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă

Programul Operațional Capacitate Administrativă

►

Sprijinirea consolidării accesibilității, eficienței și calității serviciilor publice, inclusiv prin prestarea acestora

de către sectorul privat sau întreprinderile sociale;

►

Sprijinirea reformării procesului de elaborare de politici publice (colectarea datelor, analiză, planificare strategică și monitorizare), a culturii administrative și a proporționalității între reglementare și guvernanță;

►

Sprijinirea consolidării profesionalismului, a integrității, a progresiei profesionale și a remunerației pe baza meritelor în sistemul public;

►

Elaborarea, introducerea și susținerea utilizării sistemelor și instrumentelor de management, monitorizare și evaluare pentru îmbunătățirea performanței instituțiilor publice și a funcționarilor publici, precum și pentru schimbarea culturii organizaționale;

►

Sprijin pentru consolidarea capacității administrative de gestionare și implementare a unor programe și

politici de formare.

Astfel, vor fi depuse spre finanțare următoarele

propuneri de proiecte strategice :

Dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin operaționalizarea Centrului de Cercetare- Dezvoltare pentru domeniul specific de competență

DGL

Dezvoltarea infrastructurii de cercetare prin operaționalizarea Centrului Național Operațional de Cercetare Științifică Criminalistică Aplicată și Tehnologii Avansate

IGPR

Dezvoltarea cercetării sociologice prin crearea rețelei durabile de operatori de teren la nivel

național

IGPR

Dezvoltarea capacității de cercetare științifică a fenomenelor și proceselor din domeniul siguranței societale

ISOP

Consolidarea capitalului uman de cercetare – dezvoltare în domeniul siguranței societale

DGL

Modernizarea infrastructurii de Securitate IT a MAI, pentru creșterea capacității de răspuns la incidente

DCTI

Realizarea infrastructurii de intranet IGAv cu structurile teritoriale subordonate

IGAv

InfoPOL- soluție proactivă și reactivă bidirecțională în comunicarea cetățenilor și a mediului de afaceri cu Poliția Română

IGPR

Dezvoltarea unei platforme educaționale on-line destinată studenților, masteranzilor și

doctoranzilor din cadrul Academiei de Poliție

Modernizarea sistemului e-mRU și asigurarea interoperabilității cu alte sisteme de management

a resurselor umane de la nivelul MAI

DGMRU

DCTI

Extinderea la nivel MAI a sistemului ERP (sistem informatic integrat pentru gestiunea resurselor instituționale ale MAI)

DCTI DGF DGL

structuri MAI

implicate

Sistem integrat pentru gestiunea resurselor destinate asigurării unui proces educațional performant în cadrul Academiei de Poliție

Dezvoltarea unui sistem integrat de e-learning pentru personalul MAI

DGMRU DFIC ISOP

inspectoratele generale

Implementarea platformei master data management destinată fluxului informațional al

produselor din domeniul analizei informațiilor

IGPR

Modernizarea și extinderea Platformei PKI (infrastructura de chei publice) în scopul facilitării

oferirii de servicii e-guvernare de nivel înalt și autentificării în sistemele informatice integrate ale MAI

DCTI

structuri MAI implicate

Dezvoltarea subsistemelor Tetra din cadrul Platformei Comune Tetra și creșterea gradului de interoperabilitate

DCTI

Extinderea sistemelor informatice ale DIPI și asigurarea interoperabiltății acestora cu sisteme

naționale similare și/sau europene

DIPI

Dezvoltarea infrastructurii TIC și asigurarea interoperabilității sistemelor în vederea eficientizării schimbului de date și informații clasificate existente la nivelul DIPI

DIPI

Modernizarea infrastructurii IT a IGI și asigurarea interconectării sistemelor în vederea

îmbunătățirii serviciilor oferite de către IGI

IGI

Sistem informatic interoperabil pentru prevenirea și combaterea corupției

DGA

Implementarea unui sistem informatic interoperabil în vederea îmbunătățirii capacității de exploatare și valorificare a probelor digitale prin expertiza criminalistică în scopul dezvoltării probațiunii științifice în cadrul sistemului judiciar din țări riverane în lupta împotriva corupției

și a criminalității organizate

IGPR

Interconectarea nucleului Sistemului Național Informatic de Evidență a Persoanelor cu alte sisteme informatice în vederea furnizării de servicii către beneficiarii interni și externi

(i-SNIEP)

DEPABD

Dezvoltarea și modernizarea sistemelor informatice și de comunicații în concordanță cu

cerințele operaționale pentru asigurarea mediului de securitate în contextul actual (infrastructură IT, software)

IGJR

Modernizarea Rețelei de comunicații Integrate Voce Date-Video a MAI (RCIVDV) în vederea asigurării capacității de transport și disponibilității solicitate de sistemele informatice ale MAI,

în scopul creșterii eficienței administrative și al utilizării eficiente a resurselor publice

DCTI

Modernizarea infrastructurii IT în vederea îmbunătățirii activității de examinare și pentru preschimbarea documentelor în zonele greu accesibile și pentru persoanele cu dizabilități

DRPCIV

Dezvoltarea și modernizarea sistemelor TIC de planificare, comandă și control ale misiunilor de zbor destinate asigurării ordinii publice și siguranței cetățeanului

IGAv

Open data la nivelul MAI

DIRP DSGP

DCTI

Dezvoltarea infrastructurii IT la nivelul Arhivelor Naționale și asigurarea interoperabilității cu sistemele informatice ale creatorilor/ deținătorilor informațiilor de interes public

Extinderea la nivel național a Sistemului Informatic Integrat al Arhivelor Naționale (extindere hardware și software)

Crearea platformei de digitalizare a documentelor din Fondul Arhivistic Național, în scopul

accesibilizării la distanță, precum și conservării documentelor originale

Dezvoltarea unei platforme informatice pentru asigurarea continuității funcționării Centrului Operațional de Comandă al MAI în situații de dezastre

IGSU în

parteneriat cu DGMO

Dezvoltarea sistemului informatic național de comunicare pentru Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență

IGSU în parteneriat cu

DGMO

Modernizarea Centrului de Comandă Mobil pentru managementul crizelor

IGSU în parteneriat cu

DGMO

Punerea în funcțiune la nivel național a unui portal interactiv destinat informării și instruirii creatorilor și deținătorilor de documente din sistemul public și privat

Dezvoltarea și implementarea unei platforme de tip e-learning la nivelul IGI, în vederea

asigurării infrastructurii necesare activităților de training ale personalului

IGI

Dezvoltarea și utilizarea sistemului e-Learning pentru evidența persoanelor

DEPABD

Îmbunătățirea termoizolației și reabilitarea termică a unor imobile ale MAI pentru eficiența sporită a costurilor

DGL și

structuri MAI implicate

Aplicarea la sistemele de producere a energiei electrice și termice prin folosirea energiilor

regenerabile și modernizarea/înlocuirea actualelor capacități pentru asigurarea siguranței în exploatare

DGL și

structuri MAI implicate

Restaurarea clădirilor monument istoric aflate în administrarea MAI

DGL și

structuri MAI

implicate

Consolidarea capacităților Jandarmeriei Române de protecție și conservare a ariilor naturale protejate pentru o dezvoltare turistică durabilă - ecoturism (situri Natura 2000, parcuri naturale, parcuri naționale, rezervația Biosferei Delta Dunării)

IGJR

Dezvoltarea și modernizarea Rețelei de Centre de asistență integrată, formare profesională și

reintegrare pe piața muncii a tinerilor consumatori afectați de consumul de alcool și droguri

ANA

Dezvoltarea, diversificarea și modernizarea infrastructurii sistemului de asistență integrată

medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri

ANA

Consolidarea, reabilitarea, modernizarea infrastructurii sanitare a rețelei sanitare a MAI

Modernizarea infrastructurii de sănătate prin echiparea cu aparatură de diagnostic și tratament de înaltă performanță

Eficientizarea și îmbunătățirea calității serviciilor oferite de rețeaua medicală a MAI prin

crearea unui sistem integrat de management al informațiilor

Consolidarea capacității de formare printr-un sistem care să asigure calitatea formării în

domeniul de competență

ISOP

Modernizarea și dezvoltarea ISOP pentru asigurarea unei formări profesionale continue conform standardelor europene

ISOP

Modernizarea și dezvoltarea Academiei de Poliție pentru asigurarea unui învățământ superior

modern conform standardelor europene (modernizare spații de cazare, bază sportivă, poligon tragere, bloc alimentar)-

Modernizarea infrastructurii școlare prin dezvoltarea Centrului de pregătire profesională

Dumbrăvița

DIPI

Consolidarea capacității de management operațional și a eficienței activității corpului de personal implicat în gestionarea fondurilor Europene Structurale și de Investiții la nivel MAI

UPP

Creșterea eficienței instituționale prin pregătirea personalului IT în scopul creșterii capacității

Poliției Române de a implementa și administra sisteme informatice în context Schengen, Prüm, EUROPOL și a sistemelor informatice de apărare

IGPR

Modernizarea instituțională prin folosirea sistemului Smarter analytics

IGPR

Dezvoltarea capacității administrative a instituției prefectului privind accesarea și implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă prin formarea funcționarilor publici

DGICIP

Întărirea capacității operaționale la nivel MAI de asigurare a protecției datelor cu caracter personal

ORPDP

Consolidarea capacității administrative și creșterea eficienței în plan organizațional a IGI prin pregătirea și perfecționarea profesională a personalului în domeniul de competență pentru

îmbunătățirea serviciilor publice oferite

IGI

Eficiență și calitate crescută a serviciilor publice de obținere a permisului auto prin folosirea unei logistici specifice

DRPCIV

Îmbunătățirea sistemului de control managerial intern la nivelul MAI

CCM

Crearea standardului ocupațional pentru responsabilul cu protecția datelor cu caracter personal

ORPDP

Întărirea autorității structurilor MAI printr-o comunicare eficientă în relația cu cetățeanul și mass-media prin consolidarea profesionalismului comunicatorilor/purtătorilor de cuvânt

DIRP DGMRU

Realizarea și actualizarea Standardelor ocupaționale corelate calificărilor și specializărilor din cadrul MAI

DGMRU

Reproiectarea sistemelor de recrutare, promovare și evaluare a personalului MAI

DGMRU

inspectoratele generale

Sisteme moderne de management care să asigure eficiența procesului de planificare strategică la nivel MAI

UPP

Sisteme moderne de pregătire și evaluare managerială pentru personalul MAI

DGMRU

Îmbunătățirea

proceselor

organizaționale,

sistemelor

și

politicilor

profesionale

prin

standardizarea proceselor de raportare, planificare și decizie- Managementul documentelor

IGPF

Pregătirea personalului MAI în domeniul accesării fondurilor cu finanțare externă

DGMRU UPP

Proiectarea, implementarea și dezvoltarea unui sistem de formare profesională în domeniul ordinii și siguranței publice, centrat pe abilități și competențe specifice

DGMRU ISOP CPS

structurile de specialitate

Cultură administrativă modernă privind politicile publice în cadrul MAI: echilibru între

reglementare și guvernanță

UPP

Sistem informatic pentru managementul și evaluarea activităților de prevenire și combatere a

corupției

DGA

Îmbunătățirea capacității organizaționale prin utilizarea sistemului PolvPartner

IGPR

Consolidarea capacității sistemului interinstituțional prin îmbunătățirea calității furnizării de servicii

ANA

Dezvoltarea geoportalului MAI INSPIRE și interconectarea cu geoportalul ANCPI în vederea furnizării de date și informații geospațiale

DGMO DCTI

Creșterea capacității MAI în gestionarea acțiunilor necesare asigurării președinției române a Consiliului UE în 2019

structurile MAI

PROGRAM BUGETAR

Pentru asigurarea consolidării capacității instituționale a ministerului, în limitele bugetare aprobate Ministerului Afacerilor Interne prin legile bugetare anuale, sunt orientate resurse financiare prin intermediul programului bugetar „Suport Acordat Structurilor Ministerului Afacerilor Interne”. Prin Legea nr. 356/2013 privind bugetul de stat pe anul 2014, s-au alocat acestui program bugetar fonduri în valoare de 1.698.708 mii lei.

Programul bugetar „Suport Acordat Structurilor Ministerului Afacerilor Interne”

- (cod 886) - este atât un program de politici, cât și un program de funcționare, având drept obiectiv asigurarea funcționării optime din punct de vedere organizațional, financiar, logistic, material și tehnic a tuturor structurilor ministerului.

Acest

program

bugetar

cuprinde

gamă

largă

activități

necesare

asigurării

suportului

și

a managementului tuturor activităților desfășurate de către structurile Ministerului Afacerilor Interne, respectiv gestionarea resurselor financiare, materiale și umane, asigurarea integrității personalului, asigurarea asistenței medicale a angajaților, precum și administrarea fondul arhivistic național.

Programul bugetar „Suport Acordat Structurilor Ministerului Afacerilor Interne” este destinat funcționării optime a activității ministerului, funcționării structurilor de sprijin și logistice, asigurării din punct de vedere organizatoric, legislativ, de reprezentare, comandă centralizată și control, precum și pentru o dotare materială uniformă la nivelul întregii țări. În ceea ce privește funcționarea optimă a structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul programului se realizează:

Monitorizarea asigurării cu armament, echipament, autovehicule, carburanți și lubrifianți pentru structurile ministerului;

Întreținerea și reparațiile curente la imobilele din administrare și realizarea lucrărilor de investiții planificate;

Dezvoltarea și asigurarea mentenanței sistemelor informatice;

Dezvoltarea capacității de atragere a fondurilor europene sau a altor fonduri decât cele alocate prin bugetul de stat;

Dezvoltarea componentei de analiză, evaluare și planificare la nivel strategic, operațional și tactic;

Îmbunătățirea cadrului legislativ;

Asigurarea prin formare inițială și pregătire continuă, în instituțiile de învățământ proprii, a personalului necesar pentru nevoile ministerului;

Întocmirea și actualizarea evidenței centralizate a fondurilor și colecțiilor arhivistice, elaborarea de instrumente de informare științifică;

Asigurarea asistenței medicale primare și de specialitate, prin rețeaua sanitară proprie;

Prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului;

Dezvoltarea imaginii instituționale.

Rezultatele așteptate și indicatorii aferenți programului bugetar „Suport Acordat Structurilor Ministerului Afacerilor Interne” se prezintă, într-o formă sintetizată, după cum urmează:

Rezultatul politicii nr.1

Titlu: Funcționarea în condiții optime a structurilor MAI prin asigurarea suportului tehnic

Denumire indicator

Gradul de asigurare cu autovehicule (%)

Valoare Indicator

2013

2014

2015

2016

44,4%

45%

Rezultatul acțiunii 1.1

Titlu: Dotarea cu mijloace specifice necesare desfășurării în condiții optime a activităților

structurilor MAI

Denumire indicator

Grad de dotare cu armament-pistoale (%)

Valoare Indicator

2013

2014

2015

2016

85%

Rezultatul acțiunii 1.2

Titlu :

Administrarea în bune condiții a fondurilor și colecțiilor arhivistice

Denumire indicator

Ponderea cantității de arhivă prelucrată și folosită în scopuri practice și documentar-

științifice (%)

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

18,5%

19%

19,5%

Rezultatul politicii nr.2

Titlu: Asigurarea suportului necesar dezvoltării și integrității resurselor umane ale MAI

Denumire indicator

Ponderea studenților care au promovat cu note de peste 8 la evaluările periodice

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

91%

75%

76%

77%

Rezultatul acțiunii 2.1

Titlu: Identificarea riscurilor de corupție în rândul personalului MAI și monitorizarea

activităților vizând corupția

Denumire indicator

Gradul de implementare a măsurilor de prevenire și control al corupției (%)

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

10%

15%

20%

Rezultatul acțiunii 2.2

Titlu: Cunoașterea stării de sănătate a personalului MAI în vederea adoptării măsurilor

necesare menținerii acesteia la un nivel optim

Denumire indicator

Incidența totală a îmbolnăvirilor în rândul personalului MAI

Valoare indicator

2013

2014

2015

2016

63%

62%

60%

PUNEREA ÎN APLICARE

Realizarea angajamentelor incluse în Planul Strategic Instituțional pentru perioada 2014-2016 intră în responsabilitatea comună a tuturor structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Planul Strategic Instituțional va fi implementat prin Planurile Anuale de Management 13 , elaborate de fiecare structură de specialitate a Ministerului Afacerilor Interne, prin care se va urmări atingerea priorităților strategice aferente direcțiilor de activitate ale ministerului, printr-o abordare integrată, care va include activități semnificative, politici publice, politici instituționale, propuneri legislative, proiecte strategice, precum și finanțarea din fonduri europene și programe/subprograme bugetare.

Unitatea de Politici Publice va monitoriza progresele înregistrate pe fiecare dintre cele două direcții de activitate ale Ministerului Afacerilor Interne, cu ajutorul structurilor de specialitate ale ministerului și utilizând mecanismele specifice de monitorizare aferente domeniilor planificării strategice, politicilor publice, fondurilor europene și planificării bugetare.

Anual, Unitatea de Politici Publice va întocmi un raport de evaluare a Planului Strategic Instituțional, în care vor fi evidențiate principalele evoluții înregistrate la nivelul ministerului, precum și, dacă este cazul, o serie de recomandări pentru eficientizarea procesului de implementare. Acest raport anual va fi prezentat conducerii la nivel înalt a Ministerului Afacerilor Interne.

OBSERVAȚII FINALE

Lumea noastră este în continuă schimbare, la fel ca și provocările la adresa ordinii de drept. Pentru a putea face față acestor amenințări, Ministerul Afacerilor Interne trebuie, în consecință, să își adapteze politicile de răspuns. Din acest motiv, este important nu doar să se intensifice eforturile care se derulează la nivelul ministerului, ci este nevoie și de o armonizare a diferitelor procese instituționale.

Planul Strategic Instituțional pentru perioada 2014-2016 instituie o abordare strategică activă și coerentă, care implică o serie de acțiuni concertate și integrate, de natură să asigure îmbunătățirea performanței operaționale și creșterea eficienței și eficacității instituționale, în vederea consolidării sistemul național de ordine și siguranță publică.

În acest sens, Planul Strategic Instituțional ar trebui să devină instrumentul managerial de referință pentru structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne. Numai printr-un proces sistematic și implicarea activă în punerea în aplicare a angajamentelor evidențiate în acest plan strategic, Ministerul Afacerilor Interne poate oferi un răspuns european, cu adevărat coordonat, provocărilor la adresa ordinii de drept și securității în regiune.

Structura Planului anual de management este prezentată în Anexa nr. 2.

Anexă nr.1 – Lista documentelor programatice și strategice cu incidență asupra domeniului afacerilor interne

OBIECTIVE

Programul de Guvernare 2013-2016

■

Creșterea continuă a gradului de siguranță a cetățeanului atât în mediul rural,

cât și în mediul urban;

■

Îmbunătățirea cooperării polițienești privind combaterea criminalității transfrontaliere, precum și a criminalității comise de cetățenii români în străinătate;

■

Reducerea birocrației din cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne,

eficientizarea acestor structuri și redirecționarea personalului din aparatul funcționăresc către structurile operative;

■

Analizarea și îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează competențele

în domeniile ordinii și siguranței publice, situațiilor de urgență și ale activităților instituției prefectului;

■

Elaborarea, promovarea și implementarea unor politici și programe privind

pregătirea profesională, creșterea calității vieții personalului în vederea

reconsolidării statutului polițistului, jandarmului, pompierului, precum și al celorlalți funcționari publici din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

Strategia de Securitate Internă a Uniunii Europene

■

Destrămarea rețelelor infracționale internaționale;

■

Prevenirea terorismului și combaterea radicalizării și a recrutării;

■

Creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în spațiul cibernetic;

■

Consolidarea securității prin gestionarea frontierelor;

■

Creșterea capacității de reziliență a Europei în caz de crize și de dezastre.

Strategia Națională de Apărare

■

Îmbunătățirea siguranței cetățeanului;

■

Reducerea impactului criminalității organizate, transfrontaliere și a terorismului;

■

Securizarea frontierei, în special a celei externe a Uniunii Europene de pe teritoriul României;

■

Consolidare managementului integrat al crizelor de ordine publică și situațiilor

de urgență.

APROB SECRETAR DE STAT

Anexă nr.2 – Structura Planului Anual de Management

Anul:

PLAN DE MANAGEMENT

Denumirea direcției generale/ direcției/ inspectoratului general/ departamentului/ agenției:

DIRECȚIA DE ACTIVITATE: ASIGURAREA CLIMATULUI DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ CAPITOLUL I. ACTIVITĂȚI SEMNIFICATIVE

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Activități semnificative

Indicatori de performanță

Sursa (documentul specific în

care sunt menționate aceste activități)

Creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni

Consolidarea securității frontierei de stat

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de criză și dezastru

CAPITOLUL II. POLITICI PUBLICE ȘI ACTE NORMATIVE

Politici publice în implementare

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Documentul de politici publice

Obiectivele generale ale documentului de politici

publice

Rezultate așteptate ale documentului de politici

publice

Creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni

Consolidarea securității frontierei de stat

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de criză și dezastru

Politici publice propuse

Prioritatea strategică

Direcția de

acțiune

Propunerea de document de politici

publice

Problema de politici publice abordată

Creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni

Consolidarea securității frontierei de stat

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de

criză și dezastru

Propuneri legislative

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Propuneri legislative

Creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni

Consolidarea securității frontierei de stat

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de criză și dezastru

CAPITOLUL III. PROIECTE STRATEGICE

Proiecte în implementare

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Titlul proiectului

Obiectivul general

Rezultate așteptate

Sursa (instrumentul) de finanțare

Valoare proiect

Creșterea nivelului de

securitate pentru cetățeni

Consolidarea securității

frontierei de stat

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de criză și dezastru

Proiecte în evaluare

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Titlul proiectului

Obiectivul general

Rezultate așteptate

Sursa

(instrumentul) de finanțare

Valoare proiect

Creșterea nivelului de

securitate pentru cetățeni

Consolidarea securității

frontierei de stat

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de criză și dezastru

Proiecte propuse

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Titlul proiectului

Obiectivul general

Sursa (instrumentul)

de finanțare

Creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni

Consolidarea securității frontierei de stat

Dezvoltarea capacității de reziliență în situații de

criză și dezastru

CAPITOLUL IV. SUBPROGRAME BUGETARE

PREZENTAREA SUBPROGRAMULUI BUGETAR

Denumire subprogram

Descrierea succintă a subprogramului

Director subprogram

Obiectivele subprogramului

Data de începere

Data de închidere

FIȘĂ INDICATORI SUBPROGRAM BUGETAR

Rezultatul acțiunii nr.1

Titlu :

Modalitatea de calcul

Indicatori de performanță

2014

2015

2016

Informații despre indicator

Titlul indicatorului:

Frecvența măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Sursa informațiilor:

Mecanismul de colectare a datelor:

Ultimul rezultat cunoscut:

An:

Valoare:

Tendința prognozată a evoluției (crescătoare/ descrescătoare):

Rezultatul acțiunii nr.2

Titlu:

Modalitatea de calcul

Indicatori de performanță

2014

2015

2016

Informații despre indicator

Titlul indicatorului:

Frecvența măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Sursa informațiilor:

Mecanismul de colectare a datelor:

Ultimul rezultat cunoscut:

An:

Valoare:

Tendința prognozată a evoluției (crescătoare/ descrescătoare):

Rezultatul acțiunii nr.3

Titlu:

Modalitatea de calcul

Indicatori de performanță

2014

2015

2016

Informații despre indicator

Titlul indicatorului:

Frecvența măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Sursa informațiilor:

Mecanismul de colectare a datelor:

Ultimul rezultat cunoscut:

An:

Valoare:

Tendința prognozată a evoluției (crescătoare/ descrescătoare):

FINANȚARE SUBPROGRAM BUGETAR

Sursa de finanțare:

Cod:01

Denumire: Bugetul de stat

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

Sursa de finanțare:

Cod:06

Denumire: Credite externe

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

Sursa de finanțare:

Cod:08

Denumire: Fonduri externe nerambursabile

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

Sursa de finanțare:

Cod:10

Denumire: Venituri proprii

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

II.

DIRECȚIA DE ACTIVITATE: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII INSTITUȚIONALE A MAI

CAPITOLUL I. ACTIVITĂȚI SEMNIFICATIVE

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Activități semnificative

Indicatori de performanță

Sursa (documentul specific în care sunt menționate aceste

activități)

Întărirea capacității administrative a MAI

Dezvoltarea capacității operaționale a MAI

CAPITOLUL II. POLITICI INSTITUȚIONALE

Politici instituționale în implementare

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Documentul de politici instituționale

Obiectivele generale ale documentului

de politici instituționale

Rezultate așteptate ale documentului

de politici instituționale

Întărirea capacității administrative a MAI

Dezvoltarea capacității operaționale a MAI

Politici instituționale propuse

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Propunerea de document de politici

instituționale

Problema de politici instituționale

abordată

Întărirea capacității administrative a MAI

Dezvoltarea capacității operaționale a MAI

CAPITOLUL III. PROIECTE STRATEGICE

Proiecte în implementare

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Titlul proiectului

Obiectivul general

Rezultate așteptate

Sursa (instrumentul) de finanțare

Valoare proiect

Întărirea capacității administrative a MAI

Dezvoltarea capacității operaționale a MAI

Proiecte în evaluare

Prioritatea strategică

Direcția

de acțiune

Titlul proiectului

Obiectivul general

Rezultate așteptate

Sursa

(instrumentul) de finanțare

Valoare proiect

Întărirea capacității administrative a MAI

Dezvoltarea capacității operaționale a MAI

Proiecte propuse

Prioritatea strategică

Direcția de acțiune

Titlul proiectului

Obiectivul general

Sursa

(instrumentul) de finanțare

Întărirea capacității administrative a MAI

Dezvoltarea capacității operaționale a MAI

CAPITOLUL IV. SUBPROGRAME BUGETARE

PREZENTAREA SUBPROGRAMULUI BUGETAR

Denumire subprogram

Descrierea succintă a subprogramului

Director subprogram

Obiectivele subprogramului

Data de începere

Data de închidere

FIȘĂ INDICATORI SUBPROGRAM BUGETAR

Rezultatul acțiunii nr.1

Titlu :

Modalitatea de calcul

Indicatori de performanță

2014

2015

2016

Informații despre indicator

Titlul indicatorului:

Frecvența măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Sursa informațiilor:

Mecanismul de colectare a datelor:

Ultimul rezultat cunoscut:

An:

Valoare:

Tendința prognozată a evoluției (crescătoare/ descrescătoare):

Rezultatul acțiunii nr.2

Titlu:

Modalitatea de calcul

Indicatori de performanță

2014

2015

2016

Informații despre indicator

Titlul indicatorului:

Frecvența măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Sursa informațiilor:

Mecanismul de colectare a datelor:

Ultimul rezultat cunoscut:

An:

Valoare:

Tendința prognozată a evoluției (crescătoare/ descrescătoare):

Rezultatul acțiunii nr.3

Titlu:

Modalitatea de calcul

Indicatori de performanță

2014

2015

2016

Informații despre indicator

Titlul indicatorului:

Frecvența măsurării (într-o perioadă de timp dată):

Sursa informațiilor:

Mecanismul de colectare a datelor:

Ultimul rezultat cunoscut:

An:

Valoare:

Tendința prognozată a evoluției (crescătoare/ descrescătoare):

FINANȚARE SUBPROGRAM BUGETAR

Sursa de finanțare:

Cod:01

Denumire: Bugetul de stat

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

Sursa de finanțare:

Cod:06

Denumire: Credite externe

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

Sursa de finanțare:

Cod:08

Denumire: Fonduri externe nerambursabile

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

Sursa de finanțare:

Cod:10

Denumire: Venituri proprii

mii lei

Tip

Denumire

Cod

Execuție

(n-1)

Aprobat

(n)

Proiect

(n+1)

Estimări

(n+2)

Estimări

(n+3)

AUTORIZAT: CONDUCĂTORUL DIRECȚIEI GENERALE/ DIRECȚIEI/ INSPECTORATATULUI GENERAL/ DEPARTAMENTULUI/ AGENȚIEI

*) Aprobat de

Ordinul nr. 104/2014

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.