HG nr. 215/2012
privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor de evaluare, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2012-2015
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 21/1996 10 aprilie 1996 (prevederi anume) legea concurenței
În temeiul
art. 108 din Constituția României, republicată ,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Se aprobă Strategia națională anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzută în
anexa nr. 1 .
Articolul 2
Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupție și indicatorii de evaluare, prevăzuți în
anexa nr. 2 .
Articolul 3
Se aprobă Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2012-2015, prevăzut în
anexa nr. 3 .
Articolul 4
Anexele nr. 1-3
fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU Contrasemnează: Ministrul justiției, Cătălin Marian Predoiu Ministrul administrației și internelor, Gabriel Berca Ministrul comunicațiilor și societății informaționale, Răzvan Mustea-Șerban Ministrul economiei, comerțului și mediului de afaceri, Lucian Nicolae Bode Secretarul general al Guvernului, Dezsi Attila Ministrul apărării naționale, Gabriel Oprea Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Cătălin Ovidiu Baba Președintele Agenției Naționale de Integritate, Alexandru Cătălin Macovei Șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă, Claudiu Dumitrescu Președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Cristina Trăilă Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan-Marius Chirițoiu Președintele Autorității Electorale Permanente, Octavian Opriș Ministrul finanțelor publice, Bogdan Alexandru Drăgoi București, 20 martie 2012. Nr. 215.
Anexa 1 STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE PE PERIOADA 2012-2015
Cuprins
1.
INTRODUCERE
2.
VALORILE FUNDAMENTALE ȘI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE
3.
SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ȘI TIPURILE DE INTERVENȚII PROPUSE
4.
OBIECTIVELE GENERALE
5.
IMPLICAȚII JURIDICE
6.
IMPLICAȚII BUGETARE
7.
COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZAREA
ABREVIERI AEP - Autoritatea Electorală Permanentă
ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală
ANFP - Agenția Națională a Funcționarilor Publici
ANI - Agenția Națională de Integritate
ANRMAP - Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
CARIN - Rețeaua Internațională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanțelor
CC - Curtea de Conturi
CE - Comisia Europeană
CSM - Consiliul Superior al Magistraturii
CNSC - Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor
DGA - Direcția Generală Anticorupție
IGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de investigare a fraudelor
DEPABD - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date
DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudă
DNA - Direcția Națională Anticorupție
GRECO - Grupul de state împotriva corupției - Consiliul Europei
H.G. - Hotărârea Guvernului
INM - Institutul Național al Magistraturii
JASPERS - Asistență comună pentru susținerea proiectelor în regiunile europene
ÎCCJ - Înalta Curte de Casație și Justiție
MAI - Ministerul Administrației și Internelor
MAE - Ministerul Afacerilor Externe
MAEur - Ministerul Afacerilor Europene
MECTS - Ministrul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
MCSI - Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
MCV - Mecanismul de Cooperare și Verificare
MECMA - Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
MFP - Ministerul Finanțelor Publice
MJ - Ministerul Justiției
MP - Ministerul Public
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
ONPCSB - Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor
ONRC - Oficiul Național al Registrului Comerțului
ONU - Organizația Națiunilor Unite
OUG - Ordonanța de urgență a Guvernului
PGD - Parteneriatul pentru o guvernare deschisă
PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
SGG - Secretariatul General al Guvernului
SNA - Strategia națională anticorupție
UCRAP - Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice
UCVAP - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice
UE - Uniunea Europeană
STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE
2012 - 2015
1.
Introducere
1.1.
Despre strategie România, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrității instituționale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupției, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurență, creșterea încrederii publicului în justiție și administrație, precum și implicarea societății civile în procesele decizionale.
Strategia națională anticorupție are ca premise asumate politic importanța asigurării stabilității cadrului legislativ și instituțional anticorupție și alocarea resurselor adecvate pentru o funcționare eficientă a instituțiilor publice în serviciul cetățeanului.
Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicității în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupție, în special prin îmbunătățirea coordonării la cel mai înalt nivel și elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni și a pedepsi actele de corupție, ținând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent*1). ---------
*1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, dat publicității la 20 iulie 2011.
Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2005-2007 și a Strategiei Naționale Anticorupție privind Sectoarele Vulnerabile și Administrația Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România*2). Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupție trebuie să fie unul comprehensiv și multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă și judecătorească, dar și autoritățile publice locale, mediul de afaceri și societatea civilă. ---------
*2) Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010-martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiției pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată și lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naționale anticorupție.
Documentul preia domeniile identificate ca priorități la nivelul UE în Comunicarea anticorupție a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni, protecția avertizorilor de integritate, achizițiile publice, prevenirea și combaterea corupției politice, protecția intereselor financiare ale UE. ------------
*3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupție care conține: comunicarea CE - Lupta împotriva corupției în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupție la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupția în sectorul privat; raportul privind modalitățile concrete de participare a UE la GRECO.
De asemenea, prin acest document strategic se urmărește și pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice și reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activități, declarațiile de avere și interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conștientizarea.
Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupție, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituționale de corupție și implementarea planurilor sectoriale.
Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României față de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, țara noastră a achiesat la declarația Parteneriatului, asumându-și ca priorități majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziție de către autoritățile publice, îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunități sigure și consolidarea responsabilității corporative.
1.2.
Corupția în România în indicatori de percepție și statistici oficiale La nivelul percepției publice, corupția continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central și local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice și obstrucționează înfăptuirea justiției, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni și externi specializați în evaluarea percepției și a impactului corupției poziționează România sub media țărilor membre ale UE.
Indicator extern
Constatări
Ținta de atins până
în 2015
Indicele de percepție
a corupției 2011
Aproximativ trei sferturi din țările care compun acest index
au un scor inferior valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel
ridicat de corupție la 10 - nivel ridicat de integritate).
6,37 - media UE
România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6.
Barometrul global al
corupției 2010
87% dintre respondenții români consideră că nivelul corupției
din România a crescut în ultimii 3 ani.
73% - media UE
Partidele politice și Parlamentul sunt considerate
instituțiile cele mai afectate de corupție (cu un scor de
4,5), urmate îndeaproape de justiție (4), poliție (3,9) și
funcționari publici (3,8).
Media UE
4,4 (partide
politice),
3,5 (Parlament),
3,4 (justiție),
3,1 (poliție),
3,5 (funcționari
publici)
Numai 7% dintre respondenți apreciază ca eficiente eforturile
curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupției.
26% - media UE
Sondaj al Băncii
Mondiale*4) asupra
mediului de afaceri
și performanțelor
investiționale
2005-2008
Mediul de afaceri din România consideră corupția ca o
problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanță
din 14).
Corupția nu mai
este identificată
de mediul de
afaceri în top 5.
Raportul global
privind integritatea
2010
Steag roșu la capitolul cereri de informații guvernamentale
Steguleț verde
Trei steaguri portocalii la transparența finanțării
partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital
majoritar de stat și aplicarea legii: garanții și
profesionalism privind conflictele de interese
Steguleț verde
Raportul națiuni în
tranziție 2011
Evaluarea stagnează la 4,00.
3,27 - media UE
pentru anul 2010.
--------------
*4) Studiul "Trends în Corruption and Regulatory Burden în Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicității în anul 2011 și oferă date comparative pentru anii 2005 și 2008.
În ceea ce privește statistica judiciară, anii 2010 și 2011 au continuat să marcheze o tendință pozitivă a indicatorilor de performanță specifici activității DNA în lupta împotriva corupției. Aceasta denotă consecvență în investigarea și trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupție privind fapte grave comise de demnitari, magistrați ori persoane cu poziții de conducere în administrația publică centrală și locală. Astfel, în 2010 au fost trimiși în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniștri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecți, și a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătății, un subprefect, un președinte al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu rang de subsecretar de stat) și au fost condamnați 4 (2 deputați, un fost deputat și un subprefect).
În domeniul justiției, pentru fapte de corupție, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 147 de inculpați, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocați și 34 de polițiști. Au fost condamnați definitiv 37 de inculpați, dintre care 2 procurori, 10 avocați, 24 de ofițeri și agenți de poliție și un șef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 263 de inculpați (2 judecători și 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocați, 231 de polițiști) și au fost condamnați 43 (2 judecători și 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocați, 26 de polițiști - 7 subofițeri și 19 ofițeri, dintre care 4 cu funcții de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofițer și 3 ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, un jandarm cu funcție de conducere).
În ceea ce privește corupția din instituții financiare și alte instituții de control, în anul 2010 au fost trimiși în judecată 53 de inculpați, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanți fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcții și 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnați definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali și un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimiși în judecată 91 de inculpați (63 de lucrători vamali și un director al Direcției de accize și operațiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-șefi, 2 directori și 4 inspectori, dintre care un inspector șef la direcția generală a finanțelor publice, un consilier al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, 5 funcționari ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, un inspector șef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, din care un comisar-șef) și au fost condamnați 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare și 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori și un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecția Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).
În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârșirea unor fapte de corupție, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice și 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnați definitiv 34 de inculpați pentru infracțiuni de corupție, iar în anul 2011, 90 de inculpați.
De la adoptarea
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigații. Totodată, în perioada aprilie 2008-ianuarie 2012, rezultatele activității operaționale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigații finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancțiuni contravenționale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declarații, suspiciuni privind infracțiuni asimilate faptelor de corupție sau infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilități identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanțelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferențe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive și irevocabile; 2.660.250 de declarații de avere și de interese postate pe portalul declarațiilor de avere și de interese în perioada 2008-2012.
1.3.
Politicile publice și cadrul juridic existente SNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acțiune în sprijinul promovării integrității și bunei guvernări la nivelul tuturor instituțiilor publice.
Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea și adoptarea/adaptarea de către instituțiile și autoritățile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acțiune, obiectivele generale și specifice relevante la nivel național. Totodată, documentul include aspecte practice și instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acțiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanță asociați, structura standard a planului de acțiune, mecanismul de coordonare și monitorizare.
Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcțiilor de acțiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiția și politici anticorupție".
Totodată, pentru asigurarea coerenței și coordonării tuturor inițiativelor relevante la nivel național, SNA încorporează condiționalitățile 2, 3 și 4 din cadrul MCV și conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituțională înființată prin
Hotărârea Guvernului nr. 79/2010
privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției.
În baza consultării interinstituționale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea inițiativelor deja adoptate la nivel național. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea și prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum și demersurile instituționale ale CSM privind sporirea credibilității justiției și responsabilizarea sistemului judiciar.
Cadrul legislativ anticorupție din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO și MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeași concluzie a fost formulată și de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupție implementate în perioada 2005-2010. Ca o consecință, prezenta strategie pune accent pe implementarea și asigurarea stabilității, predictibilității și coerenței legislației și a cadrului instituțional anticorupție.
2.
Valorile fundamentale și principiile promovate de SNA
2.1.
Valorile fundamentale Prezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice a următoarelor valori fundamentale:
–
voința politică - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;
–
integritatea - reprezentanții instituțiilor și ai autorităților publice au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;
–
prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obținerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
–
transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea membrilor societății civile în cadrul acestui proces.
2.2.
Principii Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie și în planul de acțiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esențială pentru realizarea unei administrații publice moderne și eficiente:
–
principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;
–
principiul responsabilității, potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor de acțiune convenite;
–
principiul evaluării și gestionării riscurilor de corupție, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație;
–
principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;
–
principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administrație trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparență și responsabilitate și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;
–
principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;
–
principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;
–
principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;
–
principiul parteneriatului public-privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției.
3.
Scopul SNA, instrumentele și tipurile de intervenții propuse
3.1.
Scopul SNA și caracterul multidisciplinar Scopul SNA este reducerea și prevenirea fenomenului corupției prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupție.
Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile.
3.2.
Instrumentele și tipurile de intervenții propuse Rapoartele periodice de evaluare a eficienței demersurilor anticorupție implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupție a fost deja depășit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituții publice, dar și al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne și internaționale anticorupție.
Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrității instituționale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eșec al managementului instituției de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noțiunii. Soluția nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituțiilor publice a problematicii integrității la nivelul organizației. Această atitudine trebuie să depășească nivelul asumării declarative a principiului "toleranței zero" și să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupție.
În susținerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrității instituționale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial și eficientizarea mecanismelor administrative de sancționare, protecția avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităților specifice fiecărei instituții.
SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupție. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008-2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmărește testarea aplicării acestui instrument și în cadrul altor instituții publice. În funcție de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care să fie ulterior implementată de toate instituțiile publice.
De asemenea, pornind de la experiența SNA implementate între 2008 și 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituție are obligația elaborării și implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităților specifice.
Prezenta strategie răspunde și recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare și monitorizare a implementării măsurilor anticorupție.
Prin cooperarea cu agențiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, la nivelul secretariatului tehnic se urmărește operaționalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA și IGPR-DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate, precum și diseminarea la nivelul tuturor autorităților publice a bunelor practici anticorupție. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc și a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile
Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupție și indicatorilor de evaluare asociați (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmărește realizarea la nivelul fiecărei instituții/autorități publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare și eficiență a măsurilor anticorupție. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilitățile, codurile etice și deontologice, transparența decizională, accesul la informații de interes public, gestionarea fondurilor publice, achizițiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecție și promovare a personalului etc.
Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experți ai diferitelor instituții publice și organizații neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecția personalului din instituțiile și autoritățile publice care semnalează încălcări ale legii și a consilierului de etică/integritate și, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU și OCDE.
Pentru fiecare tip de intervenție, SNA identifică obiective generale și specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenție strategică în domeniul anticorupție, respectiv prevenire, educație și combatere.
4.
Obiectivele generale
4.1.
Prevenirea corupției în instituțiile publice Legislația națională anticorupție dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conține un set complex de măsuri preventive care asigură un nivel înalt de integritate în administrația publică din România.
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, instituie o obligație a persoanelor care exercită o funcție publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și de a asigura ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligație cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum și coduri etice și regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public și privat, în concordanță cu standardele internaționale în materie.
Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea și evaluarea periodică a eficienței măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilități ce aparțin conducerii instituțiilor publice și implică asumarea agendei anticorupție la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secțiuni, ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituțiilor publice.
Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autoritățile publice, SNA cuprinde și măsuri specifice pentru creșterea gradului de integritate și transparență în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, achizițiile publice și administrația publică locală.
Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obținerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupției în Tranzacțiile Internaționale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naționale anticorupție. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislației specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupției în sectorul privat, precum și a standardelor Convenției ONU împotriva corupției.
Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor
publice prin implementarea sistematică a măsurilor
preventive
Măsuri:
1.
autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);
2.
intensificarea activităților de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului oricărui fond special, incluzând instituțiile publice din subordine*5); -----------
*5) Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza
Ordonanței Guvernului nr. 119/1999
privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și sunt aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005
pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.
3.
introducerea treptată la nivelul instituțiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupție ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;
4.
implementarea codului de conduită pentru evitarea situațiilor de incompatibilitate și conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;
5.
consolidarea statutului și a rolului consilierului de etică;
6.
operaționalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităților și a posibilelor fapte de corupție;
7.
implementarea standardelor internaționale și promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție.
Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament
Obiectiv specific 2. Creșterea transparenței instituționale prin sporirea
gradului de disponibilitate a datelor publice deschise
(open data*6) puse la dispoziție de către autoritățile
publice
-------------
*6) Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziție de către autoritățile publice și care sunt liber de accesat, reutilizat și redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) și sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deține control exclusiv) și sub o licență deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, care a fost transpusă în legislația românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informațiilor din instituțiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deținute de către instituțiile publice este liberă pentru toți participanții potențiali de pe piață și că instituțiile publice trebuie să asigure condiții pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste și directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (Open Government Partnership).
Măsuri:
1.
îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;
2.
asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informații de interes public și a celor privind transparența procesului decizional;
3.
dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare, e-administrare și e-justiție ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetățeni;
4.
implementarea de proiecte pentru promovarea integrității și bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;
5.
îmbunătățirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupție, cu accent pe gestionarea relațiilor cu publicul și mass-media.
Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament.
Obiectiv specific 3. Consolidarea integrității și transparenței sistemului
judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a
standardelor etice profesionale
Măsuri:
1.
implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;
2.
reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului și statutului Inspecției Judiciare;
3.
cooperarea în domeniul integrității cu organizațiile și instituțiile reprezentative ale profesiilor juridice și conexe;
4.
elaborarea, aprobarea și implementarea unui plan de acțiune unitar pentru promovarea integrității la nivelul instituțiilor publice implicate în buna funcționare a justiției ca serviciu public.
Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ și structurile subordonate, instanțe și parchete
Obiectiv specific 4. Creșterea transparenței finanțării partidelor politice
și a campaniilor electorale
Măsuri:
1.
completarea cadrului legislativ privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, în concordanță cu recomandările GRECO*7); -----------
*7) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupție și transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie-3 decembrie 2010.
2.
creșterea capacității administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;
3.
organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanții partidelor politice;
4.
asigurarea publicității surselor de finanțare a activității partidelor politice și a cheltuielilor efectuate;
5.
stabilirea și aplicarea unor norme maximale privind afișajul electoral stradal;
6.
aplicarea de sancțiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.
Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP
Obiectiv specific 5. Consolidarea integrității în rândul membrilor
Parlamentului
Măsuri:
1.
modificarea regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe în plen cererile de ridicare a imunității parlamentarilor și soluționarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;
2.
reglementarea interdicției pentru avocații parlamentari de a da consultanță sau de a reprezenta în orice fel autorități publice sau entități economico-financiare cu capital majoritar de stat;
3.
pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupției în ceea ce privește membrii Parlamentului și în rândul judecătorilor și al procurorilor";
4.
adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;
5.
organizarea de seminare, consultări și dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor.
Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ
Obiectiv specific 6. Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a
corupției în materia achizițiilor publice
Măsuri:
1.
prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;
2.
extinderea atribuțiilor de verificare și control ale ANRMAP;
3.
scăderea substanțială a numărului de nereguli și contestații, fluidizarea ratei de absorbție a fondurilor comunitare și eficienta utilizare a fondurilor publice;
4.
identificarea punctelor deficitare ale SEAP și remedierea acestora;
5.
sistematizarea legislației, procedurilor și a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achizițiilor publice și diseminarea largă la nivelul instituțiilor publice și al companiilor;
6.
constituirea unei baze de date cu companiile care și-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;
7.
organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naționale și internaționale în materia achizițiilor publice;
8.
analizarea practicii judiciare în materie de achiziții publice și evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.
Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenței, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PÎCCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM
Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect
și integru
Măsuri:
1.
implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupției în sectorul privat;
2.
promovarea concurenței loiale și a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea și sancționarea înțelegerilor anticoncurențiale;
3.
realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat și sectorul public;
4.
organizarea de consultări publice periodice între reprezentanții sectorului public și mediul de afaceri cu privire la agenda națională anticorupție și politicile publice cu impact asupra activității economice;
5.
diseminarea politicilor și programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente.
Responsabili: reprezentanții mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenței
Obiectiv specific 8. Consolidarea integrității, eficienței și transparenței
la nivelul administrației publice locale
Măsuri:
1.
simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor;
2.
instituirea de standarde de cost și bune practici privind principalele procese de lucru specifice administrației publice locale;
3.
adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost și populația deservită;
4.
organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupție la nivelul administrației publice locale și creșterea încrederii cetățenilor;
5.
elaborarea și diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupției din administrația publică locală*8); ------------
*8) Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupției în administrația publică locală", cofinanțat de Fondul Social European prin Programul operațional Dezvoltarea capacității administrative - axa prioritară 1, domeniul major de intervenție 1.2 - Creșterea responsabilității administrației publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP și DGA.
6.
dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acțiune Anticorupție*9). ------------
*9) În cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2008-2010, în cooperarea dintre MAI și Centrul Național pentru Integritate, au fost înființate grupurile de acțiune anticorupție, care reunesc reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și ai serviciilor descentralizate.
Responsabili: primarii, președinții consiliilor județene, prefecții, structurile asociative ale administrației publice locale din România, MP, MAI, MJ
4.2.
Creșterea gradului de educație anticorupție Cunoașterea de către angajați a normelor etice care guvernează exercitarea funcției sau a demnității publice, a atribuțiilor de serviciu, a misiunii și mandatului diferitelor instituții publice, a procedurilor de lucru și a sancțiunilor aplicabile constituie precondiții esențiale pentru integritatea instituțională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate - care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituției trebuie să adopte un rol proactiv și să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupție. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat și pregătirea profesională a angajatului și să ofere un bagaj solid de cunoștințe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaștere sau înțelegere greșită - pot conduce la corupție.
Pe de altă parte, promovarea integrității și a eticii în viața publică nu se poate realiza fără contribuția și rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupției de către cetățeni, raportarea iregularităților sau a abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic și ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate și explicate temeinic, începând chiar din școală, și trebuie dublate de accesul facil la informațiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a SNA va consta în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.
Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului
de formare continuă pentru personalul propriu al
instituțiilor publice
Măsuri:
1.
asigurarea participării propriilor angajați la cursuri periodice privind normele etice și de conduită;
2.
introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrității;
3.
elaborarea și diseminarea de ghiduri și materiale cu caracter informativ privind riscurile și consecințele faptelor de corupție sau ale incidentelor de integritate.
Responsabili: conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanțe, parchete) și Parlament
Obiectiv specific 2. Creșterea gradului de informare a publicului cu
privire la impactul fenomenului de corupție
Măsuri:
1.
organizarea la nivel național și local a dezbaterilor publice anticorupție;
2.
introducerea tematicii anticorupție în cadrul activităților extracurriculare și programelor școlare (promovarea unei discipline opționale în cadrul CDȘ - curriculum la decizia școlii - din ariile curriculare Om și societate și Consiliere și orientare);
3.
desfășurarea de campanii naționale și locale pentru promovarea unui comportament de recunoaștere și respingere a corupției, inclusiv prin parteneriate școală - comunitate - familie;
4.
inițierea și derularea de proiecte comune cu organizații neguvernamentale specializate în domeniul anticorupție;
5.
elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupției în educație;
6.
realizarea unui portal și a unei baze de date pentru sesizări on-line și mecanisme instituționale de verificare;
7.
formarea de cadre didactice și personal din administrația publică în domeniul anticorupție în educație.
Responsabili: MECTS în cooperare cu instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea corupției, conducătorii instituțiilor și autorităților administrației publice centrale și locale, cei din cadrul sistemului judiciar și Parlament
4.3.
Combaterea corupției prin măsuri administrative și penale Rezultatele DNA privind investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicați foști sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare și s-a putut constata o creștere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanțelor prezintă în continuare o imagine mixtă. Deși majoritatea cazurilor de corupție la nivel înalt se soluționează în termen de 3 ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicați demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripție, total sau parțial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunțat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupție observat în 2010, cu mai puține decizii de suspendare, nu a fost menținut în 2011.
Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor județene în combaterea corupției la nivel mic și mediu aduc în continuare îmbunătățiri. Strategiile județene de combatere a corupției sunt puse în aplicare și rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creștere cu 14% în 2010), existând și o proporție mai mare de investigații ce au condus la trimiteri în judecată. O tendință pozitivă în ceea ce privește complexitatea cazurilor, precum și gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menținute. Totodată, cooperarea cu structurile MAI-DGA și DIF a avut ca rezultat creșterea indicatorilor de performanță. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete inițiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.
Deși ANI și-a îmbunătățit metodologia, iar investigațiile pe care le desfășoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare și administrative competente ar trebui îmbunătățită în mod semnificativ. Sancțiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puține la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive*10). -----------
*10) De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanțe, comisiile disciplinare au aplicat sancțiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.
Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupției prin mijloacele specifice organelor judiciare și ANI, SNA pune accent și pe creșterea eficienței activităților de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE*11) prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum și mecanismele de sancționare a abaterilor disciplinare pot contribui substanțial la consolidarea integrității instituționale. -----------
*11) UE și-a reafirmat una dintre prioritățile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl și DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic și Social și Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.
Nu în ultimul rând, SNA urmărește producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalității organizate și a corupției, prin acordarea unei atenții deosebite procesului de confiscare și recuperare a produsului infracțiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naționale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale și spălării banilor.
Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul
de investigare cu imparțialitate și soluționare de
către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel
local (BM 3 și 4)
Măsuri:
1.
asigurarea stabilității și predictibilității cadrului legislativ material și procesual penal anticorupție;
2.
continuarea efectuării de investigații profesioniste și imparțiale în cazurile de competența DNA;
3.
adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupție la nivelul tuturor instanțelor de judecată competente;
4.
continuarea implementării strategiilor de combatere a corupției la nivel local elaborate de PÎCCJ;
5.
transmiterea de către instanțele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunțate în dosarele de competența DNA și publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecția datelor cu caracter personal;
6.
realizarea unor analize privind evoluția fenomenului corupției prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA și DIF;
7.
consolidarea transparenței, a cooperării interinstituționale și internaționale.
Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanțele, MJ, DGA și DIF
Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea calitativă și cantitativă a activității
de monitorizare și evaluare a averilor și a intereselor,
astfel încât să se obțină efecte disuasive, care să
permită limitarea cazurilor de averi nejustificate,
conflicte de interese sau incompatibilități (BM 2)
Măsuri:
1.
monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituțiilor/autorităților competente (parchete, instanțe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, comisii de disciplină);
2.
consolidarea și eficientizarea cadrului legislativ privind sancțiunile în materia asigurării integrității în exercitarea funcțiilor publice;
3.
elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii și procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curțile de apel;
4.
dezvoltarea, consolidarea și implementarea activităților cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operațională optimă) cu instituții și autorități publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;
5.
realizarea de către autoritățile administrative și judiciare a unei evidențe a sancțiunilor în ceea ce privește incompatibilitățile, conflictele de interese și confiscarea bunurilor a căror proveniență nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;
6.
reducerea timpilor de soluționare a dosarelor prin utilizarea soluțiilor informatice.
Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, instanțele, instituțiile publice
Obiectiv specific 3. Asigurarea protecției efective a intereselor financiare
ale UE în România, prin mijloace legislative,
operaționale și informaționale specifice (BM 4)
Măsuri:
1.
creșterea transparenței privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum și a acțiunilor întreprinse de instituțiile cu atribuții operaționale în protecția intereselor financiare ale UE în România;
2.
protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative și judecătorești și familiarizarea reprezentanților acestora cu inițiativele europene în domeniu.
Responsabili: DLAF
Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ
Măsuri:
1.
evaluarea sistemului sancțiunilor administrative și a implementării lor;
2.
analiza la nivel național a performanței sistemului de evaluare profesională în administrația publică centrală și locală;
3.
consolidarea autonomiei operaționale a structurilor de control intern și audit și conștientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituțiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;
4.
intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităților de audit și control intern;
5.
introducerea cu titlu experimental în instituții publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;
6.
aplicarea de sancțiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice și de conduită anticorupție la nivelul tuturor funcțiilor și demnităților publice;
7.
publicarea periodică a unui raport privind sancțiunile disciplinare;
8.
introducerea în competența organelor de control a obligației de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetățean și de a oferi îndrumări adecvate care să depășească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-șablon.
Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), CC, autoritățile (unitățile) de audit și control intern
Obiectiv specific 5. Creșterea gradului de recuperare a produselor
infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte
state membre UE și consolidarea practicii judiciare
Măsuri:
1.
sprijinirea procesului de revizuire a Constituției în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);
2.
adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiției privind confiscarea extinsă și valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești;
3.
inițierea unui număr mai mare de investigații în cazurile de spălare de bani ca infracțiune de sine stătătoare;
4.
consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracțiuni cu instituțiile similare din UE și rețelele specializate CARIN și ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Național de Recuperare a Creanțelor;
5.
dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii și a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracțiuni grave, inclusiv de corupție, precum și a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracțiuni;
6.
modificarea actelor normative și procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituțiilor afectează bugetul public;
7.
adoptarea de măsuri legislative și instituționale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate și confiscate, precum și reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalității;
8.
diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării și valorificării bunurilor provenite din infracțiuni de corupție și alte infracțiuni grave.
Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanțele, ONPCSB, INM, CSM
4.4.
Aprobarea planurilor sectoriale și dezvoltarea sistemului național de monitorizare a SNA SNA se completează cu Planul național de acțiune (anexa nr. 3 la hotărâre) și planurile sectoriale.
Planul național de acțiune pune accent pe măsurile instituționale cu impact general, orientate spre obiective și domenii prioritare, precum și pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaționale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 și 8, corespunzătoare obiectivului general 1, și obiectivele specifice 1, 2, 3 și 5, corespunzătoare obiectivului general 3).
Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituțiilor și autorităților publice la nivel central și local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanțe și parchete) și Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:
–
formatul standard pentru planul național de acțiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);
–
abordarea trihotomică: prevenire, educație, combatere;
–
inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);
–
obiectivele specifice și măsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 și 2, corespunzătoare obiectivului general 2, și obiectivul specific 4, corespunzător obiectivului general 3).
Suplimentar, instituțiile publice își vor identifica propriile vulnerabilități instituționale și riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum și măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituțiilor publice, asistență în elaborarea planurilor sectoriale.
Instituțiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet și să comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informații privind:
–
adoptarea de către conducerea instituției publice a declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA;
–
desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituției și a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fișa de post ca atribuție distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum și obligația transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupției. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii;
–
aprobarea și diseminarea planului sectorial.
Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial și autoevaluarea periodică
a gradului de implementare a legislației naționale
anticorupție, în special a măsurilor preventive
Măsuri:
1.
informarea angajaților despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;
2.
identificarea riscurilor și vulnerabilităților specifice instituției;
3.
identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților specifice instituției;
4.
aprobarea și distribuirea în cadrul instituției a planului sectorial și declarației de aderare la SNA.
Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituțiilor.
Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementării planului sectorial și
participarea la sistemul național de monitorizare a SNA
Măsuri:
1.
adoptarea declarației de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare al SNA și comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;
2.
operaționalizarea Secretariatului tehnic al SNA;
3.
colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării și comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;
4.
elaborarea, testarea și aprobarea metodologiei derulării activităților de monitorizare și a conceptului de portal SNA;
5.
contribuția la elaborarea Raportului Național Anticorupție;
6.
participarea la activitățile de monitorizare ale SNA.
Responsabili: instituțiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale
5.
Implicații juridice SNA pornește de la premisa că actualul cadru normativ anticorupție este suficient dezvoltat, în special în ceea ce privește organizarea și funcționarea DNA.
Cu toate acestea, anumite intervenții asupra cadrului legislativ și ajustări ale cadrului instituțional sunt necesare, în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt: ●
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;
●
Hotărârea Guvernului nr. 749/2007
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;
●
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009
cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin
Legea nr. 227/2009 , cu modificările și completările ulterioare, în condițiile în care Consiliul Concurenței, ANRMAP și AEP nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 22 alin (2).
Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA: ●
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
●
privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
● regulamentele Camerei Deputaților și Senatului;
●
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
●
privind combaterea concurenței neloiale, cu modificările și completările ulterioare;
●
Ordonanța Guvernului nr. 14/2007
pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
● Codul penal și Codul de procedură penală.
Pentru asigurarea coerenței procesului de coordonare și monitorizare al SNA, Guvernul României va promova și proiecte de modificare/completare a: ●
Hotărârii Guvernului nr. 79/2010
privind înființarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției;
●
Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2007
privind aprobarea Planului de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.
Ca urmare a evaluărilor privind eficiența măsurilor anticorupție aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislației privind unele măsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informații de interes public, transparența procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA vor fi elaborate sau, după caz, actualizate codurile deontologice/de conduită/etice.
Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica și adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituțiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziții și ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puțin 4 experți din cadrul instituțiilor publice, precum și voluntari din cadrul organizațiilor neguvernamentale.
6.
Implicații bugetare Implementarea SNA se va realiza în limitele și coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. SNA și Planul național de acțiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format și conținut, atât Planul național de acțiune, cât și cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.
Finanțarea se va asigura prin bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepția AEP, ANRMAP și Consiliului Concurenței.
Pentru asigurarea sustenabilității instituționale și financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Național Strategic de Referință pentru perioada 2014-2020 și a programului operațional finanțat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii și integrității la nivelul sectorul public și privat.
7.
Coordonarea implementării SNA și monitorizarea
7.1.
Organisme responsabile cu coordonarea și monitorizarea implementării SNA Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea și în coordonarea ministrului justiției, cu raportare către Guvern.
În acest scop, ministrul justiției va organiza, cel puțin odată la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupție. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activității Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativă, judecătorească și executivă, precum și a administrației publice locale, a mediului de afaceri și a societății civile.
Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituțional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptați și experți din alte instituții publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar și din cadrul organizațiilor neguvernamentale.
În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține și dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea SNA:
a)
platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;
b)
platforma administrației publice centrale;
c)
platforma administrației publice locale;
d)
platforma mediului de afaceri;
e)
platforma societății civile.
Platformele vor fi convocate cel puțin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitați specialiști și reprezentanți ai societății civile.
7.2.
Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare și publicarea raportului anual Obiectivele procesului de monitorizare sunt:
–
identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;
–
identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție;
–
creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției, în sectorul public și privat.
Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial și anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme și supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției.
Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituțiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activități de monitorizare care vor include:
–
centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupție (anexa nr. 2 la hotărâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;
–
centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situației inițiale, corespunzătoare anului 2011, pentru toți indicatorii prevăzuți în anexa nr. 2 la hotărâre;
–
raport semestrial și anual de monitorizare;
–
documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate;
–
sondaje de opinie.
Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:
–
un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituțiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum și derularea unor vizite de evaluare la sediul instituțiilor publice de către echipe de experți formate din reprezentanții celor 5 platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalitățile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficiența măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experți pot întocmi rapoarte de evaluare și recomandări care vor fi ulterior prezentate instituției vizate;
–
evaluarea periodică a eficienței reacției instituționale și a măsurilor adoptate de managementul instituțiilor publice cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum și a altor instituții cu atribuții de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituțiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituției vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârșirea faptei.
Metodologia derulării acestor activități de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor 5 platforme și va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiției. Monitorizarea prin mecanismele și măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO și ONU, precum și alte inițiative regionale sau internaționale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanță anticorupție, dar și la cei vizând costul corupției.
Anual se va publică un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere.
Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea și analizarea raportărilor, precum și accesarea de către instituții și public a informațiilor relevante și bunelor practici identificate în implementarea strategiei.
7.3.
Evaluarea ex-post a impactului strategiei
Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului așteptat și eficiența intervențiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eșec, precum și sustenabilitatea rezultatelor și impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractați evaluatori externi.
Anexa 2 INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPȚIE
ȘI INDICATORII DE EVALUARE
Nr.
Măsură preventivă
Sediul materiei
Indicatori relevanți
1.
Cod etic/deontologic/
de conduită
privind Codul de
conduită a funcționarilor publici,
republicată
privind Codul de
conduită a personalului contractual
din autoritățile și instituțiile
publice
privind statutul
judecătorilor și procurorilor,
republicată, cu modificările și
completările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 991/2005
pentru aprobarea Codului de etică
și deontologie al polițistului
Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii
nr. 328/2005
pentru
aprobarea Codului deontologic al
judecătorilor și procurorilor
Ordinul ministrului finanțelor
publice
nr. 946/2005
pentru
aprobarea Codului controlului
intern/managerial, cuprinzând
standardele de control intern/
managerial la entitățile publice și
pentru dezvoltarea sistemelor de
control intern/managerial,
republicat
Ordine interne/memorandumuri
Număr de sesizări privind încălcări
ale normelor
Număr de sesizări în curs de soluționare
Număr de sesizări soluționate
Durata procedurilor
Număr de decizii prin care s-a confirmat
încălcarea normei
Număr de măsuri dispuse diferențiate pe
tipuri
Număr de decizii ale comisiei anulate
sau modificate în instanță
Gradul de cunoaștere de către angajați
a normelor (chestionare de evaluare)
Număr de activități de formare privind
normele de conduită
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
Număr de măsuri administrative adoptate
pentru înlăturarea cauzelor sau circum-
stanțelor care au favorizat încălcarea
normelor
Număr de persoane per instituție care au
săvârșit abateri disciplinare
Număr de persoane care au săvârșit în
mod repetat abateri de la normele
respective
2.
Declararea averilor
privind integri-
tatea în exercitarea funcțiilor și
demnităților publice, pentru modi-
ficarea și completarea Legii nr.
144/2007
privind înființarea, orga-
nizarea și funcționarea Agenției
Naționale de Integritate, precum și
pentru modificarea
și completarea
altor acte normative
privind unele
măsuri pentru asigurarea transpa-
renței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în
mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, cu modifi-
cările și completările ulterioare
Număr de persoane care au obligația
depunerii declarației de avere
Număr de persoane care nu au depus în
termen declarații de avere
Număr de persoane care nu au depus
declarații de avere
Număr de sesizări ale ANI
Număr de decizii ANI ca urmare a
sesizărilor transmise de instituție
Număr de decizii ale ANI puse în
aplicare
Număr de hotărâri ale instanțelor de
judecată ca urmare a sesizărilor ANI
Număr de măsuri administrative adoptate
pentru înlăturarea cauzelor sau circum-
stanțelor care au favorizat încălcarea
normelor privind declararea averilor
Număr de consultații oferite de persoa-
nele responsabile pentru implementarea
prevederilor legale privind declarațiile
de avere și declarațiile de interese
Gradul de cunoaștere de către angajați a
normelor privind declararea averilor
(chestionar de evaluare)
Număr de activități de formare privind
declarațiile de avere
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
3.
Declararea cadourilor
privind unele
măsuri referitoare la bunurile
primite cu titlu gratuit cu prilejul
unor acțiuni de protocol în exerci-
tarea mandatului sau a funcției
Număr de cadouri primite și înregistrate
în registru
Publicarea anuală a inventarului pe
site-ul instituției
Număr de situații în care s-a achizi-
ționat cadoul
Valoarea cadourilor achiziționate
Valoarea cadourilor primite (per cadou
și în total)
Valoarea bunurilor valorificate
4.
Conflicte de interese
privind integri-
tatea în exercitarea funcțiilor și
demnităților publice, pentru modi-
ficarea și completarea Legii nr.
144/2007
privind înființarea, orga-
nizarea și funcționarea Agenției
Naționale de Integritate, precum și
pentru modificarea și completarea
altor acte normative
privind unele
măsuri pentru asigurarea transpa-
renței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în
mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, cu modifi-
cările și completările ulterioare
Număr de declarații de abținere
Număr de situații în care superiorul
ierarhic a dispus înlocuirea persoanei
aflată în situația de potențial conflict
de interese
Număr de sesizări primite de instituție
de la terțe persoane cu privire la
existența unui conflict de interese
Număr de decizii ANI prin care s-a
constatat starea de conflict de interese
Număr de sesizări ale parchetului
privind posibila săvârșire a infracți-
unii de conflicte de interese
Număr de rechizitorii/condamnări privind
săvârșirea infracțiunii de conflicte de
interese
Gradul de cunoaștere de către angajați
a normelor privind conflictul de
interese (chestionar de evaluare)
Număr de activități de formare
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
5.
Consilier de etică
privind Statutul
funcționarilor publici, republicată,
cu modificările și completările
ulterioare
privind Codul de
conduită a funcționarilor publici,
republicată
Număr de ședințe de consultare
Număr de angajați care au beneficiat de
consiliere
Număr de spețe, diferențiate pe
tipologii de dileme etice
Gradul de cunoaștere de către angajați a
normelor privind consilierul etic
(chestionar de evaluare)
Gradul de popularizare a rolului
consilierului de etică
Număr de activități de formare
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
Notă: Raportările vor cuprinde inclusiv
informațiile și datele prevăzute în
Ordinul președintelui Agenției Naționale
a Funcționarilor Publici nr. 4.500/2008
pentru stabilirea unui cadru unitar
privind metodele de completare și trans-
mitere a datelor și informațiilor refe-
ritoare la respectarea normelor de
conduită de către funcționarii publici
și la implementarea procedurilor
disciplinare
6.
Incompatibilități
privind integri-
tatea în exercitarea funcțiilor și
demnităților publice, pentru modi-
ficarea și completarea Legii nr.
144/2007
privind înființarea, orga-
nizarea și funcționarea Agenției
Naționale de Integritate, precum și
pentru modificarea și completarea
altor acte normative
privind unele
măsuri pentru asigurarea transpa-
renței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în
mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, cu modifi-
cările și completările ulterioare
Număr de persoane aflate în stare de
incompatibilitate
Număr de sesizări ale ANI formulate de
către instituție
Număr de sesizări primite de instituție
de la terțe persoane cu privire la
existența unei incompatibilități
Număr de decizii ale ANI cu privire la
constatarea unor incompatibilități
Număr de măsuri administrative adoptate
pentru înlăturarea cauzelor sau circum-
stanțelor care au favorizat încălcarea
normelor privind incompatibilitățile
Gradul de cunoaștere de către angajați a
normelor privind conflictul de interese
(chestionar de evaluare)
Număr de activități de formare
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
7.
Transparență în
procesul decizional
privind transpa
rența decizională în administrația
publică, cu completările ulterioare
Număr de anunțuri publice privind
proiectele de acte normative
Număr de recomandări transmise de
societatea civilă privind completarea
sau modificarea proiectelor de acte
normative, diferențiate pe tipologii
Gradul de acceptare și preluare al
recomandărilor formulate de societatea
civilă cu privire la proiectele de acte
normative supuse consultării publice (ca
procent între numărul total de recoman-
dări transmise și numărul de propuneri
efectiv preluate)
Număr de ședințe publice
Număr de participanți la ședințele
publice
Număr de plângeri în justiție privind
nerespectarea prevederilor legale de
către instituție
Numărul și tipul de sancțiuni dispuse
pentru încălcarea obligațiilor legale
Număr de activități de pregătire profe-
sională a personalului din administrația
publică
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
8.
Acces la informații
de interes public
privind liberul
acces la informațiile de interes
public, cu modificările și comple-
tările ulterioare
Număr de solicitări de informații de
interes public
Număr de răspunsuri comunicate
Număr de răspunsuri formulate cu întâr-
ziere, față de termenul legal
Număr de solicitări de informații de
interes public la care nu s-a răspuns
Număr de reclamații administrative
Număr de reclamații administrative
soluționate pozitiv
Număr de reclamații administrative
soluționate negativ
Număr de plângeri în instanță
Numărul și tipul de sancțiuni dispuse
pentru încălcarea obligațiilor legale
Număr de activități de pregătire profe-
sională a personalului din administrația
publică
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
9.
Protecția avertizo-
rului de integritate
privind protecția
personalului din autoritățile
publice, instituțiile publice și
din alte unități care semnalează
încălcări ale legii
Număr de sesizări
Numărul și tipul normelor încălcate
(structurate sub forma unui compendiu)
Număr de regulamente interne armonizate
cu prevederile legislative
Număr de instituții în care există
persoane special desemnate pentru a
primi sesizările avertizorilor de
integritate
Număr de instituții în care există
implementat un mecanism cu privire la
protecția avertizorilor de integritate
Număr de măsuri administrative adoptate
pentru înlăturarea cauzelor sau circum-
stanțelor care au favorizat încălcarea
normelor, diferențiat pe tipologii
Număr de situații de represalii la locul
de muncă
Număr de plângeri depuse în instanță
Număr de situații în care au fost
acordate compensații avertizorilor de
integritate
Număr de activități de pregătire
profesională a personalului din
administrația publică
Număr de persoane care au fost instruite
prin intermediul acțiunilor de formare
profesională
10.
Distribuirea alea-
torie a dosarelor/
sarcinilor de
serviciu
Hotărârea Consiliului Superior al
Magistraturii
nr. 387/2005
pentru
aprobarea Regulamentului de ordine
interioară al instanțelor judecăto-
rești, cu modificările și comple-
tările ulterioare
Regulamente, ordine interne
Număr de persoane desemnate cu repar-
tizarea aleatorie a cauzelor/sarcinilor
de serviciu
Număr de nereguli apărute în sistemul de
distribuire aleatorie, diferențiat pe
tipologii
Număr de măsuri luate de președintele
instanței/conducătorul instituției
pentru remedierea neregulilor constatate
11.
Interdicții după
încheierea angajării
în cadrul institu-
țiilor publice
(Pantouflage)
privind unele
măsuri pentru asigurarea transpa-
renței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în
mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, cu modifi-
cările și completările ulterioare
[art. 94 alin. (3)]
Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 66/2011
privind prevenirea,
constatarea și sancționarea neregu-
lilor apărute în obținerea și utili-
zarea fondurilor europene și/sau a
fondurilor publice naționale afe-
rente acestora [art. 13 alin. (1)]
Număr de regulamente interne care prevăd
procedura monitorizării situațiilor de
pantouflage
Număr de instituții în care există
implementat un mecanism cu privire la
monitorizarea situațiilor de pantouflage
inclusiv prin desemnarea unor persoane
cu atribuții speciale în acest sens
Număr de persoane care au desfășurat
activități de monitorizare și control cu
privire la societăți comerciale și care
au ieșit din corpul funcționarilor
publici
Numărul persoanelor care își desfășoară
activitatea/dau consultanță în cadrul
regiilor autonome, societăților comer-
ciale ori în alte unități cu scop
lucrativ din sectorul public, în terme-
nul de 3 ani după ieșirea din corpul
funcționarilor publici (dintre acele
persoane care au interdicție conform
legii)
Număr de măsuri adoptate pentru reme-
dierea situațiilor de pantouflage,
diferențiat pe tipuri
Număr de încălcări ale prevederilor
art. 13 alin. (1) constatate
Numărul solicitărilor către instanța de
judecată pentru anularea contractului de
finanțare în caz de încălcare a art. 13
alin. (1)
Numărul sancțiunilor aplicate de către
instanțe
Număr de societăți comerciale în care
își desfășoară activitatea persoane care
au derulat anterior activități de moni-
torizare și control și care intră sub
incidența art. 13 alin. (1), diferențiat
pe domenii majore de activitate
12.
Registrul abaterilor
de la conduită ale
demnitarilor, funcți-
onarilor publici și
personalului contrac-
tual cu atribuții în
domeniul protecției
intereselor financi-
are ale UE
Act normativ
Numărul și tipul normelor încălcate
(structurate sub forma unui compendiu)
Număr de măsuri administrative adoptate
pentru înlăturarea cauzelor sau
circumstanțelor care au favorizat
încălcarea normelor, diferențiate pe
tipuri
Notă: Acest indicator va fi monitorizat
după adoptarea actului normativ.
Termen: semestrul I 2014
13.
Codul de conduită al
personalului cu
atribuții de control
în domeniul protec-
ției intereselor
financiare ale UE
Act normativ
Ordine interne
Număr de sesiuni de informare/prezentare
Număr de persoane participante la
acțiunile de informare/prezentare
Numărul și tipul normelor încălcate
(structurate sub forma unui compendiu)
Număr de măsuri administrative legisla-
tive adoptate în vederea remedierii
eventualelor lipsuri
Vor fi avuți în vedere și indicatorii
prevăzuți la pct. 1.
Notă: Acest indicator va fi monitorizat
după adoptarea actului normativ.
Termen: semestrul II 2013
Anexa 3 PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE
pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție
pe perioada 2012-2015
Nivel
Descriere
Indicatori
Surse
de verificare
Riscuri
Responsabil
Resurse
Termen
OBIECTIV GENERAL 1 - PREVENIREA CORUPȚIEI ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE
Obiectiv
specific
1.1
Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive
Măsura
1.1.1
Autoevaluarea periodică a
gradului de implementare
a măsurilor preventive
obligatorii (enumerate
în anexa nr. 2 la
hotărâre)
Date și informații
colectate pentru toți
indicatorii cuprinși
în inventar
Raport autoeva-
luare inițial
elaborat și
transmis
Secretariatului
tehnic al SNA
Inexistența unui
mecanism de colec-
tare sistematică a
datelor solicitate
Absența procedu-
rilor de lucru
Coordonatorul
planului
sectorial
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2012 și
semestrial
Măsura
1.1.2
Intensificarea activită-
ților de implementare a
sistemelor de control
intern/managerial la
ordonatorii principali de
credite ai bugetului de
stat, bugetului asigură-
rilor sociale de stat și
bugetului oricărui fond
special, incluzând
instituțiile publice din
subordine*1)
Nr. procedurilor
elaborate
Nr. de funcții sensi-
bile inventariate
Nr. de riscuri
identificate,evaluate
și înregistrate în
Registrul riscurilor
Gradul de conformi-
tate a sistemului de
control intern/
managerial la data
de 31.12.20...
Programul de
dezvoltare a
sistemului de
control intern/
managerial aprobat
Proceduri aprobate
Proces de inventa-
riere a funcțiilor
sensibile
finalizat
Registrul riscu-
rilor completat
Raport asupra
sistemului de
control intern/
managerial la
data de 31.12.20..
Neevaluarea
aprofundată a
tuturor standar-
delor de control
intern/managerial
Conducerea
instituției
publice
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
1.1.3
Introducerea treptată la
nivelul instituțiilor
publice a unei metodo-
logii unitare de evaluare
a riscurilor de corupție
ca premisă pentru
dezvoltarea planurilor
interne de integritate
Minimum 3 instituții
selectate pentru
testarea metodologiei
de evaluare a
riscurilor
Implementarea inte-
grală a etapelor
ciclului de evaluare
în cel puțin
3 instituții publice
Nr. și tipul de
riscuri identificate
Nr. și tipul de
măsuri preventive
adoptate
Sinteză raport
final privind
rezultatele testă-
rii metodologiei
de evaluare a
riscurilor de
corupție
Planuri de inte-
gritate elaborate
și adoptate de
către cele
3 instituții
Proiect de act
normativ de
aprobare a metodo-
logiei ca instru-
ment obligatoriu
Resurse umane
insuficiente
pentru derularea
evaluării
Instituțiile
publice în
colaborare cu
MAI-DGA și MJ
Cooperare cu
MAI-ANFP
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2013
Măsura
1.1.4
Implementarea Codului de
conduită pentru evitarea
situațiilor de incompati-
bilitate și conflict de
interese de către perso-
nalul implicat în
gestionarea programelor
finanțate din fonduri
comunitare nerambur-
sabile postaderare
Componenta de formare
a formatorilor și
diseminare a preve-
derilor codului către
destinatari
Raportările semes-
triale potrivit
anexei nr. 1 la
hotărâre
Autoevaluarea
prevăzută la
măsura 1.1.1
Site-ul MAEur
Resurse
financiare
insuficiente
pentru
componenta de
formare a
formatorilor/
diseminare
MAEur
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
1.1.5
Consolidarea statutului
și a rolului
consilierului de etică
Recomandări formulate
pentru consolidarea
statutului și rolului
consilierului de
etică
Nr. de amendamente
privind cadrul
normativ în vigoare
propuse și adoptate
Nr. de consilieri de
etică desemnați
Stabilirea consi-
lierii de etică drept
activitate principală
Subordonarea ierar-
hică a consilierului
de etică la un nivel
superior
Raport de evaluare
a instituției
consilierului etic
(parte a siste-
mului misiuni
tematice din
cadrul sistemului
de monitorizare
SNA)
Statistica furni-
zată în procesul
de autoevaluare
prevăzută la
măsura 1.1.1
Act normativ
adoptat
Întârzieri în
adoptarea actului
normativ
Resurse financiare
insuficiente
pentru îndepli-
nirea activității
și asigurarea
accesului la
pregătire
profesională
Secretariatul
tehnic al SNA
în colaborare
cu MAI-ANFP
În limita
bugetului
aprobat
2013
Măsura
1.1.6
Operaționalizarea de
sisteme telefonice de
tip call center care să
faciliteze sesizarea
iregularităților și a
posibilelor fapte de
corupție
Nr. de soluții
tehnice adoptate la
nivelul instituțiilor
Nr. de sesizări
primite
Nr. de abateri disci-
plinare/infracțiuni
constatate de insti-
tuțiile competente
Hotărâri ale
comisiilor de
disciplină/
instanțelor
judecătorești
Nealocarea resur-
selor umane și
financiare
necesare funcțio-
nării unui call
center
Sesizări care
excedează compe-
tențelor institu-
țiilor sesizate
Conducerea
instituției
publice
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
1.1.7
Implementarea standar-
delor internaționale și
promovarea unui rol activ
al României în cadrul
inițiativelor regionale
și internaționale
anticorupție
Rata implementării
recomandărilor
organismelor interna-
ționale la care
România este parte
(GRECO, MCV, Raportul
CE, ONU etc.)
Programe și strategii
regionale și interna-
ționale în care sunt
implicate activ
instituții din
România
Nr. de acțiuni
realizate în coope-
rare cu Academia
Internațională
Anticorupție
Rapoarte de eva-
luare independente
Rapoarte interme-
diare sau finale
Raport autoeva-
luare privind
implementarea
Convenției ONU
contra corupției
Adoptarea cu
întârziere a
actelor normative
sau măsurilor de
ordin adminis-
trativ recomandate
Nealocarea
resurselor umane
și financiare
necesare impli-
cării efective în
programe
internaționale
MJ, MAI, MP,
ANI și CSM
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Obiectiv
specific
1.2.
Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data)
puse la dispoziție de către autoritățile publice
Măsura
1.2.1
Îndeplinirea procedurilor
de aderare la PGD
Plan de acțiune
pentru atingerea
obiectivelor PGD
Consultări publice
Semnarea de către
România a
Declarației PGD
Aprobarea de către
guvern a Planului
de acțiune
Nealocarea resur-
selor umane și
financiare
necesare implemen-
tării planului de
acțiune
MAE, MJ, MCSI,
MFP
În limita
bugetului
aprobat
Martie 2012
Măsura
1.2.2
Asigurarea respectării
prevederilor privind
accesul la informații de
interes public și a celor
privind transparența
procesului decizional
Nr. și tipul de
informații de interes
public publicate din
proprie inițiativă
Rata de răspuns la
solicitări de
informații
Sancțiuni dispuse
pentru încălcarea
obligațiilor de
transparență deci-
zională și de asigu-
rare a accesului la
informații de interes
public prin
publicarea acestora
din oficiu
Rata de contestare în
instanță a deciziilor
sau măsurilor
adoptate
Rata de implementare
a recomandărilor
cuprinse în
rapoartele anuale
Site-uri oficiale
Statistica furni-
zată în procesul
de autoevaluare
prevăzută la
măsura 1.1.1
Raport de evaluare
a cadrului legis-
lativ și institu-
țional privind
transparența
(parte a siste-
mului misiuni
tematice din
cadrul sistemului
de monitorizare
SNA)
Rapoarte de
activitate
publicate anual
Hotărâri
judecătorești
Acces limitat la
paginile de
internet
Durata proceselor
Neaplicarea
sancțiunilor
disciplinare
pentru nerespec-
tarea obligațiilor
legale
SGG
Compartimen-
tele pentru
relații
publice sau
personale
desemnate din
instituțiile
publice
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
1.2.3
Dezvoltarea soluțiilor de
e-guvernare, e-adminis-
trare și e-justiție ca
platforme de accesare a
serviciilor publice de
către cetățeni
Platforme dezvoltate
Nr. de utilizatori
Frecventa utilizării
Tipul de servicii
prestate
Site oficial
Rapoarte de
activitate
Nealocarea resur-
selor necesare
Acces limitat la
internet
Conducerea
instituției
Coordonatorul
planului
sectorial
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
1.2.4
Implementarea de proiecte
pentru promovarea
integrității și bunei
guvernări în parteneriat
cu societatea civilă
Protocoale de
cooperare
Nr. de proiecte
comune cu organiza-
țiile neguverna-
mentale care conduc
la atingerea obiec-
tivelor SNA
Nr. de proiecte
finanțate conform
privind regimul
finanțărilor neram-
bursabile din fonduri
publice alocate
pentru activități
nonprofit de interes
general, cu modifică-
rile și completările
ulterioare
Rapoarte și
informări publice
Publicații
Nealocarea resur-
selor necesare
Conducerea
instituției
Coordonatorul
planului
sectorial
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
1.2.5
Îmbunătățirea strate-
giilor de comunicare pe
teme anticorupție cu
accent pe gestionarea
relațiilor cu publicul
și mass-media
Nr. de comunicate
de presă
Nr. de răspunsuri
la solicitările
mass-mediei
Nr. de emisiuni
Strategii de
comunicare
actualizate
Caracter formal al
documentului
Nealocarea
resur-
selor necesare
Conducerea
instituției
Coordonatorul
planului
sectorial
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Obiectiv
specific
1.3
Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupție și a standardelor
etice profesionale
Măsura
1.3.1
Implementarea strategiei
de integritate în
sistemul judiciar
Nr. de obiective
îndeplinite
Bune practici
dezvoltate
Transmiterea spre
Secretariatul tehnic
al SNA a rapoartelor
periodice de progres
Participarea la
mecanismul de monito-
rizare al SNA
(ședințe-platformă,
reuniuni de coor-
donare semestrială,
misiuni de evaluare)
Decizii CSM
privind evaluarea
și actualizarea
Strategiei
Rapoarte periodice
de progres
Raport de evaluare
și de conformitate
GRECO în cadrul
rundei IV-
"Prevenirea corup-
ției în ceea ce
privește membrii
Parlamentului și
în rândul judecă-
torilor și al
procurorilor"
Caracter formal al
documentului
Nealocarea resur-
selor necesare
Nivel scăzut de
participare și
implicarea a
reprezentanților
instanțelor și
parchetelor
CSM, ÎCCJ, MP,
instanțe și
parchete
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
1.3.2
Reformarea sistemului
disciplinar judiciar prin
consolidarea rolului și
statutului Inspecției
Judiciare
Operaționalizarea
inspecției judiciare
în baza noului cadru
normativ
Resursele financiare
și umane alocate
Nr. de sesizări
Nr. și tip de
sancțiuni dispuse
Rata confirmării/
infirmării de către
instanța judecăto-
rească, pe tipuri de
abateri
Adoptarea proiec-
tului de lege
pentru modificarea
și completarea
privind statutul
judecătorilor și
procurorilor și
a Legii nr.
317/2004 privind
Consiliul Superior
al Magistraturii
Nealocarea resur-
selor necesare
operaționalizării
inspecției
judiciare
MJ și CSM
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2012
Măsura
1.3.3
Cooperarea în domeniul
integrității cu organi-
zațiile și instituțiile
reprezentative ale
profesiilor juridice
și conexe
Nr. de întruniri și
consultări
Nr. de riscuri
identificate
Nr. de măsuri
preventive adoptate
Concluzii și
recomandări formulate
Nr. și tip abateri
disciplinare
Nr. și tip de
sancțiuni dispuse
Rata confirmării/
infirmării de către
instanța judecăto-
rească pe tipuri
de abateri
Rapoarte și
informări publice
Minute întâlniri
Statistici privind
răspunderea
disciplinară
Nivel scăzut de
participare și
implicarea a
reprezentanților
profesiilor
juridice și conexe
MJ și CSM în
cooperare cu
instituțiile
reprezentative
ale profesi-
ilor juridice
și conexe
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
1.3.4
Elaborarea, aprobarea și
implementarea unui plan
de acțiune unitar pentru
promovarea integrității
la nivelul instituțiilor
publice implicate în buna
funcționare a justiției
ca serviciu public
Nr. de întruniri și
consultări
Nr. de riscuri
identificate
Nr. de măsuri
preventive adoptate
Concluzii și reco-
mandări formulate
Plan sectorial
adoptat
Rapoarte de
progres
Întârzieri în
adoptarea planului
sectorial
MJ și
unitățile
subordonate
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2012
După adop-
tare, măsură
cu caracter
permanent
evaluată
semestrial
Obiectiv
specific
1.4
Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale
Măsura
1.4.1
Completarea cadrului
legislativ privind finan-
țarea partidelor politice
și a campaniilor
electorale,în concordanță
cu Recomandările
GRECO*2),având în vedere,
printre altele:
- introducerea obligației
partidelor politice de a
transmite situațiile
financiare centralizate
către AEP și de a face
publice variante rezumate
adecvate;
- stabilirea obligației
legale ca toate donațiile
să fie înregistrate și
incluse în documentele
contabile ale partidelor
politice și ale partici-
panților la campaniile
electorale; introducerea
obligației legale ca
toate donațiile ce
depășesc un anumit plafon
să fie făcute prin
sistemul bancar;
- introducerea cerinței
legale ca situațiile
anuale ale partidelor
să fie supuse auditării
independente înainte de
depunerea lor;
- primirea de către AEP
a întregii responsabi-
lități privind monitori-
zarea conformității
finanțării activității
partidelor politice și
a campaniilor electorale
privind finanțarea
activității partidelor
politice și a campa-
niilor electorale,
republicată, cu comple-
tările ulterioare, și
Legea contabilității
nr. 82/1991, republicată,
cu modificările și
completările ulterioare;
- sancționarea tuturor
încălcărilor Legii nr.
334/2006, republicată,
cu completările
ulterioare, cu pedepse
efective, proporționale
și disuasive;
- extinderea termenului
de prescripție aplicabil
încălcărilor Legii nr.
334/2006, republicată,
cu completările
ulterioare
Rata implementării
recomandărilor GRECO
Acte normative
adoptate
Raport conformi-
tate al GRECO
Adoptarea cu
întârziere de
către Parlament,
respectiv de către
Guvern a modifi-
cărilor aduse
legislației
principale și
secundare
Alocare bugetară
întârziată
AEP
Guvern/
Parlament
ANI
CC
ANAF
Suplimentarea
bugetului AEP
cu suma de
44,5 mii lei
la titlul VII
"Alte transfe-
ruri" pentru
implementarea
proiectului
"Asistență
pentru AEP și
administrația
publică locală
din România
pentru imple-
mentarea celor
mai bune
practici în
managementul
proceselor
electorale"
30 iunie
2012 pentru
completarea
cadrului
legislativ
Semestrul I
2012 pentru
suplimen-
tarea
bugetului
Măsura
1.4.2
Creșterea capacității
administrative de control
a AEP prin asigurarea
resurselor necesare
Resursele financiare
și umane alocate
Nr. de sesizări
Nr. și tip de
sancțiuni dispuse
Rata confirmării/
infirmării de către
instanța
judecătorească
Rapoarte și
informări publice
Lipsa alocării
bugetare
corespunzătoare
Guvernul,
prin MFP
Suplimentarea
schemei de
personal a
Departamen-
tului de
Control al
Finanțării
Partidelor
Politice cu
11 posturi
Suplimentarea
bugetului AEP
cu suma de
345.358 de lei
la titlul 10
"Cheltuieli
de personal"
Semestrul I
2012
Măsura
1.4.3
Organizarea periodică de
către AEP a unor sesiuni
de formare pentru repre-
zentanții partidelor
politice
Nr. de evenimente
Nr. de participanți
Concluzii și
recomandări formulate
Rapoarte și
informări publice
Minute ale
întâlnirilor
Lipsa alocării
bugetare
corespunzătoare
AEP
Suplimentarea
schemei de
personal a
Departamen-
tului de
Control al
Finanțării
Partidelor
Politice cu
11 posturi
Suplimentarea
bugetului AEP
cu suma de
345.358 de
lei la titlul
"Cheltuieli
de personal"
Cu ocazia
fiecărui
scrutin și
semestrial
Măsura
1.4.4
Asigurarea publicității
surselor de finanțare a
activității partidelor
politice și a cheltu-
ielilor efectuate
Nr. de sesizări
Nr. de sancțiuni
Rapoarte dispo-
nibile public
Lipsa alocării
bugetare
corespunzătoare
AEP
Suplimentarea
schemei de
personal a
Departamen-
tului de
Control al
Finanțării
Partidelor
Politice cu
11 posturi
Suplimentarea
bugetului AEP
cu suma de
345.358 de lei
la titlul
"Cheltuieli
de personal"
Anual
Măsura
1.4.5
Stabilirea și aplicarea
unor norme maximale
privind afișajul
electoral stradal
Criterii clare
privind afișajul
Nr. de sesizări
Nr. de sancțiuni
Acte normative
adoptate
Rapoarte dispo-
nibile public
Rapoarte furnizate
AEP de partide
Acte de control
AEP
Contracte furni-
zate AEP de către
partide
Nr. de autorizări
pentru afișaj
Adoptarea cu
întârziere de
către Parlament,
respectiv de către
Guvern a modifi-
cărilor aduse
legislației
principale și
secundare
Lipsa alocării
bugetare
corespunzătoare
AEP Guvern/
Parlament
Suplimentarea
schemei de
personal a
Departamen-
tului de
Control al
Finanțării
Partidelor
Politice cu
11 posturi
Suplimentarea
bugetului AEP
cu suma de
345.358 de lei
la titlul
"Cheltuieli
de personal"
Septembrie
2012
Măsura
1.4.6
Aplicarea de sancțiuni
disuasive pentru oferirea
de cadouri/foloase
materiale în schimbul
voturilor
Nr. de sesizări
Nr. de sancțiuni
Tipul de sancțiuni
Sesiuni de formare
profesională pentru
depistarea, investi-
garea și soluționarea
cauzelor de mită
electorală
Rapoarte dispo-
nibile public
Plângeri penale
Rechizitorii
Hotărâri de
condamnare
Dificultatea
depistării,
investigării și
sancționării mitei
electorale
AEP/MP/ÎCCJ
În limita
bugetului
aprobat
Pe durata
campaniilor
electorale
Obiectiv
specific
1.5
Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului
Măsura
1.5.1
Modificarea regulamen-
telor Camerei Deputaților
și Senatului
și a altor
acte normative în
materie, în sensul de a
pune pe ordinea de zi a
primei ședințe în plen
cererile de ridicare a
imunității parlamenta-
rilor și soluționarea
acestor cereri în termen
de cel mult 72 de ore
Durata procedurilor
de soluționare a
cererilor de ridicare
a imunității
Acte normative
adoptate de cele
două Camere
Decizii ale
Camerelor
Raport CE MCV
Întârzieri în
adoptarea
modificărilor
legislative
Parlamentul
României
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2012
Măsura
1.5.2
Reglementarea interdic-
ției pentru avocații
parlamentari de a da
consultanță sau a
reprezenta în orice fel
autorități publice ori
entități economico-
financiare cu capital
majoritar de stat
Amendamente propuse
și adoptate de
Parlament
Act normativ
adoptat de
Parlament
Raport CE MCV
Întârzieri în
adoptarea
modificărilor
legislative
Parlamentul
României
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2012
Măsura
1.5.3
Pregătirea evaluării
României în cadrul rundei
a IV-a GRECO -
"Prevenirea corupției în
ceea ce privește membrii
Parlamentului și în
rândul judecătorilor și
al procurorilor"
Chestionar de
evaluare completat
Raport de evaluare
GRECO adoptat
Raport de evaluare
și de conformitate
GRECO
Neadoptarea
măsurilor supuse
evaluării
Parlamentul
României
Guvernul
României prin
Ministerul
Justiției
(coordonator
național
problematica
GRECO)
În limita
bugetului
aprobat
2012-2014
Măsura
1.5.4
Adoptarea codului etic al
membrilor Parlamentului
Nr. de încălcări
norme etice
Nr. și tip de
sancțiuni dispuse
Analiză a bunelor
practici europene
și internaționale
Cod adoptat
Raport de evaluare
și de conformitate
GRECO
Adoptarea cu
întârziere a
codului
Parlamentul
României
În limita
bugetului
aprobat
2012
Măsura
1.5.5
Organizarea de seminare,
consultări și dezbateri
publice periodice pentru
diseminarea bunelor
practici privind
integritatea în rândul
parlamentarilor și
creșterea încrederii
cetățenilor
Nr. de evenimente
publice
Nr. de participanți
din partea societății
civile
Nr. de bune practici
identificate
Informări publice,
conferințe de
presă
Minute ale
întâlnirilor
Nivel scăzut de
participare și
implicarea a
membrilor
Parlamentului
Parlamentul
României
În limita
bugetului
aprobat
Programe
internaționale
dezvoltate de
rețelele
anticorupție
ale
parlamentelor
(de exemplu,
GOPAC)
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Obiectiv
specific
1.6
Creșterea eficienței mecanismelor de prevenire a corupției în materia achizițiilor publice
Măsura
1.6.1
Prevenirea conflictelor
de interese în
gestionarea fondurilor
publice prin:
1. Continuarea
dezvoltării măsurilor de
prevenire a conflictului
de interese, elaborate și
adoptate de ANRMAP, care
vizează:
-combaterea interferenței
și manifestării, în
cadrul procedurilor de
achiziții publice, a
intereselor comune dintre
persoane ce dețin funcții
de decizie în cadrul
autorității contractante
și ofertanți/candidați/
ofertanți asociați/
subcontractați,
participanți la procedu-
rile în discuție;
- constatarea nulității
absolute a contractelor
de achiziție publică,
contractelor de concesi-
une de lucrări publice și
a contractelor de conce-
siune de servicii,
încheiate cu încălcarea
regulilor de evitare a
conflictului de interese.
2. Continuarea derulării
Protocolului încheiat de
ANRMAP cu ANI, în scopul
de a monitoriza și
sancționa conflictele de
interese sesizate.
3. Includerea ca
prevedere obligatorie în
modelele de contracte de
achiziție publică, de
concesiune de lucrări
publice și de concesiune
de servicii a unei clauze
în sensul art. 70 din
Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 34/2006
privind atribuirea
contractelor de achiziție
publică, a contractelor
de concesiune de lucrări
publice și a contractelor
de concesiune de servi-
cii, aprobată cu modifi-
cări și completări prin
modificările și comple-
tările ulterioare.
4. Gestionarea
conflictelor de interese
în cadrul personalului
ANRMAP (reglementat de
Ordonanța de urgență a
Guvernului
nr. 34/2006,
aprobată cu modificări și
completări prin Legea
nr. 337/2006, cu
modificările și comple-
tările ulterioare,
Ordinul ANRMAP
nr. 107/2009 pentru
aprobarea Regulamentului
privind supravegherea
modului de atribuire a
contractelor de
achiziție publică, a
contractelor de concesi-
une de lucrări publice
și a contractelor de
concesiune de servicii,
cu modificările ulteri-
oare, și prevederile
Hotărârii Guvernului
nr. 801/2011 pentru
modificarea și comple-
tarea Hotărârii
Guvernului nr. 525/2007
privind organizarea și
funcționarea Autorității
Naționale pentru
Reglementarea și
Monitorizarea
Achizițiilor Publice)
Nr. de sesizări de la
ANI și/sau de la alte
instituții
Nr. și tipul de
sancțiuni dispuse
(amenzi și
avertismente)
Nr. de acțiuni în
instanță pentru
constatarea nulității
absolute a contrac-
tului/contractelor de
achiziție publică,
concesiune de lucrări
publice, concesiune
de servicii pentru
conflict de interese
Nr. documentațiilor
de atribuire respinse
de la publicare de
către ANRMAP pentru
nesolicitarea/
necompletarea decla-
rației privind
neîncadrarea în
prevederile art. 69^1
din Ordonanța de
urgență a Guvernului
nr. 34/2006, aprobată
cu modificări și
completări prin Legea
nr. 337/2006, cu
modificările și
completările
ulterioare, referitor
la conflictul de
interese, precum și
pentru necompletarea
listei cu persoanele
cu funcție de decizie
din cadrul autorită-
ții contractante
Dosarul achiziției
Documentațiile de
atribuire trimise
spre publicare în
SEAP
Dificultăți
practice de
implementare a
unei soluții
comune de schimb
al informațiilor
între instituțiile
implicate
ANRMAP, ANI,
ONRC, DEPABD,
Consiliul
Concurenței
Este necesară
suplimentarea
personalului
cu atribuții
de control
ex-ante din
cadrul ANRMAP,
din cadrul
serviciului
juridic și
alocarea de
fonduri
suplimentare
Decembrie
2012
Măsura
1.6.2
Extinderea atribuțiilor
de verificare și control
ale ANRMAP
Suplimentarea personalu-
lui ANRMAP cu atribuții
de verificare și control
(60 de posturi)
Resursele financiare
și umane alocate
Rata validării
documentațiilor de
atribuire supuse
verificării ex-ante
a ANRMAP
Rata validării
documentațiilor de
atribuire supuse
verificării
ex-ante a ANRMAP
Gradul insuficient
de asimilare a
normelor legale în
materia achiziți-
ilor publice de
către autoritățile
contractante
Riscuri practice
legate de dificul-
tatea schimbului
de informații în
mod eficient
dintre instituți-
ile implicate
ANRMAP
Este necesară
suplimentarea
personalului
cu atribuții
de control
ex-ante și
ex-post din
cadrul ANRMAP
(60 de
posturi) și
alocarea de
fonduri
suplimentare
2012
Măsura
1.6.3
Scăderea substanțială a
numărului de nereguli și
contestații, fluidizarea
ratei de absorbție a
fondurilor comunitare și
eficienta utilizare a
fondurilor publice prin:
- coordonarea procesului
de elaborare a unor
documentații standard
pentru achiziții publice
în sectoarele transport,
energie și mediu;
- activitatea de evaluare
ex-ante a ANRMAP, care
constă în evaluarea,
înainte de transmiterea
spre publicare a
invitației/anunțului de
participare, a conformi-
tății cu legislația
aplicabilă din domeniul
achizițiilor publice a
documentațiilor de
atribuire aferente
contractelor de achiziție
publică care intră sub
incidența prevederilor
Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 34/2006,
aprobată cu modificări
și completări prin Legea
nr. 337/2006, cu
modificările și completă-
rile ulterioare, această
evaluare nevizând
aspectele tehnice ale
caietului de sarcini;
- standardizarea cerin-
țelor de calificare
printr-un ordin al preșe-
dintelui ANRMAP.
Nr. și tipul
sancțiunilor dispuse
(avertismente și
amenzi)
Nr. de documentații
acceptate pentru
publicare de către
ANRMAP în activitatea
de verificare ex-ante
Acțiuni de
supraveghere și
control ex-post
Nr. de sesizări
Nr. de contestații
Nr. și tipul
sancțiunilor
dispuse
(avertismente și
amenzi)
Nr. de documen-
tații acceptate
pentru publicare
de către ANRMAP
în activitatea de
verificare ex-ante
Acțiuni de
supraveghere și
control ex-post
Nr. sesizări
Nr. contestații
Gradul insuficient
de asimilare a
normelor legale în
materia achiziți-
ilor publice de
către autoritățile
contractante
Întârzieri în
procesul de
elaborare a
documentațiilor
standardizate de
către partenerii
JASPERS
ANRMAP,
JASPERS
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2012
Măsura
1.6.4
Identificarea punctelor
deficitare ale SEAP și
remedierea acestora în
colaborare cu MCSI, în
scopul:
- optimizării activității
de monitorizare a
datelor despre achiziți-
ile publice efectuate,
în vederea verificării
respectării regulilor de
publicitate în domeniu și
a reducerii substanțiale
a numărului de proceduri
care sunt afectate din
cauza nerespectării
acestor reguli;
- optimizarea activității
de evaluare ex-ante și de
control ex-post a ANRMAP
asupra procedurilor de
achiziții publice,
datorită unei monitori-
zări mai eficiente a
SEAP realizate prin
dezvoltarea acestui
sistem.
Funcționalități
tehnice dezvoltate în
cadrul SEAP
Celeritatea procedu-
rii de verificare
(fluxul operațional
în activitatea de
verificare ex-ante)
Monitorizări ale
informațiilor
disponibile în SEAP
Statistici generate
pe baza raportărilor
din SEAP
Nr. de sesizări
Funcționalități
tehnice dezvoltate
în cadrul SEAP
Celeritatea
procedurii de
verificare (fluxul
operațional în
activitatea de
verificare
ex-ante)
Monitorizări ale
informațiilor
disponibile în
SEAP
Statistici
generate pe baza
raportărilor din
SEAP
Nr. de sesizări
Întârzieri în
procesul de
optimizare a SEAP
MCSI ANRMAP
Resurse
financiare
pentru
optimizarea și
dezvoltarea
unor noi
facilități în
SEAP
Iunie 2012
Măsura
1.6.5
Sistematizarea legisla-
ției, procedurilor și a
materialelor cu caracter
de îndrumare în materia
achizițiilor publice și
diseminarea largă la
nivelul instituțiilor
publice și al companiilor
Nr. de contestații
depuse la CNSC
Nr. de decizii ale
instanțelor de
judecată care
modifică/anulează
decizii ale CNSC
Decizii CNSC
Hotărâri ale
instanțelor de
judecată
Dificultăți legate
de schimbul de
informații dintre
instituțiile
implicate
ANRMAP, CNSC,
MJ
Este necesară
suplimentarea
personalului
ANRMAP cu
atribuții în
monitorizarea
deciziilor
CNSC și din
Serviciul
juridic
Decembrie
2012
Măsura
1.6.6
Constituirea unei baze de
date cu companiile care
și-au executat
necorespunzător con-
tractele din fonduri
publice
Nr. de documente
constatatoare
negative
Documente
constatatoare
transmise ANRMAP
Dificultăți în
delimitarea
cazurilor de
executare
necorespunzătoare
a contractului și
cazurile în care
aceasta se
datorează exis-
tenței unui
conflict de
interese (de
exemplu, favori-
zarea unui opera-
tor economic care
nu are capacitatea
de a executa
contractul în
condițiile cerute)
ANRMAP
În limita
bugetului
aprobat
Decembrie
2012
Măsura
1.6.7
Organizarea periodică de
cursuri de formare
profesională mulți-
disciplinară pentru
promovarea bunelor prac-
tici naționale și
internaționale în materia
achizițiilor publice
Nr. de activități
comune de formare
profesională
Nr. anual de cursanți
la cursurile de
specialitate
organizate
Nr. și tipul de bune
practici identificate
și diseminate
Gradul de preluare a
bunelor practici
Introducerea în
programele de formare
profesională a unui
accent deosebit pe
aspecte precum
identificarea preju-
diciilor generate de
achiziționarea unor
produse la preț mai
mare decât prețul
pieței sau a unor
produse de calitate
inferioară celor
solicitate ori a unor
produse a căror
achiziționare nu era
necesară
Agenda cursurilor
Minuta
Rapoarte
prezentate
Ghiduri elaborate
pentru facilitarea
delimitării încăl-
cărilor de natură
administrativă de
cele de natură
penală în domeniul
achizițiilor
publice
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
instituțiilor
implicate
PÎCCJ
ÎCCJ
DNA
ANRMAP
ANI
UCVAP
CNSC
MJ
CSM - INM
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Semestrial
Măsura
1.6.8
Analizarea practicii
judiciare în materie de
achiziții publice și
evaziune fiscală, analiză
utilă pentru unificarea
practicii, inclusiv prin
promovarea recursurilor
în interesul legii
Nr. de hotărâri
definitive contradic-
torii analizate
Nr. de recursuri în
interesul legii
promovate
Recursuri în
interesul legii
promovate
-
PÎCCJ, MJ
În limita
bugetelor
aprobate
pentru
instituțiile
implicate
Măsură cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Obiectiv
specific
1.7
Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integru
Măsura
1.7.1
Implementarea
standardelor OCDE, UE,
ONU în prevenirea
corupției în sectorul
privat, prin:
- continuarea demersu-
rilor de dobândire a
statutului de membru cu
drepturi depline al
Grupului de lucru privind
lupta împotriva corupției
în tranzacțiile inter-
naționale al OCDE și
subsecvent de aderare la
Convenția OCDE privind
lupta împotriva corupției
în tranzacțiile
internaționale;
- două reuniuni anuale cu
mediul de afaceri pe tema
corupției în sectorul
privat;
- diseminarea în rândul
comunității de afaceri a
standardelor inter-
naționale în materia
prevenirii corupției în
sectorul privat;
- evaluarea anuală a
gradului de aplicare a
legislației naționale
privind corupția în
sectorul privat.
Gradul de implemen-
tare a standardelor
și principiilor OCDE,
UE, ONU de etică în
afaceri
Recomandări ale
Grupului de lucru
privind lupta
împotriva corupției
în tranzacțiile
internaționale al
OCDE
Proiecte/Activități
de promovare a
integrității în
afaceri
Măsuri legislative și
instituționale de
promovare a integri-
tății în afaceri
Rata criminalității
în sectorul privat
Rapoarte
independente OECD,
UE și ONU
Statistică
judiciară privind
mediul de afaceri
Decizii ale
Grupului de Lucru
privind Lupta
împotriva
Corupției în
Tranzacțiile
Internaționale al
OCDE
Rapoarte și studii
privind corupția
în sectorul privat
Rezerve ale
statelor membre
OCDE privind
extinderea
componenței
Grupului de lucru
MJ și MECMA în
cooperare cu
reprezentanții
mediului de
afaceri
În limita
bugetelor
aprobate
pentru
instituțiile
implicate
Contribuție
anuală la OCDE
(după
dobândirea
statutului de
membru al
Grupului de
lucru)
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
1.7.2
Promovarea concurenței
loiale și a politicilor
antitrust prin identifi-
carea, descurajarea și
sancționarea înțelege-
rilor anticoncurențiale:
- instrumentarea
cazurilor de înțelegeri
anticoncurențiale în
cadrul investigațiilor
deschise prin ordin al
președintelui Consiliului
Concurenței;
- organizarea de
conferințe/mese rotunde/
întâlniri cu mediul de
afaceri și alte
autorități ale statului,
în vederea diseminării
regulilor de concurență;
- modificări legislative
menite să consolideze
capacitatea investigativă
a Consiliului
Concurenței, precum:
● introducerea posibili-
tății ca judecătorul de
drepturi și libertăți
(art. 53, 138 și urmă-
toarele din Legea
nr. 135/2010 privind
Codul de procedură
penală) să dispună, la
cerere sau din oficiu,
transmiterea de informa-
ții obținute prin
mijloace de interceptare
electronică sau alte
tehnici speciale către
Consiliul Concurenței,
prin însuși actul de
autorizare a intercep-
tării atunci când în
cauză există indiciile
săvârșirii infracțiunii
prevăzute de art. 60 din
Legea concurenței
nr. 21/1996, republicată,
cu modificările și
completările ulterioare,
în vederea folosirii ca
probe în cadrul investi-
gațiilor Consiliului
Concurenței;
● instituirea măsurii
înlăturării răspunderii
penale pentru persoanele
fizice care au săvârșit
infracțiunea prevăzută de
art. 60 din Legea
nr. 21/1996, republicată,
cu modificările și
completările ulterioare,
dar care participă activ
la descoperirea și
instrumentarea faptelor
anticoncurențiale la care
au participat și care fac
obiectul politicii de
clemență, implementată de
Consiliul Concurenței, în
temeiul art. 51 alin. 3
din aceeași lege;
● modernizarea Legii
nr. 11/1991 privind
combaterea concurenței
neloiale, cu modificările
și completările
ulterioare
Nr. de investigații
deschise prin ordin
al președintelui
Consiliului
Concurenței având ca
obiect înțelegeri
anticoncurențiale
Nr. de conferințe/
mese rotunde/
întâlniri organizate
Nr. de investigații
finalizate prin
decizii ale Plenului
Consiliului
Concurenței având ca
obiect înțelegeri
anticoncurențiale
Nr. de plângeri/
sesizări/petiții
soluționate privind
înțelegeri
anticoncurențiale
Nr. de cazuri
soluționate în
temeiul Legii privind
combaterea
concurenței neloiale
nr. 11/1991, cu
modificările și
completările
ulterioare Propuneri
de lege ferenda
înaintate de
Consiliul Concurenței
către instituțiile
având drept de
inițiativă
legislativă
Ordine ale
președintelui
Consiliului
Concurenței (de
declanșare de
investigații)
Broșuri/Reviste de
profil elaborate
de Consiliul
Concurenței
Decizii ale
Plenului/Comisiei
Consiliului
Concurenței
Raportul anual al
Consiliului
Concurenței
Raportări
semestriale (la
cerere) către
Platforma de
cooperare a
autorităților
independente și a
instituțiilor
anticorupție
Neadoptarea
propunerilor
legislative
formulate de
Consiliul
Concurenței
Personal de
specialitate
insuficient
Consiliul
Concurenței
Resurse umane:
angajarea a
10 inspectori
de concurență
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
1.7.3
Realizarea schimbului de
bune practici în
implementarea programelor
de integritate între
mediul privat și sectorul
public
Bune practici
identificate
Nr. de activități
comune de formare
profesională
Gradul de preluare a
bunelor practici
Rapoarte și
informări publice
Minute întâlniri
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
din sectorul
public și mediul
de afaceri
MJ, prin
platforma de
cooperare cu
mediul de
afaceri
În parteneriat
cu Consiliul
Investitorilor
Străini
În limita
bugetelor
aprobate
pentru
instituțiile
implicate
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
1.7.4
Organizarea de consultări
publice periodice între
reprezentanții sectorului
public și mediul de
afaceri cu privire la
agenda națională
anticorupție și
politicile publice cu
impact asupra activității
economice
Nr. de întruniri/
acțiuni de cooperare
Nr. de proiecte de
politici publice sau
de acte normative
supuse dezbaterii și
consultării
Nr. și tipul de
sesizări formulate
Nr. și tipul de
soluții identificate
Rapoarte și
informări publice
Politici publice
sau acte normative
adoptate
Minute întâlniri
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
mediului de
afaceri
Consultarea cu
întârziere a
mediului de
afaceri
MJ și MECMA
prin platforma
de cooperare
cu mediul de
afaceri
În parteneriat
cu Consiliul
Investitorilor
Străini
În limita
bugetelor
aprobate
pentru
instituțiile
implicate
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
1.7.5
Diseminarea politicilor
și programelor antimită
dezvoltate la nivelul
companiilor inclusiv prin
aducerea acestora la
cunoștința posibililor
contractori și furnizori
și solicitarea respectă-
rii unor standarde
echivalente
Nr. și tip de măsuri
antimită Grad de
preluare a măsurilor
antimită la nivelul
mediului de afaceri
Nr. și tip de campa-
nii de promovare a
integrității în
afaceri
Politici și pro-
grame anticorupție
dezvoltate
Standarde dezvol-
tate și preluate
de mediul de
afaceri
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
mediului de
afaceri
MJ prin
platforma de
cooperare cu
mediul de
afaceri
În parteneriat
cu Consiliul
Investitorilor
Străini
În limita
bugetelor
aprobate
pentru
instituțiile
implicate
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Obiectiv
specific
1.8
Consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivelul administrației publice locale
Măsura
1.8.1
Simplificarea proceduri-
lor administrative pentru
eliberarea certificatelor
și autorizațiilor
Nr. de proceduri
simplificate
Durata procedurii
Costurile reduse
Nr. de certificate și
autorizații emise
trimestrial
Acte normative
adoptate
Norme metodologice
și proceduri
adoptate
Întârzieri în
adoptarea de acte
normative, norme
metodologice și
proceduri
Autoritățile
administrației
publice locale
Prefectul
În limita
bugetului
aprobat
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
1.8.2
Instituirea de standarde
de cost și bune practici
privind principalele
procese de lucru speci-
fice administrației
publice locale
Standarde de cost
identificate
Bune practici
identificate
Acte normative
care stabilesc
standardele de
cost
Întârzieri în
adoptarea de acte
normative care să
stabilească
standarde de cost
MJ și MAI prin
Platforma de
cooperare cu
administrația
publică locală
în cooperare
cu structurile
asociative ale
administrației
publice locale
din România
În limita
bugetului
aprobat
2013
Măsura
1.8.3
Adecvarea structurilor
organizatorice prin
raportare la standardele
de cost și populația
deservită
Nr. și tipul de
măsuri organizatorice
adoptate
Acte normative
adoptate
Întârzieri în
adoptarea de acte
normative
MJ și MAI prin
Platforma de
cooperare cu
administrația
publică locală
în cooperare
cu structurile
asociative ale
administrației
publice locale
din România
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
2013
Măsura
1.8.4
Organizarea de consultări
/dezbateri publice perio-
dice în plan local pentru
promovarea bunelor prac-
tici anticorupție la
nivelul administrației
publice locale și
creșterea încrederii
cetățenilor
Nr. de evenimente
publice
Nr. de instituții
publice și organiza-
ții ale societății
civile reprezentate
Nr. și tipul de
concluzii
Nr. și tipul de sesi-
zări și nereguli
transmise cu ocazia
evenimentelor și
măsurile adoptate
Minute ale
întâlnirilor
Chestionare de
evaluare
Rapoarte de
participare
Evaluări
postparticipare
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
administrației
publice locale
Primarii,
președinții
consiliilor
județene,
prefecții,
structurile
asociative ale
administrației
publice locale
din România,
MP, MAI, MJ
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
1.8.5
Elaborarea și diseminarea
unui studiu diagnostic
privind fenomenul
corupției din
administrația publică
locală*3)
Nr. și tipuri de
instituții cuprinse
în studiu
Nr. și tipuri de
riscuri și
vulnerabilități
instituționale
identificate
Nr. și tipuri de
recomandări
Evaluarea gradului
de implicare a
societății civile în
monitorizarea
exercițiului bugetar
Cazuistica
judiciară
Carta publicată
și diseminată
Blocarea
activității firmei
contractate pentru
cercetarea
sociologică
Eșantionarea
greșită a
grupului-țintă
MAI prin UCRAP
în colaborare
cu DGA și
autoritățile
administrației
publice locale
din România,
MP și MJ
2.076.906,60
lei fără TVA
(1.765.370,61
lei, valoare
eligibilă
nerambursabilă
FSE, și
311.535,99 lei
cofinanțare
eligibilă de
la MAI)
Semestrul I
2012
Măsura
1.8.6
Dezvoltarea rețelelor de
elaborare și evaluare a
politicilor publice
anticorupție de la nivel
teritorial/local după
modelul grupurilor de
acțiune anticorupție*4)
Nr. de întâlniri
Nr. de participanți
Nr. și gradul de
implicare a
reprezentanților
societății civile în
activitatea
grupurilor
Nr. de politici
anticorupție
elaborate/evaluate
Nr. de recomandări/
stadiul implementării
Rapoarte publice
Conferințe de
presă
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
administrației
publice locale
Primarii,
președinții
consiliilor
județene,
prefecții,
structurile
asociative ale
administrației
publice locale
din România,
MP, MAI, MJ,
societatea
civilă
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Programe cu
finanțare
internațională
Măsuri cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
OBIECTIV GENERAL 2 - CREȘTEREA GRADULUI DE EDUCAȚIE ANTICORUPȚIE
Obiectiv
specific
2.1
Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituțiilor publice
Măsura
2.1.1
Asigurarea participării
propriilor angajați la
cursuri periodice privind
normele etice și de
conduită
Nr. de angajați care
au participat la
cursuri de pregătire
Nr. și tipul de teme
incluse în programul
de formare
Chestionare de
evaluare ale
cursurilor
Rapoarte de
participare
Evaluări
postparticipare
Programa cursuri-
lor neadaptată
profilului
participanților
Tratarea cu
superficialitate
a participării la
sesiunile de
formare
profesională
Conducerea
instituției
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Programe cu
finanțare
internațională
Anual
Măsura
2.1.2
Introducerea în tematica
de formare profesională
a modulelor pe tema
integrității
Nr. și tipul de teme
introduse în programă
Nr. de exerciții
practice incluse în
programă
Inventar programe
de formare
existente
Selecție teme
relevante
Programe standard
dezvoltate
Număr insuficient
de formatori
MAI - ANFP în
cooperare cu
Secretariatul
tehnic al SNA
și instituți-
ile cu
atribuții în
prevenirea și
combaterea
corupției
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Programe cu
finanțare
internațională
Trimestrul I
2012
Măsura
2.1.3
Elaborarea și diseminarea
de ghiduri și materiale
cu caracter informativ
privind riscurile și
consecințele faptelor de
corupție sau
incidentelor de
integritate
Nr. și tipul de
materiale informative
elaborate/diseminate
Ghiduri, manuale
publicate
Resurse financiare
insuficiente
MAI - ANFP în
cooperare cu
Secretariatul
tehnic al SNA
și institu-
țiile cu
atribuții în
prevenirea și
combaterea
corupției
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Programe cu
finanțare
internațională
Activitate
cu caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Obiectiv
specific
2.2
Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupție
Măsura
2.2.1
Organizarea la nivel
național și local a
dezbaterilor publice
anticorupție
Nr. de dezbateri
publice
Nr. de participanți
Nr. de recomandări
și concluzii
Agenda eveniment
Rapoarte
prezentate
Minute
Rapoarte de
participare
Evaluări
postparticipare
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
instituțiilor
publice
Nereprezentativi-
tatea participan-
ților la
dezbaterile
organizate
MECTS,
inspectorate
școlare,
universități,
în cooperare
cu Secretaria-
tul tehnic al
SNA și
instituțiile
cu atribuții
în prevenirea
și combaterea
corupției
Finanțare pen-
tru dezbateri
naționale prin
proiectul
FSE*5) "Preve-
nirea corup-
ției în educa-
ție prin
informare,
formare și
responsabi-
lizare"
Semestrul I
2012 și
semestrial
Măsura
2.2.2
Introducerea tematicii
anticorupție în cadrul
activităților extracuri -
culare și al programelor
școlare (promovarea unei
discipline opționale în
cadrul CDȘ - curriculum
la decizia școlii - din
ariile curriculare Om și
societate și Consiliere
și orientare)
Nr. de proiecte/
programe
Evoluția percepției
privind corupția
Tematica activită-
ților extracuri -
culare modificată
Disciplină opțio-
nală promovată
Act normativ
adoptat pentru
aprobarea
programei
disciplinei
opționale
Sondaje de opinie
Număr insuficient
de formatori
Reducerea număru-
lui de ore de
școală/săptămână
MECTS
(inspectorate
școlare,
universități)
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Programe cu
finanțare
internațională
Anual
Măsura
2.2.3
Desfășurarea de campanii
naționale și locale
pentru promovarea unui
comportament de recunoaș-
tere și respingere a
corupției, inclusiv prin
parteneriate școală -
comunitate - familie
Nr. și tip de activi-
tăți/campanii
desfășurate
Gradul de implicare
a celor 3 segmente
Nr. de parteneriate
Evoluția percepției
privind corupția
Materiale de
informare
Sondaje de opinie
Evaluări
postparticipare
Rapoarte
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
celor 3 segmente
vizate
MECTS
(inspectorate
școlare, uni-
versități) în
cooperare cu
Secretariatul
tehnic al SNA
și instituți-
ile cu abili-
tăți în
prevenirea și
combaterea
corupției
Cofinanțare
prin proiectul
FSE "Preveni-
rea corupției
în educație
prin informare
formare și
responsabili-
zare" și prin
alte proiecte
cu finanțare
externă
Activitate
cu caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
2.2.4
Inițierea și derularea de
proiecte comune cu
organizații
neguvernamentale
specializate în domeniul
anticorupție
Nr. și tipul de
activități/proiecte/
programe organizate
în parteneriat
Nr. de protocoale
Protocoale de
parteneriat
semnate
Rapoarte periodice
de monitorizare și
evaluare a
proiectelor
Resurse financiare
insuficiente
MECTS
(inspectorate
școlare,
universități)
și ONG în
cooperare cu
Secretariatul
tehnic al SNA
și instituțiil
cu atribuții î
prevenirea și
combaterea
corupției
Proiecte cu
finanțare
externă
Activitate
cu caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
2.2.5
Elaborarea de ghiduri
metodologice privind
prevenirea corupției în
educație
Nr. de ghiduri
publicate
Rapoarte periodice
de monitorizare și
evaluare a proiec-
tului "Prevenirea
corupției în edu-
cație prin infor-
mare, formare și
responsabilizare"
(Proiectul PCE)
Expertiză
insuficientă
MECTS și
parteneri
Finanțare prin
proiectul FSE
"Prevenirea
corupției în
educație prin
informare,
formare și
responsabili-
zare"
(Proiectul
PCE)
2013
Măsura
2.2.6
Realizarea unui portal și
a unei baze de date
pentru sesizări on line
și mecanisme instituțio-
nale de verificare
Portal funcționabil
Bază de date
operațională
Rapoarte periodice
de monitorizare și
evaluare a
Proiectului PCE
Sustenabilitatea
portalului și a
bazei de date după
finalizarea
Proiectului PCE
MECTS și
parteneri
Finanțare prin
Proiectul PCE
2013
Măsura
2.2.7
Formarea de cadre didac-
tice și personal din
administrația publică în
domeniul anticorupție
în educație
Nr. de persoane for-
mate (directori și
membri ai consiliilor
de administrație,
funcționari publici,
personal contractual)
Rapoarte periodice
de monitorizare și
evaluare a
Proiectului PCE
Lipsa de
continuitate în
diseminarea
informațiilor
MECTS și
parteneri
Finanțare prin
Proiectul PCE
2013
OBIECTIV GENERAL 3 - COMBATEREA CORUPȚIEI PRIN MĂSURI ADMINISTRATIVE ȘI PENALE
Obiectiv
specific
3.1
Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparțialitate și soluționare de
către instanțe a faptelor de mare corupție și la nivel local (BM 3 și 4)
Măsura
3.1.1
Asigurarea stabilității
și predictibilității
cadrului legislativ
material și procesual
penal anticorupție
Nr. de proiecte de
acte normative
anticorupție elabora-
te de MJ cu
consultarea DNA și
PÎCCJ
Nr. de propuneri
formulate de DNA și
PÎCCJ preluate în
forma finală a
actului normativ
Nr. de avize emise de
MJ pentru proiectele
legislative elaborate
de alți inițiatori
Acte normative
anticorupție
adoptate
Articole de presă
Evaluări
independente
Adoptarea de
modificări
legislative fără
consultarea DNA
și PÎCCJ
MJ și
Parlament
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
3.1.2
Continuarea efectuării de
investigații profesionis-
te și imparțiale în
cazurile de competența
DNA
Complexitatea și
relevanța, din punc-
tul de vedere al
competenței stabilite
de lege a DNA, a
cauzelor soluționate
Date statistice
privind calitatea
actelor de urmărire
penală, date statis-
tice privind durata
rezonabilă a
urmăririi penale
Evoluția nr. de
dosare per procuror
și per secție/
serviciu teritorial
Date statistice
privind măsurile
asigurătorii luate
în vederea recuperă-
rii prejudiciului și
confiscării produsu-
lui infracțional
Nr. de indicatori
statistici privind
hotărârile pronunțate
de instanțe în
dosarele DNA în anul
precedent
Nr. de confirmări
acte în instanță
Nr. de infirmări acte
în instanță
Raport anual
Conferință anuală
Comunicate de
presă, articole
de presă
Evaluări
independente
-
DNA
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
3.1.3
Adoptarea de măsuri mana-
geriale pentru judecarea
într-un termen rezonabil
a dosarelor de mare
corupție la nivelul
tuturor instanțelor de
judecată competente
Spații necesare
desfășurării
activității ÎCCJ
Studii semestriale
privind individuali-
zarea cauzelor de
corupție
Recomandări privind
individualizarea
pedepselor pentru
infracțiunile de
corupție
Durata cauzelor DNA
aflate pe rolul
instanțelor de
judecată
Nr. proceselor penale
încetate ca urmare a
intervenției pres-
cripției extinctive
a răspunderii penale
Hotărârile
definitive
pronunțate în
cauzele DNA
Resurse alocate
insuficiente
ÎCCJ și cele-
lalte instanțe
judecătorești
competente
În limita
bugetului
aprobat
Activitate
cu caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
3.1.4
Continuarea implementării
strategiilor de combatere
a corupției la nivel
local elaborate de PÎCCJ
Nr. de rechizitorii
Nr. de sesizări din
oficiu
Calitatea persoanelor
cercetate
Soluțiile dispuse de
instanță
Raport anual
-
PÎCCJ,
parchetele
teritoriale
În limita
bugetului
aprobat
Activitate
cu caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
3.1.5
Transmiterea de către
instanțele de judecată în
format electronic a
hotărârilor de judecată
definitive pronunțate în
dosarele de competența
DNA și publicarea
acestora pe site-ul DNA,
cu respectarea regulilor
privind protecția datelor
personale
Nr. de hotărâri
definitive de
condamnare pronunțate
de instanțe în
cauzele promovate de
DNA
Site-ul DNA
Raport anual
Netransmiterea de
către instanțe a
hotărârilor în
e-format
DNA, curțile
de apel, ÎCCJ
În limita
bugetului
aprobat
Activitate
cu caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Măsura
3.1.6
Realizarea unor analize
privind evoluția fenome-
nului corupției prin
utilizarea datelor
statistice anuale privind
activitatea DNA, PÎCCJ,
DGA și DIF
Nr. de riscuri și
vulnerabilități
identificate
Nr. și tipul de
recomandări formulate
Gradul de implementa-
re a recomandărilor
Raport anual
Date statistice
necorelate
DNA, PÎCCJ,
DGA și DIF, în
cooperare cu
Secretariatul
tehnic al SNA
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
- anual
Măsura
3.1.7
Consolidarea transparen-
ței, a cooperării
interinstituționale și
internaționale
Nr. de dezbateri
publice cu participa-
rea societății civile
și mass-mediei
Nr. de conferințe de
presă
Nr. și tipul de
informații publicate/
diseminate
Nr. de reuniuni
internaționale
Nr. de intervenții
ale reprezentanților
instituțiilor
anticorupție
Rapoarte și
informări publice
Publicații și
materiale informa-
tive distribuite
Nealocarea resurs-
elor umane și
financiare necesa-
re implicării
efective în
programe
internaționale
DNA, PÎCCJ,
DGA
În limita
bugetului
aprobat
Activitate
cu caracter
permanent și
evaluare
semestrială
Obiectiv
specific
3.2.
Îmbunătățirea calitativă și cantitativă a activității de monitorizare și evaluare a averilor și a intereselor,
astfel încât să se obțină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate,
conflicte de interese sau incompatibilități (BM 2)
Măsura
3.2.1
Monitorizarea (follow-up)
parcursului cazurilor ANI
înaintate instituțiilor/
autorităților competente
(parchete, instanțe de
judecată, comisii de
cercetare a averilor de
pe lângă curțile de apel,
comisii de disciplină)
Matrice de raportare
"end-to-end" imple-
mentată în proporție
de 100%
Coordonare și coope-
rare activă între
ANI și instituții/
autorități
Statistici reali-
zate periodic
Matricea de rapor-
tare a Sistemului
informatic de
management
integrat al
declarațiilor de
avere și de
interese
-
ANI Instituții
/Autorități
competente
(parchete,
instanțe,
comisii de
cercetare a
averilor de pe
lângă curțile
de apel,
comisii de
disciplină)
Buget ANI
Permanent
Măsura
3.2.2
Consolidarea și eficien-
tizarea cadrului legis-
lativ privind sancți-
unile în materia
asigurării integrității
în exercitarea funcțiilor
publice
Modificare legislati-
vă privind modifica-
rea sancțiunilor
administrative în
sensul sporirii
caracterului
descurajator
Propunere
legislativă
Text de lege
Refuzul instituți-
ilor competente
implicate de a lua
o astfel de măsură
Parlament,
Guvern (MJ)
-
Semestrul I
2012
Măsura
3.2.3
Elaborarea de ghiduri
orientative privind
procedurile de instrumen-
tare a cazurilor de
confiscare a averii,
pentru judecătorii și
procurorii din comisiile
de cercetare a averii de
pe lângă curțile de apel
Ghiduri și proceduri
elaborate și
diseminate
magistraților
Cooperare instituțio-
nală proactivă
Ghiduri și
proceduri
Rapoarte de
activitate
Informări publice
-
ANI, CSM,
instanțe și
parchete
-
Semestrul I
2012
Măsura
3.2.4
Dezvoltarea, consolidarea
și implementarea activi-
tăților cuprinse în
protocoalele de
colaborare (cu valoare
operațională optimă) cu
instituții și autorități
publice, monitorizarea
periodică a îndeplinirii
lor
Protocoale de colabo-
rare cu valoare
operațională optimă
încheiate și cu alte
instituții implicate
în procesul asigură-
rii integrității în
spațiul public
Obiective aferente
protocoalelor de
colaborare
îndeplinite
Rapoarte de
activitate
Documente semnate
Comunicate de
presă
Imposibilitatea
îndeplinirii tutu-
ror obiectivelor
și măsurilor din
protocoalele de
colaborare
ANI
Parteneri
instituționali
Buget ANI
Buget
parteneri
instituționali
Permanent
Măsura
3.2.5
Realizarea de către auto-
ritățile administrative
și judiciare a unei
evidențe a sancțiunilor
în ceea ce privește
incompatibilitățile,
conflictele de interese
și confiscarea bunurilor
a căror proveniență nu
poate fi justificată ca
urmare a constatărilor
ANI
Sancțiuni disuasive,
aplicate în termenul
legal de către comi-
siile de disciplină
în cazul incompatibi-
lităților și a
conflictelor de
interese
Bunuri și averi
nejustificate
confiscate
Matrice de rapor-
tare "end-to-end"
Rapoarte MCV -
BM 2
Rapoarte de
activitate
Tergiversarea
cauzelor în
justiție
Tergiversarea
cauzelor în cadrul
comisiilor de
disciplină
ANI,
autorități/
instituții
administrative
și judiciare
-
Începutul
anului 2012
Permanent
Măsura
3.2.6
Reducerea timpilor de
soluționare a dosarelor
prin utilizarea
soluțiilor informatice
Produse hardware
destinate simplifică-
rii procedurii de
completare, arhivare
și analiză automată
a documentelor, achi-
ziționate, livrate
și instalate
Proces îmbunătățit de
completare a declara-
țiilor de avere și de
interese
Proceduri
de lucru îmbunătățite
Proces de evaluare
îmbunătățit
Rapoarte de
activitate ale
Agenției
Rapoarte MCV -
BM2
Raportul de audit
extern al manage-
mentului ANI
Perioada mare de
timp destinată
aprobării proiec-
tului finanțat
prin fonduri
structurale
ANI
Furnizor de
servicii IT
Buget aprobat
prin Fondul
Social Euro-
pean - (PO
DCA) - Proiec-
tul "Servicii
publice efici-
ente prin
simplificarea
procedurii de
completare,
arhivare și
analiză a
documentelor
în cadrul
Agenției
Naționale de
Integritate și
facilitarea
accesului
electronic la
informații de
interes
public"
Trimestrul I
2012 și
semestrial
Obiectiv
specific
3.3
Asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative,
operaționale și informaționale specifice (BM 4)
Măsura
3.3.1
Creșterea transparenței
privind beneficiarii
sumelor provenite de la
UE, precum și a acțiuni-
lor întreprinse de insti
tuțiile cu atribuții
operaționale în protecția
intereselor financiare
ale UE în România
Punct unic de contact
desemnat prin măsuri
administrative/
legislative
Proceduri de lucru
stabilite prin măsuri
administrative/
legislative
Număr de protocoale
de colaborare
încheiate
Sinteze trimestriale
elaborate
Website funcțional
Evoluția impactu-
lui neregulilor
Imposibilitatea
asigurării
finanțării conce-
perii și funcți-
onării site-ului
Colaborare defec-
tuoasă din partea
instituțiilor
implicate în
gestionarea
fondurilor
europene
Principalele
instituții
implicate în
gestionarea
fondurilor
europene sub
coordonarea
DLAF
În limita
bugetului
aprobat
Resurse umane:
personalul
DLAF și al
instituțiilor
responsabile
Semestrul I
2014
Măsura
3.3.2
Protejarea intereselor
financiare ale UE prin
mijloace specifice
puterii legislative și
judecătorești și fami-
liarizarea reprezentan-
ților acestora cu
inițiativele europene
în domeniu
Două sesiuni de
pregătire organizate
Raportul anual
DLAF
Imposibilitatea
asigurării
finanțării pentru
desfășurarea
sesiunilor și a
publicării mate-
rialelor necesare
DLAF
În limita
bugetului
aprobat
Resurse umane:
personalul
DLAF, OLAF,
DNA
Semestrul II
2013
Obiectiv
specific
3.4
Consolidarea mecanismelor de control administrativ
Măsura
3.4.1
Evaluarea sistemului
sancțiunilor administra-
tive și a implementării
lor
Nr. și tipul de
abateri disciplinare
Nr. și tipul de
sancțiuni dispuse
Studiu publicat
-
Secretariatul
tehnic al SNA
În limita
bugetului
aprobat
2013
Măsura
3.4.2
Analiza la nivel național
a performanței sistemului
de evaluare profesională
în administrația publică
centrală și locală
Nr. și tipul de
standarde profesio-
nale evaluate
Nr. și tipuri de
criterii avute în
vedere
Nr. de contestații
vizând evaluarea
profesională
Studiu publicat
-
Secretariatul
tehnic al SNA
În limita
bugetului
aprobat
2013
Măsura
3.4.3
Consolidarea autonomiei
operaționale a structuri-
lor de control intern și
audit și conștientizarea
factorilor de decizie de
la nivelul instituțiilor
implicate cu privire la
rolul sistemelor de
control intern/
managerial
Nr. de angajați
raportat la volumul
de activitate
Resurse materiale
alocate
Nr. de recomandări
formulate/
implementate
Rapoarte anuale de
activitate
Resurse umane și
financiare
insuficiente
Conducerea
instituției
publice
Șef corp
control
Șef structură
audit intern
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
3.4.4
Intensificarea cooperării
cu organele judiciare
prin valorificarea
rezultatelor activită-
ților de audit și control
intern
Nr. de sesizări
transmise organelor
judiciare
Nr. de sesizări
confirmate prin
trimiteri în judecată
și condamnări
definitive
Nr. activități de
formare profesională
comune
Rapoarte anuale de
activitate
Protocoale de
cooperare
Statistică
judiciară
-
Conducerea
instituției
publice
Șef corp
control
Șef structură
audit intern
CC
MP
CSM-INM
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
3.4.5
Introducerea cu titlu
experimental în institu-
ții publice a testelor de
integritate ca măsură
exclusiv administrativă
de evaluare a respectării
standardelor etice
Nr. de instituții
care introduc testul
de integritate
Sesiuni de formare
profesională
Nr. de teste
efectuate
Nr. și tipul de
sancțiuni discipli-
nare dispuse
Acte normative
care prevăd
introducerea
testelor de
integritate
Metodologie de
testare a
integrității
adoptată
Informarea
angajaților cu
privire la noua
măsură de
testare a
integrității
-
Structurile
de integri-
tate/preve-
nire a
corupției
din institu
țiile
publice în
colaborare
cu DGA
În limita
bugetului
aprobat
instituțiilor
implicate
Semestrul II
2012
Cu raport de
evaluare în
semestrul I
2013
Măsura
3.4.6
Aplicarea de sancțiuni
disciplinare cu caracter
disuasiv pentru încăl-
carea standardelor etice
și de conduită anti-
corupție la nivelul
tuturor funcțiilor și
demnităților publice
Nr. de sesizări
primite
Nr. de sesizări în
curs de soluționare
Nr. de sesizări
soluționate
Nr. și tipul de
sancțiuni dispuse
Nr. de decizii ale
comisiei anulate sau
modificate în
instanță
Nr. de persoane care
au săvârșit în mod
repetat abateri de
la normele
respective
Comisie de
disciplină opera-
țională
Decizii ale
comisiei
Caracter formal al
activității
comisiilor de
disciplină
Orientarea
practicii comi-
siilor spre cele
mai ușoare
sancțiuni
Conducerea
instituției
publice
În limita
bugetului
aprobat
Măsură cu
caracter
permanent
evaluată
semestrial
Măsura
3.4.7
Publicarea periodică a
unui raport privind
sancțiunile disciplinare
Nr. de rapoarte
publicate
Nr. de instituții
care transmit
contribuții
Raport publicat pe
site
Autoevaluarea
prevăzută la 1.1.1
Secretariatul
tehnic al SNA
În limita
bugetului
aprobat
Anual
Măsura
3.4.8
Introducerea în compe-
tența organelor de
control a obligației de
a răspunde
într-un mod
mai elaborat la întrebă-
rile adresate de
cetățean și de a oferi
îndrumări adecvate care
să depășească nivelul
răspunsurilor tip sau a
sintagmelor șablon
Proceduri și instruc-
țiuni interne privind
modul de formulare a
răspunsurilor
Nr. de plângeri
administrative
Nr. de sesizări ale
instanței determinate
de modul de formulare
a răspunsului
Gradul de revenire
la sesizări, plângeri
Raport publicat
Secretariatul
tehnic al SNA
în cooperare
cu institu-
țiile publice
cu atribuții
de control
În limita
bugetului
aprobat
Semestrul I
2012
Obiectiv
specific
3.5
Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre
UE și consolidarea practicii judiciare
Măsura
3.5.1
Sprijinirea procesului de
revizuire a Constituției
în sensul modificării
prevederilor art. 44
alin. (8)
Modificarea textului
din Constituția
României
Forma finală a
proiectului de
revizuire
Respingerea de
către Parlament a
propunerii de
modificare a
art. 44 alin. (8)
din Constituția
României,
republicată
Guvernul
României
-
-
Măsura
3.5.2
Adoptarea de către
Parlament a celor două
proiecte de acte norma-
tive promovate de MJ
rivind confiscarea
extinsă și valorificarea
bunurilor sechestrate
înainte de rămânerea
definitivă a hotărârilor
judecătorești
Proiecte de acte
normative adoptate de
Parlament
Recomandări cuprinse
în rapoarte Moneyval,
GRECO, CE
Monitorul Oficial
al României
Raport de evaluare
CE MCV
Raport de evaluare
a implementării
Deciziei-cadru
2005/212/JAI a
Consiliului din
24 februarie 2005
privind confis-
carea produselor,
a instrumentelor
și a bunurilor
având legătură cu
infracțiunea
Respingerea de
către Parlament a
proiectelor de
acte normative
MJ-susținerea
proiectului în
Parlament
-
Semestrul I
2012
Măsura
3.5.3
Inițierea unui număr mai
mare de investigații în
cazurile de spălare de
bani ca infracțiune de
sine stătătoare
Vor fi avute în vedere:
● Stabilirea drept
obiectiv prioritar al
organelor de urmărire
penală inițierea unor
investigații de spălare
a banilor, fără a proba
fapta premisă
● Promovarea bunelor
practici existente în
materia spălării banilor
● Organizarea periodică
de reuniuni la nivel
tehnic
Nr. de trimiteri în
judecată
Nr. de condamnări
Nr. de achitări și
motivarea
Nr. de sesiuni de
formare profesională
pentru polițiști,
procurori și
judecători
Culegeri de practică
publicate pe site-ul
MP, MJ, INM
Număr de rapoarte
elaborate
Nr. de proiecte
internaționale
Nr. de reuniuni de
coordonare la nivel
strategic și tehnic
Rapoarte anuale MP
Statistici
complete în
cazurile de
spălare a banilor
Hotărâri ale
instanțelor
Interpretare
neunitară a
legii
speciale în
materie
Practică
neunitară
PÎCCJ în
cooperare cu
MAI - IGPR-
DCCO, ONPCSB,
MJ, INM
În limita
bugetelor
aprobate
instituțiilor
implicate
Proiecte cu
finanțare
internați-
onală
Măsură cu
caracter
permanent
și evaluare
semestrială
Măsura
3.5.4
Consolidarea cooperării
în materia identificării
bunurilor provenite din
infracțiuni cu institu-
țiile similare din UE și
rețelele specializate
CARIN și ONU, prin
intermediul structurii
de specialitate din
cadrul MJ desemnate ca
Oficiu Național pentru
Recuperarea Creanțelor
Nr. de cereri de
informații primite
Nr. de cereri de
informații transmise
Nr. de cereri
soluționate în
termenul stabilit de
statul solicitant
Conectarea la rețeaua
SIENA a EUROPOL
Nr. de activități de
cooperare (proiecte
de asistență, formare
profesională, studii
etc.)
Raport anual MJ
Cereri de coope-
rare judiciară
internațională
Acte normative
adoptate pentru
consolidarea
cooperării inter-
instituționale
Hotărâri
judecătorești
definitive
Date incomplete
cuprinse în
evidențele
cadastrale
MJ
În limita
bugetelor
aprobate insti
tuțiilor
implicate
Programe inter
naționale în
derulare buget
264.532 euro
Proiecte inter
naționale
propuse
Buget 1:
344.266 euro
Buget 2:
803.613,30 lei
Buget 3:
14.684 euro
Evaluare
intermediară
semestrială
și anuală
Măsura
3.5.5
Dezvoltarea unui mecanism
integrat de monitorizare
a măsurilor asigurătorii
și a confiscărilor
dispuse în cazul infrac-
țiunilor grave, inclusiv
cele de corupție, precum
și stadiul valorificării
acestor bunuri confiscate
Măsuri asigurătorii
dispuse
Nr. de dosare în care
s-a dispus
confiscarea specială
și cea extinsă
Valoarea confiscă-
rilor dispuse de
instanțe și
notificate la ANAF
Sume de bani
recuperate la
bugetul de stat
Sistem operațional
Încărcarea automată
a datelor statistice
de cei care dispun
măsurile asigură-
torii, confiscări,
valorificări
Funcții complexe de
căutare și analiză
comparativă a
datelor statistice
Hotărâri judecă-
torești publicate
on-line
Statistica
oficială MP
Hotărâri
definitive
Statistica
oficială ANAF
Raport anual
MJ privind
recuperarea
creanțelor
rezultate din
infracțiuni
Protocol
colaborare
interinstit-
uțională
Soluție
informatică de
tip
platformă
dezvoltată și
accesibilă
celor patru
instituții
Raport anual
publicat de
MJ
Neasumarea ca
obiectiv
strategic
de către
instituțiile
implicate
Proceduri
Întârzieri în
interconectarea
resurselor de
date statistice
deținute de
instituțiile
implicate
MJ în coope-
rare cu MP,
MAI, ANAF și
CSM
În limita
bugetelor
aprobate
instituțiilor
implicate
Semestrul II
2012
După punerea
în funcțiune
a sistemului
(măsură cu
evaluare
intermediară
semestrială
și anuală)
Măsura
3.5.6
Modificarea actelor
normative și procedurilor
în vigoare astfel încât
MFP să poată interveni ca
parte civilă în procesele
penale în care
pasivitatea instituțiilor
afectează bugetul public
Nr. de propuneri de
modificări ale
actelor normative
Analiză legislație
în vigoare și
drept comparat
Întârzieri în
promovarea
proiectului de act
normativ
MJ în coope-
rare cu MFP
În limita
bugetelor
aprobate insti
tuțiilor
implicate
Semestrul II
2012
Măsura
3.5.7
Adoptarea de măsuri
legislative și institu-
ționale pentru o mai bună
administrare a bunurilor
sechestrate și confiscate
precum și reutilizarea
resurselor obținute în
programe sociale de
prevenire a
criminalității
Analiză de sistem și
evaluare a bunelor
practici europene și
internaționale
Nr. de propuneri de
modificare a actelor
normative formulate/
adoptate
Operaționalizarea
unei structuri de
management a
creanțelor provenite
din infracțiuni
Bunuri și sume din
confiscări reutili-
zate în programe
sociale și de
prevenire a
criminalității
Monitorul Oficial
al României
Statistici
oficiale MFP
Întârzieri în
promovarea
proiectului de act
normativ
MJ, PÎCCJ,
CSM, ANAF
În limita
bugetelor
aprobate
instituțiilor
implicate
Semestrul II
2012 pentru
finalizarea
analizei de
sistem
Semestrul II
2013 pentru
operaționa-
lizarea
unei
structuri
de manage-
ment a
creanțelor
provenite
din
infracțiuni
Măsura
3.5.8
Diseminarea bunelor
practici în materia
identificării,
confiscării și valorifi-
cării bunurilor provenite
din infracțiuni de
corupție
Nr. și tipul de bune
practici identificate
și diseminate
Nr. de procurori
judecători și
polițiști care au
acces la bune
practici
Nr. și tipul de
instrumente și
metodologii de lucru
identificate și
diseminate
Elaborarea și distri-
buirea semestrială
în rândul practici-
enilor a unei publi-
cații de tip
newsletter care să
cuprindă cazuri
practice,
jurisprudență
Rapoarte și studii
publicate
Concluzii ale
sesiunilor de
formale
profesională
Newsletter MJ
Nivel scăzut de
participare și
implicare a
reprezentanților
instituțiilor cu
atribuții în
materie
MJ în coope-
rare cu CSM,
PÎCCJ
În limita
bugetelor
aprobate
instituțiilor
implicate
Măsură cu
caracter
permanent și
evaluare
semestrială
OBIECTIV GENERAL 4 - APROBAREA PLANURILOR SECTORIALE ȘI DEZVOLTAREA SISTEMULUI NAȚIONAL DE MONITORIZARE A SNA
Obiectiv
specific
4.1
Aprobarea planului sectorial și autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislației naționale anticorupție,
în special a măsurilor preventive
Măsura
4.1.1
Informarea angajaților
despre procesul de
elaborare a planului
sectorial de integritate
Nr. de angajați
informați cu privire
la elaborarea
planului de acțiune
Modul în care are
loc informarea
(ședință, prin
corespondență)
Nr. de contribuții
primite/încorporate
Proces-verbal/
Minută
Caracter exclusiv
formal al
informării
Neparticiparea
majorității
angajaților
Conducerea
instituției
În limita
bugetului
aprobat
30 de zile
de la
adoptarea
SNA
NOTĂ:
Pentru
institu-
țiile cu
structură
descentra-
lizată
termenul
este de
45 de
zile.
Măsura
4.1.2
Identificarea riscurilor
și vulnerabilităților
specifice instituției
Nr. de riscuri și
vulnerabilități
inventariate
Raport de evaluare
a riscurilor și
vulnerabilităților
elaborat
Caracter formal al
demersului în
absența unei
metodologii de
evaluare a
riscurilor
Conducerea
instituției
Echipa de
evaluare
compusă din
conducătorii
principalelor
compartimente
În limita
bugetului
aprobat
45 de zile
de la
adoptarea
SNA
NOTĂ:
Pentru
instituțiile
cu structură
descentra-
lizată
termenul
este de
60 de zile.
Măsura
4.1.3
Identificarea măsurilor
de remediere a vulnerabi-
lităților specifice
instituției
Nr. de măsuri de
remediere
Raport privind
măsurile de
remediere a vulne-
rabilităților
elaborat
Caracter formal al
demersului în
absența unei
metodologii de
evaluare a
riscurilor
Conducerea
instituției
Echipa de
evaluare
compusă din
conducătorii
principalelor
compartimente
În limita
bugetului
aprobat
60 de zile
de la
adoptarea
SNA
NOTĂ:
Pentru
instituțiile
cu structură
descentrali-
zată
termenul
este de
75 de zile
Măsura
4.1.4
Aprobarea și distribuirea
în cadrul instituției a
planului sectorial și
declarației de aderare
la SNA
Plan sectorial
aprobat
Nr. de copii
distribuite
Decizia de
aprobare a planu-
lui sectorial
Decizia de
nominalizare a
coordonatorului
strategiei
sectoriale
-
Conducerea
instituției
Echipa de
evaluare
compusă din
conducătorii
principalelor
compartimente
În limita
bugetului
aprobat
90 de zile
de la
adoptarea
SNA
NOTĂ:
Pentru
instituțiile
cu structură
descentrali-
zată
termenul nu
poate depăși
semestrul I
2012.
Obiectiv
specific
4.2
Monitorizarea implementării planului sectorial și participarea la sistemul național de monitorizare a SNA
Măsura
4.2.1
Adoptarea declarației de
aderare la valorile
fundamentale, principiile
obiectivele și mecanismul
de monitorizare al SNA
și comunicarea către
Secretariatul tehnic al
SNA
Mențiuni exprese
privind aderarea la:
- valorile
fundamentale
- principii
- obiective
- mecanismul de
monitorizare
Persoane desemnate
pentru implementarea
strategiei și a
planului sectorial
Document adoptat
și transmis
Secretariatului
tehnic al SNA
împreună cu:
- planul sectorial
- datele de
contact ale
coordonatorului
planului
sectorial
-
Conducerea
instituției
În limita
bugetului
aprobat
90 de zile
de la
adoptarea
SNA
NOTĂ:
Pentru
instituțiile
cu structură
descentrali-
zată
termenul nu
poate depăși
semestrul I
2012.
Măsura
4.2.2
Operaționalizarea
Secretariatului tehnic al
SNA
Nr. de 10 persoane cu
activitate permanentă
din care minimum 4 de
la alte instituții
publice decât MJ
Nr. de voluntari din
partea societății
civile participanți
la activități de
monitorizare
Ordin al
ministrului
justiției pentru
înființarea
Secretariatului
tehnic al SNA
Întârzieri în
delegarea la MJ a
reprezentanților
din partea altor
instituții publice
MJ
În limita
bugetului
aprobat
MJ va iniția
un program cu
finanțare
internațională
pentru
sprijinirea
procesului de
monitorizare.
45 de zile
de la
aprobarea
strategiei
Măsura
4.2.3
Colectarea datelor pentru
stabilirea liniei de bază
necesare autoevaluării și
comunicarea primului
raport către
Secretariatul tehnic al
SNA
Date și informații
colectate pentru toți
indicatorii cuprinși
în inventarul
măsurilor preventive
prevăzut la măsura
1.1.1 (anexa nr. 2
la hotărâre)
Raport de auto-
evaluare inițial
elaborat și
transmis Secreta-
riatului tehnic al
SNA
Inexistența unui
mecanism de
colectare sistema-
tică a datelor
solicitate
Absența procedu-
rilor de lucru
Coordonatorul
planului
sectorial
În limita
bugetului
aprobat
3 luni de la
adoptarea
strategiei
pentru anul
2011
Semestrial
Măsura
4.2.4
Elaborarea, testarea și
aprobarea metodologiei
derulării activităților
de monitorizare și a
conceptului de portal
SNA
Nr. și tipul de
proceduri de
monitorizare
Soft dezvoltat
compatibil cu
soluțiile IT adoptate
sectorial
Metodologie
aprobată
Concept portal
aprobat
-
MJ -
Secretariatul
tehnic al SNA
În limita
bugetului
aprobat
MJ va iniția
un program cu
finanțare
internațională
pentru
realizarea
portalului
SNA.
60 de zile
de la
adoptarea
strategiei
2012 pentru
prezentarea
la nivel de
platforme
de coope-
rare și
inițierea
testării
15 iulie
pentru
aprobare
în cadrul
reuniunii
de coordo-
nare orga-
nizate
semestrial
în coordo-
narea
ministrului
justiției
Măsura
4.2.5
Contribuția la elaborarea
Raportului național
anticorupție
Nr. de comunicări
către Secretariatul
tehnic al SNA
Preluarea în planul
sectorial a măsurilor
minimal cuprinse în
planul SNA
Colectarea integrală
a indicatorilor din
inventarul măsurilor
preventive prevăzut
la măsura 1.1.1
Raport național
semestrial
Raport național
anual
Transmiterea de
date incomplete
sau cu întârziere
Nepreluarea în
fișa de post a
atribuțiilor de
coordonare și
monitorizare a
planului
sectorial
Coordonatorul
planului
sectorial
În limita
bugetului
aprobat
Iulie pentru
raportul
intermediar
Februarie
pentru
raportul
anual
Măsura
4.2.6
Participarea la
activitățile de
monitorizare ale SNA
Nr. de persoane/
instituție partici-
pante la lucrările
platformelor de
cooperare
Nr. de experți/
instituție
participanți la
misiunile tematice
de evaluare
Liste de
participanți
Minute
Rapoarte naționale
semestriale și
anuale publicate
-
MJ - Secreta-
riatul tehnic
al SNA
Conducerea
instituției
Coordonatorul
planului
sectorial
În limita
bugetului
aprobat
Platforme de
cooperare -
la fiecare
două luni
Reuniuni de
coordonare -
semestrial
în coordona-
rea minis-
trului
justiției
Misiuni
tematice de
evaluare -
semestrial
----------
*1) Standardele de control intern/managerial sunt elaborate în baza
Ordonanței Guvernului nr. 119/1999
privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și aprobate prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 946/2005
pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 5 iulie 2011.
*2) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupție și transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 29 noiembrie-3 decembrie 2010.
*3) Obiective cuprinse în proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupției în administrația publică locală", cofinanțat de Fondul Social European prin Programul operațional "Dezvoltarea capacității administrative" - axa prioritară 1, domeniul major de intervenție 1.2 "Creșterea responsabilității administrației publice". Proiectul este implementat de MAI prin UCRAP.
*4) În cadrul Strategiei naționale anticorupție 2008-2010, în cooperarea dintre MAI și Centrul Național pentru Integritate, au fost înființate grupurile de acțiune anticorupție, care reunesc reprezentanți ai autorităților administrației publice locale și ai serviciilor descentralizate.
*5) Proiectul FSE "Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare" dispune de un buget de 14.101.005,77 lei fără TVA (din care o sumă eligibilă de 11.985.854,90 lei și o cofinanțare de 2.115.150,87 lei)
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.