Decretul nr. 623/1973
privind organizarea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- Decretul nr. 18/1976 3 februarie 1976 pentru modificarea Decretului nr. 623/1973 privind organizarea Camerei de Comerț și Indust…
EXPUNERE DE MOTIVE
Atribuțiile, sarcinile și activitatea Camerei de Comerț a Republicii Socialiste România au fost reglementate pînă în prezent prin
Decretul nr. 495/1953 .
În condițiile creșterii continue a potențialului economic, tehnic și științific al Republicii Socialiste România, ale dezvoltării și diversificării activității de comerț exterior și ale modului de organizare a acestei activități pe baza
cu privire la activitatea de comerț exterior, de cooperare economică și tehnico-științifică a Republicii Socialiste România, au sporit și sarcinile Camerei de Comerț privind sprijinirea unităților producătoare pe linia desfășurării activității de dezvoltare a relațiilor comerciale externe.
Pentru îndeplinirea în mai bune condiții a atribuțiilor sale și pentru a corespunde sarcinilor din etapa actuala de dezvoltare a economiei naționale, s-a emis alăturatul decret prin care Camera de Comerț a Republicii Socialiste România se reorganizează, devenind Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, constituită ca organizație obsteasca, cu gestiune economică și personalitate juridică.
Potrivit atribuțiilor care definesc conținutul activității, Camera de Comerț și Industrie sprijină unitățile producătoare și centralele industriale în realizarea sarcinilor de export și import, ținînd o cît mai strinsa legătură cu acestea, prin acordarea asistenței de specialitate, menita să contribuie la promovarea relațiilor economice externe, stimularea producției pentru export, efectuarea propagandei și reclamei comerciale externe, asigurarea protejării drepturilor de proprietate industriala, eliberarea certificatelor de origine și calitate.
Pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România funcționează Comisia de arbitraj al carei regulament de organizare și funcționare este aprobat prin decretul alăturat.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Articolul 1
Camera de Comerț a Republicii Socialiste România se reorganizează, devenind Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, ca organizație obsteasca, cu gestiune economică și personalitate juridică, avînd ca obiect de activitate intensificarea relațiilor comerciale și a altor relații economice cu alte tari și sprijinirea membrilor săi în promovarea raporturilor cu strainatatea.
Articolul 2
Activitatea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România se desfășoară pe baza politicii partidului și statului în domeniul comerțului exterior și al cooperării economice și tehnico-științifice internaționale, a carei infaptuire este asigurata de către Ministerul Comerțului Exterior.
Articolul 3
Modul de organizare și funcționare a Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România se va stabili prin statut aprobat de adunarea generală a Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România.
Articolul 4
Sînt membri de drept ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste și alte organizații obștești care desfășoară activitate de comerț exterior.
Pot fi membri și alte unități socialiste de stat sau alte organizații obștești, precum și oameni de știința sau specialiști în probleme de comerț exterior, în condițiile prevăzute în statut.
Articolul 5
În desfășurarea activității sale Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România colaborează cu ministerele și celelalte organe centrale de stat, cu organele administrației locale de stat, cu centralele industriale și unitățile asimilate acestora și cu alte unități socialiste.
Articolul 6
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România este autorizata sa desfășoare următoarele activități:
a) sa întrețină și sa dezvolte relații cu organizațiile internaționale similare, firme, organizații economice și asociații profesionale din străinătate;
b) să facă propaganda economică și reclama comercială în cadrul sistemului de comerț exterior, editind în acest scop publicații, organizind și efectuind acțiuni publicitare în țara și străinătate;
c) sa organizeze participari la tîrguri și expoziții în țara și străinătate;
d) să asigure, pe bază de mandat, protejarea drepturilor de proprietate industriala străine în Republica Socialistă România și a celor românești în străinătate;
e) să efectueze prestări de servicii pentru firmele și organizațiile economice străine autorizate a avea reprezentanta comercială în Republica Socialistă România, în condițiile legii;
f) să efectueze controlul calitativ și cantitativ al mărfurilor destinate exportului sau importului, pe baza mandatului clienților externi;
g) să asigure documentarea membrilor săi asupra reglementărilor practicii de comerț exterior din diferite tari, precum și asupra firmelor și produselor acestora;
h) să asigure documentarea firmelor străine asupra posibilităților de export, de import și de cooperare economică și tehnico-științifică internationala ale membrilor săi, precum și asupra reglementărilor în domeniul comerțului exterior în Republica Socialistă România;
i) sa elibereze certificatele de origine, carnetele pentru admitere temporară a mărfurilor (ATA), sa vizeze facturile sau procurile, sa certifice cazurile de forta majoră, existenta și obiectul unităților socialiste de stat, cooperatiste și obștești, precum și semnăturile celor care angajează în mod valabil unitățile respective în operațiunile de comerț exterior.
Articolul 7
În vederea realizării activităților prevăzute la art. 6, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România poate înființa unități în subordine, cu gestiune economică - cu sau fără personalitate juridică -, stabilind modul de organizare și funcționare a acestora.
Articolul 8
Pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România funcționează Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerț exterior.
Se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerț exterior, anexa la prezentul decret.
Articolul 9
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România și unitățile sale în subordine vor putea primi și transmite bunuri fără plata, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Articolul 10
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România va avea ca surse de finanțare: cotizațiile membrilor, taxe și comisioane, beneficiile unităților prestatoare de servicii din cadrul sau, sumele puse la dispoziție de unitățile expozante pentru organizarea participarilor la tîrguri și expoziții, precum și subvenții de la bugetul de stat, în completarea veniturilor proprii, pentru acțiuni de propaganda și amenajări cu caracter deosebit determinate de organizarea unor tîrguri și expoziții internaționale.
Articolul 11
Decretul nr. 495/1953
pentru organizarea Camerei de Comerț a Republicii Socialiste România și aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de arbitraj de pe lîngă Camera de Comerț a Republicii Socialiste România se abroga.
Anexa 1 REGULAMENT
privind organizarea și funcționarea Comisiei de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerț exterior de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România
Capitolul 1 Organizare și competența
Articolul 1
Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerț exterior de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, denumita în continuare Comisia de arbitraj, se organizează și funcționează, în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, ca organ cu caracter obștesc, independent în exercitarea atribuțiilor jurisdicționale ce îi revin potrivit competentei sale.
Sediul Comisiei de arbitraj este la București.
Articolul 2
Comisia de arbitraj este competența să soluționeze litigiile patrimoniale născute din raporturile de comerț exterior, de colaborare și cooperare economică și tehnico-științifică ori din alte asemenea raporturi ce se stabilesc între o persoană juridică română și persoane fizice sau juridice străine ori între părți care sînt toate străine, în toate cazurile dacă părțile au încheiat în acest sens o convenție scrisă sau dacă competența Comisiei de arbitraj este prevăzută în acorduri internaționale.
De asemenea, în cazul în care părțile convin, Comisia de arbitraj este competența să soluționeze și litigii născute din raporturile contractuale dintre societățile mixte constituite în Republica Socialistă România și orice alte persoane juridice române.
Prin convenție scrisă, în sensul prezentului regulament, se înțelege o clauza compromisorie cuprinsă într-un contract sau orice alta înțelegere încheiată în scris prin care părțile convin ca litigiul dintre ele să fie soluționat de Comisia de arbitraj. Convenția scrisă poate rezultă și dintr-un schimb de scrisori, telegrame ori telexuri.
Articolul 3
Competența Comisiei de arbitraj de a soluționa un litigiu exclude, pentru acel litigiu, competența instanțelor de drept comun.
Articolul 4
Comisia de arbitraj se compune din 15-20 membri, numiți, la propunerea președintelui Comisiei de arbitraj în funcțiune, de Prezidiul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, pe timp de 3 ani, dintre persoane cu înaltă calificare juridică și cunoștințe în materie de comerț exterior.
Articolul 5
Prezidiul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România numește pe președintele și vicepreședintele Comisiei de arbitraj dintre membrii acesteia.
Articolul 6
Președintele Comisiei de arbitraj are conducerea acestei comisii.
Vicepreședintele ajuta pe președinte în îndeplinirea atribuțiilor sale și este inlocuitorul de drept al acestuia.
Articolul 7
Comisia de arbitraj are un secretariat compus din asistenți arbitrali și personal tehnico-administrativ, salariați ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România. Asistenții arbitrali sînt numiți cu acordul președintelui Comisiei de arbitraj.
Secretariatul are atribuțiile stabilite de Prezidiul Camerei de Comerț și Industrie, la propunerea președintelui Comisiei de arbitraj.
Articolul 8
Litigiile se soluționează de un complet de arbitraj format din 3 membri sau, după caz, de un arbitru unic, potrivit dispozițiilor capitolului III din prezentul regulament.
Capitolul 2 Sesizarea Comisiei de arbitraj
Articolul 9
Comisia de arbitraj este sesizată printr-o cerere scrisă care va cuprinde:
a) denumirea și sediul sau, în cazul persoanelor fizice, numele și domiciliul ori reședința părților;
b) numele și calitatea celui care angajează sau reprezintă partea în litigiu, anexindu-se dovada calității;
c) obiectul cererii și valoarea lui, după evaluarea reclamantului;
d) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. În cazul în care reclamantul invoca o lege străină, se va anexa copie de pe dispozițiile care interesează cauza;
e) probele pe care se sprijină cererea. Cînd proba se face cu înscrisuri, se vor anexa copii de pe acestea, certificate de reclamant. Cînd se cere proba cu martori, se vor arata numele și domiciliul martorilor;
f) indicarea temeiului juridic al competentei Comisiei de arbitraj. Cînd se invoca o convenție, se va anexa copia acesteia, certificată de reclamant;
g) numele arbitrului ales și al supleantului sau, iar în cazul prevăzut de art. 19 alin. 2, numele arbitrului unic, ori declarația reclamantului ca înțelege ca aceștia să fie desemnați de președintele comisiei. Dacă reclamantul nu cunoaște lista arbitrilor, o va cere de la secretariatul comisiei și, în termen de 15 zile de la primirea ei, va completa cererea comunicînd numele arbitrului și supleantului ales ori, după caz, al arbitrului unic;
h) semnatura părții.
Articolul 10
La cerere se va anexa și dovada plății taxelor arbitrale.
Tariful taxelor arbitrale este stabilit prin decizia Prezidiului Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România.
Taxele arbitrale cuprind o taxa fixa și o taxa procentuală, calculată la valoarea cererii.
Taxa procentuală poate fi plătită în doua transe egale: prima transa, la introducerea cererii, iar a doua transa, pînă la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care părțile au fost legal citate.
Dacă taxele arbitrale nu sînt plătite conform dispozițiilor prezentului articol, nu se va da curs cererii.
Cheltuielile arbitrale, cum sînt plata experților și a traducatorilor, cheltuielile de traducere, cheltuielile martorilor și altele asemenea, se stabilesc de completul de arbitraj separat și se avanseaza de partea la a carei cerere ele se efectuează.
Articolul 11
Cererea, împreună cu toate actele, se va depune în atitea exemplare citi piriti sînt, plus un exemplar pentru Comisia de arbitraj.
Cererea va fi redactată în limba română sau într-una din limbile: engleza, franceza, germană sau rusa.
Înscrisurile se prezintă în limba originala și vor fi însoțite de o traducere în limba română sau în una din limbile arătate în alineatul precedent. Părțile pot solicita ca traducerea să fie efectuată, pe socoteala lor, de Comisia de arbitraj.
Articolul 12
Dacă cererea este însoțită de probe de marfa, esantioane etc., acestea se vor depune într-un singur exemplar, facindu-se mențiune în cerere. Asistentul arbitral va întocmi un proces-verbal de luare în custodie, care va cuprinde descrierea amănunțită a obiectelor depuse.
Articolul 13
În cazul în care cererea nu cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 9, reclamantul va fi invitat sa o completeze în mod corespunzător.
Articolul 14
Copii de pe cerere, avînd cuprinsul prevăzut de art. 9, și de pe anexe, precum și o lista a arbitrilor, se vor comunică pîrîtului, cu mențiunea de a depune intimpinare în termen de 30 de zile de la primirea lor. În același termen pîrîtul va comunică numele arbitrului ales și al supleantului sau ori va declara ca înțelege ca aceștia să fie desemnați de președintele comisiei.
În cazul prevăzut de art. 19 alin. 2, pîrîtul va comunică dacă este de acord ca litigiul să fie soluționat de un singur arbitru și dacă accepta propunerea reclamantului cu privire la alegerea sau desemnarea arbitrului unic.
Articolul 15
Intimpinarea va cuprinde excepțiile la cererea reclamantului, răspunsul în fapt și în drept la aceasta cerere, probele propuse în apărare, precum și, în mod corespunzător, celelalte mențiuni prevăzute de art. 9, precizîndu-se, cînd este cazul, dacă se accepta propunerea cu privire la soluționarea litigiului de un singur arbitru și cu privire la numirea acestuia.
Articolul 16
Dacă partea nu comunică numele arbitrului ales și al supleantului sau în termenele prevăzute de art. 9 și art. 14, desemnarea acestora se face de președintele Comisiei de arbitraj.
Articolul 17
Dacă pîrîtul are pretenții împotriva reclamantului, el poate face cerere reconvențională.
Cererea reconvențională trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de sesizare a Comisiei de arbitraj și poate fi introdusă pînă la primul termen stabilit pentru dezbateri, la care părțile au fost legal citate, iar după acest termen, numai cu consimțămîntul reclamantului.
Cererea reconvențională se soluționează odată cu cererea principala, afară de cazul în care ar intirzia soluționarea acesteia.
Articolul 18
Oricine are interes poate interveni într-un litigiu cu care este sesizată Comisia de arbitraj, fie pentru a-și apara un drept propriu, fie pentru apărarea dreptului uneia dintre părți.
Cererea de intervenție pentru apărarea unui drept propriu se poate introduce numai dacă părțile în litigiu sînt de acord ca aceasta să fie soluționată în cadrul aceluiași litigiu. Ea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în art. 9 din prezentul regulament și poate fi introdusă la primul termen stabilit pentru dezbateri, iar după acest termen, numai cu acordul părților.
Cererea de intervenție pentru apărarea dreptului uneia dintre părți se poate introduce cu acordul acestei părți și se poate face și oral, oricînd în cursul dezbaterilor.
Cererea de intervenție nu aduce nici o atingere actelor procedurale îndeplinite anterior, intervenientul luînd procedura în starea în care se afla în momentul introducerii cererii.
Capitolul 3 Completul de arbitraj
Articolul 19
Completul de arbitraj este format din 3 membri, 2 arbitri și un supraarbitru, aleși sau, după caz, desemnați în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, dintre membrii Comisiei de arbitraj.
Litigiul poate fi soluționat de un singur arbitru, dacă părțile sînt de acord asupra acestei solutionari și convin asupra persoanei arbitrului unic sau declara ca înțeleg să fie desemnat de președintele Comisiei de arbitraj.
În cazul în care arbitrul unic nu poate să-și îndeplinească atribuțiile, părțile vor conveni asupra unui alt arbitru unic sau, după caz, asupra desemnării lui de către președintele Comisiei de arbitraj.
Articolul 20
Dacă exista mai multe părți care au interese comune, ele vor alege un singur arbitru și pe supleantul sau. În caz de neînțelegere, arbitrul va fi desemnat de președinte.
Articolul 21
Arbitrii aleg un supraarbitru care va prezida completul de arbitraj.
În caz de neînțelegere, supraarbitrul va fi desemnat de președinte.
Articolul 22
Președintele și vicepreședintele Comisiei de arbitraj pot face parte din completul de arbitraj numai în calitate de supraarbitru sau de arbitru unic ales de părți.
Articolul 23
În caz de împiedicare a unuia dintre arbitri de a-și exercită atribuțiile, acesta va fi înlocuit prin supleantul sau; dacă și acesta este împiedicat de a-și exercită atribuțiile, va fi instiintata partea care i-a ales, cu invitația de a alege un nou arbitru și un nou supleant în termen de 15 zile de la primirea înștiințării, dispozițiile art. 16 fiind aplicabile în mod corespunzător.
În cazul în care arbitrul și supleantul care nu-și mai pot exercita atribuțiile au fost desemnați de președinte, acesta va desemna de îndată un alt arbitru.
În caz de împiedicare a supraarbitrului de a-și exercită atribuțiile sale, arbitrii părților vor alege un alt supraarbitru, în condițiile prevăzute de art. 21.
Articolul 24
Arbitrii vor continua să soluționeze litigiile în curs la data expirării perioadei pentru care au fost numiți conform art. 4, în afară de cazul în care ar fi împiedicați, din alte motive, să-și exercite atribuțiile.
Articolul 25
Recuzarea unui arbitru sau a supraarbitrului poate fi cerută de partea interesată numai pînă la primul termen fixat pentru dezbateri. În cazul în care motivul de recuzare s-a ivit după această dată sau partea nu a cunoscut cauza de recuzare la acel termen, cererea de recuzare poate fi formulată numai pînă la prima ședința următoare.
Recuzarea se soluționează de completul de arbitraj. În locul arbitrului cu privire la care s-a formulat cererea de recuzare, președintele Comisiei de arbitraj va desemna un alt arbitru pentru soluționarea acestei cereri.
Arbitrii se vor abține de a face parte din completul de arbitraj atunci cînd exista motive de a fi recuzati.
În cazul arbitrului unic, cererea de recuzare se soluționează de președintele Comisiei de arbitraj.
Capitolul 4 Procedura de arbitraj
Articolul 26
După alegerea sa, supraarbitrul fixează un termen pentru soluționarea litigiului, dispunind citarea părților.
Articolul 27
Citarea părților și comunicarea actelor se fac prin scrisoare recomandată, recipisa de predare a scrisorii ținînd loc de dovada.
În cazul comunicării de acte, în recipisa de predare a scrisorii se va face mențiune despre aceasta.
Citarea părților se poate face și prin telegrama.
Articolul 28
Înaintea sau în cursul arbitrajului, oricare dintre părțile interesate poate cere instanțelor judecătorești sa încuviințeze măsuri de asigurare și măsuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau să constate anumite împrejurări de fapt.
Aceste măsuri vor fi aduse la cunoștința Comisiei de arbitraj de către partea care le-a cerut.
Articolul 29
Dezbaterile vor avea loc în prezenta părților sau a reprezentanților lor. Dacă una dintre părți, deși a fost legal citata, nu se prezintă, litigiul se va soluționa în lipsa ei.
Oricare dintre părți poate cere în scris ca soluționarea litigiului să se facă în lipsa sa, pe baza actelor de la dosar.
În cazul în care ambele părți, deși legal citate, nu se prezintă la termen, și nu s-a cerut judecarea în lipsa ori amînarea, soluționarea litigiului va fi suspendată.
Articolul 30
Dezbaterile se desfășoară în limba română. Dacă părțile sau una dintre ele nu cunosc această limbă, se va folosi un traducător. Părțile pot participa la dezbateri cu traducătorul lor.
Traducerea poate fi facuta și de unul dintre membrii completului de arbitraj.
Articolul 31
În vederea soluționării litigiului, completul de arbitraj poate cere părților lămuriri suplimentare, poate dispune administrarea oricăror probe prevăzute de lege și se poate adresa oricăror organe de stat sau organizații române pentru a obține relațiile care s-ar dovedi necesare.
Administrarea probelor se va putea face și prin instanțele judecătorești.
Articolul 32
La dezbateri nu pot participa decît părțile în litigiu sau reprezentanții acestora, consilierii părților, precum și celelalte persoane citate.
Articolul 33
Dezbaterile vor fi consemnate într-o încheiere, întocmită de asistentul arbitral și semnată de membrii completului de arbitraj.
Articolul 34
După încheierea dezbaterilor, completul de arbitraj deliberează în secret. Hotărîrea, în cauzele rezolvate în complet de 3 membri, se ia prin votul majorității membrilor completului de arbitraj. Supraarbitrul are un vot egal cu ceilalți membri ai completului, dar își exprima ultimul opinia.
La deliberare poate fi prezent și asistentul arbitral.
În cazul în care partea străină a fost lipsa la dezbateri, pronunțarea hotărîrii se amina cu cel puțin 15 zile. Dacă, pînă la expirarea acestui termen, partea străină invedereaza ca lipsa să se datorează unor împrejurări obiective, litigiul va putea fi repus pe rol, fixindu-se un nou termen de dezbateri, cu citarea părților.
Articolul 35
După ce s-a luat hotărîrea, se va întocmi de îndată dispozitivul ei, care se semnează de toți membrii completului de arbitraj, precum și de asistentul arbitral.
Dacă exista opinie separată, ea se va menționa în dispozitiv.
Hotărîrea se va pronunța, prin citirea dispozitivului de către președintele completului de arbitraj, în ședința în care au avut loc dezbaterile sau în ședința la care s-a aminat pronunțarea. În acest din urmă caz, părțile nu se citeaza.
Dacă partea a fost lipsa la pronunțare, dispozitivul i se va comunică în termen de 3 zile.
Hotărîrea va fi redactată și comunicată părților în termen de 60 de zile de la pronunțarea ei, termen care poate fi prelungit de președintele Comisiei de arbitraj.
Hotărîrea se redactează și se comunică în limba română. Părțile pot solicita ca hotărîrea să fie tradusa, pe socoteala lor, într-una din limbile engleza, franceza, germană sau rusa și sa li se comunice unu sau mai multe exemplare din hotărîrea astfel tradusa.
Articolul 36
Hotărîrea arbitrală va cuprinde:
a) indicarea comisiei de arbitraj, a numărului dosarului și al hotărîrii, precum și a datei pronunțării ei;
b) numele arbitrilor, supraarbitrului sau, după caz, al arbitrului unic, precum și numele asistentului arbitral;
c) denumirea și sediul sau, după caz, numele părților, domiciliul sau reședința lor, precum și numele reprezentanților părților;
d) obiectul litigiului și susținerile pe scurt ale părților;
e) motivele de fapt și de drept ale hotărîrii;
f) dispozitivul, care va prevedea soluția data și cheltuielile de arbitrare acordate;
g) semnăturile membrilor completului de arbitraj sau, după caz, a arbitrului unic, precum și aceea a asistentului arbitral.
În cazul în care unul dintre membrii completului de arbitraj a avut o alta părere, el își va redacta opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.
Capitolul 5 Hotărîrile arbitrale. Cai de atac. Executare
Articolul 37
Hotărîrile arbitrale sînt definitive. Ele pot fi atacate numai pe calea extraordinară a cererii de reexaminare introdusă la instanța arbitrală care a pronunțat hotărîrea, pentru unul din următoarele motive:
a) partea a lipsit la termenul cînd au avut loc dezbaterile și procedura de citare nu a fost legal îndeplinită;
b) hotărîrea a fost data de alți arbitri decît cei aleși sau desemnați potrivit prezentului regulament;
c) completul de arbitraj s-a pronunțat asupra unui lucru ce nu s-a cerut ori a dat mai mult decît s-a cerut;
d) se înfățișează înscrisuri doveditoare de natura a schimba soluția și pe care partea nu le-a putut depune pînă la pronunțarea hotărîrii, din motive temeinice.
Cererea de reexaminare se poate introduce în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărîrii arbitrale.
Dacă cererea de reexaminare este admisă, hotărîrea atacată se desființează și litigiul se rearbitreaza, pronunțăndu-se o noua hotărîre arbitrală.
Articolul 38
Hotărîrile arbitrale sînt executorii. Ele se aduc la îndeplinire de bunăvoie de către partea împotriva căreia s-a pronunțat hotărîrea, imediat sau în termenul arătat de instanța arbitrală prin hotărîrea sa. În cazul în care o parte refuza executarea, hotărîrea, pentru a fi executată în țara, va fi investită, la cererea părții interesate, cu formula executorie, de către Prezidiul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România și va fi executată întocmai ca și hotărîrile definitive ale instanțelor judecătorești.
Prezidiul camerei, sesizat cu o cerere de investire, o va rezolva în termen de cel mult 30 de zile.
Sesizarea Prezidiului camerei întrerupe cursul prescripției dreptului de a cere executarea hotărîrii.
Capitolul 6 Dispoziții finale
Articolul 39
Prevederile prezentului regulament se completează cu dispozițiile de drept comun de procedura civilă română, în măsura în care acestea sînt aplicabile, ținînd seama de caracterul internațional al competentei Comisiei de arbitraj.
---------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.