Decizia nr. 563/2014

Augustin Zegrean

- președinte

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , excepție ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 1.338/2/2013 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 310D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă partea Pavel Lică. Lipsesc autorul excepției de neconstituționalitate și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume

deciziile nr. 798/2011

și

nr. 1.358/2011 . Depune note scrise la dosar.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, arată că prevederile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind

deciziile nr. 798/2011

și

nr. 1.358/2011 , prin care Curtea a constatat că există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietatea publică a comunelor, orașelor și municipiilor în proprietatea privată a acestora, cu respectarea conținutului normativ al

Legii nr. 213/1998 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Decizia civilă nr. 501 din 27 ianuarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 1.338/2/2013, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului București într-o cauză având ca obiect "refuz acordare drepturi conform

Legii nr. 341/2004 ".

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile

art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004

sunt neconstituționale, întrucât stabilesc dreptul unor persoane beneficiare ale

Legii nr. 341/2004

la atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci, aflat pe domeniul public, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (2)-(4) referitoare la proprietatea publică.

7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat este constituțional. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (2)-(4), întrucât "nu toate spațiile reprezentând locuri de veci fac parte din domeniul public, iar în măsura în care într-o anumită zonă geografică nu ar mai exista astfel de spații, există posibilitatea legală a trecerii acestora din domeniul public în domeniul privat al autorității". În plus, instanța arată că

art. 5 din Legea nr. 341/2004

"recunoaște dreptul la atribuirea unui loc de veci, iar nu dreptul la atribuirea unui loc de veci din domeniul public, pentru a se putea vorbi de încălcarea normei constituționale."

8. În conformitate cu prevederile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

Textul de lege criticat are următorul conținut:

- Art. 5 alin. (1): "Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum și la art. 4 alin. (1) beneficiază, pe lângă indemnizația calculată conform prevederilor art. 4, și de următoarele drepturi: [...]

h) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci;".

12. În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 136 alin. (2)-(4) referitoare la proprietatea publică.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că

Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, reprezintă o reglementare specială în materia drepturilor cuvenite eroilor-martiri, luptătorilor în Revoluția din 1989 și a celor din revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov. Textul de lege criticat în prezenta cauză reglementează posibilitatea persoanelor având calitatea de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, respectiv pe cea de urmaș de erou-martir (și anume soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și fiecare dintre copiii acestuia), să beneficieze, pe lângă indemnizația calculată conform legii, și de atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci.

14. De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 35 alin. (1) din Normele metodologice din 2 septembrie 2004 de aplicare a

Legii nr. 341/2004 , norme publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 10 septembrie 2004, "În aplicarea prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004 , atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci se face, la cererea beneficiarilor, fără a se solicita îndeplinirea unor condiții suplimentare". De asemenea, la alin. (2) se prevede că "Dreptul de proprietate asupra locului de veci se atribuie în incinta cimitirelor aflate în administrarea primăriilor sau a parohiilor", iar potrivit alin. (4), "Solicitările adresate pentru acordarea dreptului prevăzut la alin. (1) se soluționează în limita disponibilului de spații din incinta locațiilor prevăzute la alin. (2)".

15. Analizând criticile de neconstituționalitate formulate în cauză, Curtea observă că prevederile

art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004

au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens, fiind, spre exemplu,

Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 21 septembrie 2011, și

Decizia nr. 1.358 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că "locurile de veci situate în cimitirele orășenești și comunale aparțin domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor, potrivit

art. 3 alin. (4) din Legea nr. 213/1998

privind bunurile proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, cu modificările ulterioare, coroborat cu subpct. 10 al pct. III din anexa la

Legea nr. 213/1998 ".

16. Curtea a constatat, însă, că " Legea nr. 213/1998

nu stabilește că locurile de veci fac obiectul exclusiv al proprietății publice, astfel încât acestor bunuri nu li se aplică teza finală a art. 136 alin. (3) din Constituție". Prin urmare, Curtea a statuat că "pot fi trecute în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, în temeiul

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 , prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, urmând apoi regimul juridic de drept comun al bunurilor proprietate privată, inclusiv în ceea ce privește prerogativa dispoziției, potrivit art. 5 alin. (2) din același act normativ".

17. În continuare, Curtea a reținut că, "potrivit

art. 864 teza întâi din Legea nr. 287/2009

privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, cu modificările ulterioare, «Dreptul de proprietate publică se stinge dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat», iar, potrivit art. 553 alin. (4) din același act normativ, «Bunurile obiect al proprietății private, indiferent de titular, sunt și rămân în circuitul civil, dacă prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi înstrăinate, pot face obiectul unei urmăriri silite și pot fi dobândite prin orice mod prevăzut de lege»".

18. În aceste condiții, Curtea a constatat că "există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietate publică a comunelor, orașelor și municipiilor în proprietatea privată a acestora, în vederea înstrăinării către persoanele îndreptățite, pentru ca astfel să poată fi aplicat textul de lege criticat, respectiv

art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 341/2004 ", iar aspectele învederate reprezintă mai degrabă probleme de interpretare și aplicare a legii în speță, atribut exclusiv al instanței de judecată.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția din deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consiliul General al Municipiului București în Dosarul nr. 1.338/2/2013 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987

nr. 341/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2014.