Ordin · Ministerul Finanțelor

Ordinul nr. 403/1999

pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele de Contabilitate Internaționale

prezumat în vigoare

Data actului: 22 aprilie 1999
Emitent: Ministerul Finanțelor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 480 din 4 octombrie 1999
Citat de: 3 acte
Citează: 4 acte
Structură: 5 articole, 1 anexă · 256.320 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 3

Legea nr. 31/1990 16 noiembrie 1990 privind societățile comerciale
Legea nr. 82/1991 24 decembrie 1991 (prevederi anume) a contabilității
Legea nr. 82/1991 24 decembrie 1991 a contabilității

Ministrul finanțelor,

în baza

Hotărârii Guvernului nr. 447/1997

privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare,

având în vedere prevederile

art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 704/1993

pentru aprobarea unor măsuri de executare a

Legii contabilității nr. 82/1991 ,

emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele de Contabilitate Internaționale, structurate astfel:

- volumul I, care cuprinde Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele de Contabilitate Internaționale;

- volumul II, care cuprinde Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaționale.

Reglementările prevăzute la art. 1 se aplică pentru situațiile financiare ale anului 1999 de un esantion reprezentativ de societăți comerciale cotate la Bursa de Valori și de întreprinderi de interes național, conform listei anexate.

(2)

Pentru perioada 2000-2005 programul de implementare a prezentelor reglementări este prevăzut în volumul I.

(3)

În primul an de aplicare, situațiile financiare ale unităților care intra sub incidența acestor reglementări vor fi întocmite atât în conformitate cu acestea, cat și pe baza Regulamentului pentru aplicarea

Legii contabilității nr. 82/1991 , aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 , cu modificările și completările ulterioare.

(4)

Pe baza concluziilor desprinse ca urmare a aplicării acestor reglementări la esantionul de societăți menționat la alin. (1), prevederile cuprinse în volumul I vor putea face obiectul unor eventuale completări.

Articolul 3

Societățile comerciale cotate la Bursa de Valori și celelalte întreprinderi care vor intra sub incidența prezentelor reglementări au obligația auditarii situațiilor financiare potrivit regulilor de auditare care privesc această categorie de unități.

Articolul 4

Pentru implementarea corespunzătoare a prezentelor reglementări, în semestrul II al anului 1999 se va iniția un program național de formare și perfecționare profesională în domeniu.

Articolul 5

Direcția generală legislație contabila va lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial.

Ministrul finanțelor,
Decebal Traian Remes

Anexa LISTA AGENȚILOR ECONOMICI - PILOT

Nr. crt.

Denumirea

COMBINATUL SIDERURGIC SIDEX - S.A. - GALAȚI

S.C. COMPANIA NAȚIONALĂ TAROM - S.A.

S.C. ARCTIC - S.A. - GĂEȘTI

S.C. EXCELENT - S.A. - BUCUREȘTI

S.C. POLICOLOR - S.A. - BUCUREȘTI

S.C. ALRO - S.A. - SLATINA

S.C. TERAPIA - S.A. - CLUJ-NAPOCA

S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - MEDIAȘ

S.C. MOBIL ROM S.A. - BUCUREȘTI

10.

S.C. AUTOLIV - S.A. - BRAȘOV

11.

S.C. COMPA - S.A. - SIBIU

12.

S.C. AUTOMOBILE DACIA - S.A. - PITEȘTI

13.

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A DRUMURILOR DIN ROMÂNIA

MINISTERUL FINANȚELOR

REGLEMENTĂRI CONTABILE

armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene (C.E.E.) și cu Standardele de Contabilitate Internaționale

VOLUMELE I + II

CUPRINS

VOLUMUL I

CADRUL GENERAL DE ARMONIZARE A REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CU

DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂȚILOR ECONOMICE EUROPENE ȘI CU

STANDARDELE DE CONTABILITATE INTERNAȚIONALE

DISPOZIȚII GENERALE

CAPITOLUL I

Reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare

ale întreprinderii ............................

SECȚIUNEA 1

CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII ...............................

SECȚIUNEA 2

EXERCIȚIUL FINANCIAR ........................................

SECȚIUNEA 3

SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE ALE ÎNTREPRINDERII .............

SECȚIUNEA 4

FORMA ȘI CONȚINUTUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

.............................................................

SECȚIUNEA 5

PRINCIPII ȘI REGULI CONTABILE ...............................

SECȚIUNEA 6

APROBAREA ȘI SEMNAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE

ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI ...........

SECȚIUNEA 7

RAPORTUL ADMINISTRATORILOR ..................................

SECȚIUNEA 8

AUDITUL .....................................................

SECȚIUNEA 9

APROBAREA ȘI DEPUNEREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ȘI A RAPORTULUI

ANUAL AL ÎNTREPRINDERII .....................................

SECȚIUNEA 10

PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII ...............

CAPITOLUL II

Planul de conturi general ..................................

CAPITOLUL III

Formatul conturilor anuale .................................

- BILANȚ ...................................................

- CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE .............................

- NOTE LA CONTURILE ANUALE .................................

CAPITOLUL IV

Corespondenta Planului de conturi general cu formatul

conturilor anuale .............................

CAPITOLUL V

Explicarea unor termeni utilizați și colaterali acestora

............................................................

VOLUMUL II

CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ȘI PREZENTARE A SITUAȚIILOR

FINANCIARE, ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE DE

CONTABILITATE INTERNAȚIONALE*) ..............................

PREFATA

Paragraful nr.

--------------

INTRODUCERE ...........................................................

1-11

Obiect și statut ..........................................

1-4

Aria de aplicabilitate ....................................

5-8

Utilizatorii și necesitățile de informare ale acestora ....

9-11

OBIECTIVUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ..................................... 12-21

Poziția financiară, performanta și modificările poziției

financiare ................................................ 15-21

Note și materiale .....................................

CONCEPTE DE BAZA ...................................................... 22-23

Contabilitatea de angajament ..............................

Principiul continuității activității ......................

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE .................. 24-46

Inteligibilitatea .........................................

Relevanta ................................................. 26-30

Pragul de semnificație ................................ 29-30

Credibilitatea ............................................ 31-38

Reprezentarea fidela .................................. 33-34

Prevalenta economicului asupra juridicului ............

Neutralitatea .........................................

Prudenta ..............................................

Integralitatea ........................................

Comparabilitatea .......................................... 39-42

Limite ce privesc informația relevanta și credibila ....... 43-45

Oportunitatea .........................................

Raportul cost-beneficiu ...............................

Echilibrul între caracteristicile calitative ..........

Imaginea fidela/Prezentarea fidela ........................

STRUCTURILE SITUAȚIILOR FINANCIARE .................................... 47-81

Poziția financiară ........................................ 49-52

Active .................................................... 53-59

Datorii ................................................... 60-64

Capitalul propriu ......................................... 65-68

Performanta ............................................... 69-73

Venituri .................................................. 74-77

Cheltuieli ................................................ 78-80

Ajustari pentru menținerea nivelului capitalului ..........

RECUNOAȘTEREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE ..................... 82-98

Probabilitatea realizării unor beneficii

economice viitoare ........................................

Credibilitatea evaluării .................................. 86-88

Recunoașterea activelor ................................... 89-90

Recunoașterea datoriilor ..................................

Recunoașterea veniturilor ................................. 92-93

Recunoașterea cheltuielilor ............................... 94-98

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE ........................ 99-101

CONCEPTELE DE CAPITAL ȘI DE MENȚINERE A

NIVELULUI CAPITALULUI ............................................... 102-110

Conceptul de capital .................................... 102-103

Conceptele de menținere a nivelului capitalului

și de determinare a profitului .......................... 104-110

---------------

*) Versiune oficială în limba română acceptată de Grupul român de lucru pentru traducerea Standardelor de Contabilitate Internaționale, recunoscut de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaționale.

VOLUMUL I

CADRUL GENERAL DE ARMONIZARE A REGLEMENTĂRILOR CONTABILE CU

DIRECTIVA A IV-A A COMUNITĂȚILOR ECONOMICE EUROPENE ȘI CU

STANDARDELE DE CONTABILITATE INTERNAȚIONALE

DISPOZIȚII GENERALE

Prezentele reglementări stabilesc principiile și regulile contabile de baza, forma și conținutul situațiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplina a Directivei a IV-a a C.E.E. (78/669/EEC) și continuarea armonizării cu Standardele de Contabilitate Internaționale.

Aria de aplicabilitate

1. Prezentele reglementări privesc întocmirea, prezentarea, aprobarea și publicarea situațiilor financiare ale întreprinderii.

2. Întreprinderile vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor reglementări, după următorul program:

A. Pentru situațiile financiare ale exercițiului financiar al anului 1999, aplicarea privește un esantion reprezentativ de societăți comerciale cotate la Bursa de Valori și unele întreprinderi de interes național, conform listei aprobate prin ordin al ministrului finanțelor.

B. Pentru situațiile financiare ale anului 2000, aplicarea prezentelor reglementări privește trei categorii de unități grupate astfel:

Categoria I

- Întreprinderi cotate la Bursa de Valori

Categoria a II-a

- Regii autonome, companii, societăți naționale și alte

întreprinderi de interes național

Categoria a III-a - Categorii specifice de întreprinderi ce operează pe

piața de capital.

Lista unităților care vor fi cuprinse în cele trei categorii va fi stabilită prin ordin al ministrului finanțelor.

C. Începând cu exercițiul financiar al anului 2001, prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV-a, care satisfac cel puțin două dintre criteriile menționate în tabelul de mai jos.

Criteriile respective vor fi determinate pe baza situațiilor financiare publicate pentru exercițiul financiar anterior și a ratei de schimb euro-lei, la sfârșitul anului anterior.

Sfârșitul exercițiului financiar

Cifra de afaceri a anului anterior (euro)

Total active pentru anul anterior (euro)

Numărul mediu de salariați ai anului anterior

31 decembrie 2001

peste 9 milioane

peste 4,5 milioane

250

31 decembrie 2002

peste 8 milioane

peste 4,0 milioane

200

31 decembrie 2003

peste 7 milioane

peste 3,5 milioane

150

31 decembrie 2004

peste 6 milioane

peste 3,0 milioane

100

31 decembrie 2005

peste 5 milioane

peste 2,5 milioane

D. Începând cu exercițiul financiar al anului 2006, rămân în afară prezentelor reglementări numai întreprinderile care, potrivit legislației în vigoare la acea data, se vor încadra în categoria societăților mici. Aceste întreprinderi aplica prevederile

Legii contabilității nr. 82/1991

și ale Regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 , cu modificările și completările ulterioare.

1. Începând cu exercițiul financiar al anului 2000, întreprinderile vor putea, cu aprobarea Ministerului Finanțelor, sa opteze pentru aplicarea acestor reglementări înainte de data specificată, în funcție de modul de derulare a Programului național de pregătire în domeniu.

2. În primul an de aplicare, întreprinderile vor prezenta situațiile financiare atât în conformitate cu prezentele reglementări, cat și pe baza Regulamentului pentru aplicarea

Legii contabilității nr. 82/1991 , aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 , cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul 1 Reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare ale întreprinderii

Secțiunea 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII

Moneda

1.1. - Contabilitatea se tine în limba română și în moneda naționala. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda naționala, cat și în valută. Pentru necesitățile proprii de informare, întreprinderile pot opta pentru întocmirea situațiilor financiare și într-o moneda stabilă (euro, USD etc).

Obligativitatea organizării și ținerii contabilității

1.2. - Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității, în conformitate cu prevederile

Legii contabilității nr. 82/1991 , revine administratorului sau altei persoane, care are obligația gestionării patrimoniului.

În acest scop, persoanele prevăzute la alineatul precedent trebuie să asigure, potrivit legii, condițiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operațiile patrimoniale; organizarea și ținerea corecta și la zi a contabilității; organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, precum și valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, publicarea și depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare și organizarea contabilității de gestiune adaptată la specificul întreprinderii.

1.3. - Potrivit prevederilor

art. 6 alin. 2 din Legea contabilității nr. 82/1991 , precum și a celorlalte prevederi legale privind întocmirea și utilizarea formularelor comune și a celor cu regim special utilizate în activitatea financiară și contabila, orice operație patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care sta la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative cuprind, de regula, următoarele elemente principale:

a) denumirea documentului;

b) denumirea și sediul întreprinderii care întocmește documentul;

c) numărul și data întocmirii acestuia;

d) menționarea părților care participa la efectuarea operației patrimoniale (când este cazul);

e) conținutul operației patrimoniale și, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;

f) datele cantitative și valorice aferente operației efectuate;

g) numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, după caz;

h) alte elemente menite să asigure consemnarea completa a operațiilor efectuate.

Păstrarea registrelor și a documentelor justificative

1.4. - Potrivit prevederilor

art. 25 din Legea contabilității nr. 82/1991 , registrele de contabilitate, precum și documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează, timp de zece ani, în arhiva persoanelor prevăzute la art.1 din lege, cu începere de la data încheierii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.

Registrele de contabilitate, precum și documentele justificative se păstrează în arhiva, de regula, în forma lor originala, grupate în funcție de natura operațiilor și în ordine cronologică, în cadrul exercițiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor contabile trebuie să asigure păstrarea și consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.

Potrivit art. 26 din Legea contabilității nr.82/1991, în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare.

Responsabilitatea reconstituirii documentelor contabile, în cazurile prevăzute la alineatul precedent, revine administratorilor întreprinderii sau altei persoane care are obligația gestionării patrimoniului.

Documentele contabile reconstituite vor purta mențiunea "Reconstituit".

Secțiunea 2 EXERCIȚIUL FINANCIAR

2.1. - Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate, când acesta începe la data infiintarii, respectiv înmatriculării, potrivit legii, la registrul comerțului.

Secțiunea 3 SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE*1) ALE ÎNTREPRINDERII

3.1. - Fiecare întreprindere are obligația sa întocmească situații financiare anuale.

3.2. - Situațiile financiare anuale trebuie să cuprindă:

a) Bilanțul

b) Contul de profit și pierdere

c) Situația fluxurilor de trezorerie

d) Note la conturile anuale.

3.3. - Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidela a patrimoniului întreprinderii, precum și a profitului sau pierderii și fluxurilor de trezorerie ale acesteia pentru respectivul exercițiu financiar.

3.4. - Situațiile financiare trebuie să respecte prevederile

Legii contabilității nr. 82/1991 , ale reglementărilor cuprinse în prezentul volum, ale Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaționale, prezentat în volumul 2, și ale Standardelor de contabilitate obligatorii incluse în volumul 3, referitoare la: forma și conținutul bilanțului, ale contului de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, informațiile adiționale ce trebuie furnizate sub forma notelor la conturile anuale.

De asemenea, situațiile financiare pot fi armonizate și cu Standardele de contabilitate opționale din volumul 3.

3.5. - În situația în care pentru întocmirea situațiilor financiare ale unei întreprinderi nu exista nici un Standard de Contabilitate Național relevant, aceasta va utiliza Standardele de Contabilitate Internaționale ca ghid pentru modul de contabilizare a operațiilor. Dacă nu exista nici un Standard de Contabilitate Internațional relevant, administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare" prezentat în volumul 2 și se vor asigura ca situațiile financiare furnizează informații care:

* reprezintă fidel rezultatele și poziția financiară a întreprinderii;

* reflecta realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor și nu numai forma legală a acestora;

* sunt impartiale;

* sunt prudente;

* prezintă toate aspectele semnificative.

3.6. - Atunci când respectarea prevederilor

Legii contabilității nr. 82/1991 , ale prezentelor reglementări și ale volumului 2, referitoare la elementele ce trebuie incluse în situațiile financiare individuale, nu va fi suficienta pentru oferirea unei imagini fidele, informațiile adiționale necesare vor fi prezentate în notele la conturile anuale.

3.7. -

Legea contabilității nr. 82/1991

va fi aplicată împreună cu:

Volumul 1

Cadrul general de armonizare a reglementărilor contabile cu

Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu

Standardele de Contabilitate Internaționale

Volumul 2

Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor

financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de

Contabilitate Internaționale (IASC)

Volumul 3

Standarde de contabilitate internaționale și naționale*1)

Volumul 4

Ghiduri profesionale*2).

3.8. - La delimitarea prevederilor volumelor 1, 2 și 3 s-au avut în vedere următoarele:

* Volumul 1 asigura conformitatea cu prevederile Directivei a IV-a a CEE și unele prevederi ale Standardelor de Contabilitate Internaționale, care nu contravin directivei;

* Volumul 2 cuprinde Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaționale;

* Volumul 3 va respecta întocmai prevederile din volumele 1 și 2.

3.9 - Dacă în împrejurări speciale ce privesc o întreprindere, respectarea prevederilor din volumele 1, 2 și 3 nu răspunde cerinței de a prezenta o imagine fidela, administratorii întreprinderii se vor abate de la cerințele volumelor 1, 2 și 3 atât cat este necesar pentru a prezenta o imagine fidela. În acest caz, întreprinderea trebuie să prezinte, în notele la conturile anuale, următoarele aspecte:

a) faptul ca administratorii au ajuns la concluzia ca situațiile financiare prezintă o imagine fidela a patrimoniului întreprinderii, a rezultatelor financiare și a fluxurilor de trezorerie;

b) mențiunea ca întreprinderea a respectat sub toate aspectele semnificative volumele 1, 2 și 3, cu excepția abaterilor de la o anumită cerința a acestora, în vederea obținerii unei imagini fidele;

c) prevederile sau standardele de la care s-au făcut abateri, natura abaterilor, tratamentul contabil solicitat de reglementări sau de standarde și motivul pentru care tratamentul prevăzut de reglementări sau de standarde a fost considerat necorespunzător în împrejurările respective, precum și tratamentul adoptat;

d) impactul financiar al abaterilor asupra capitalurilor proprii, profitului net sau pierderii întreprinderii, activelor, obligațiilor și asupra fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pentru fiecare dintre exercițiile financiare prezentate.

--------------

*1) Denumirea este preluată din Standardele de Contabilitate Internaționale. În Directiva a IV-a CEE, prin conturile anuale se înțeleg situațiile cuprinse la pct. 3.2 lit. a), b) și d).

*2) Se publică după parcurgerea fazei "pilot" (implementarea pe un esantion reprezentativ de întreprinderi).

Secțiunea 4 FORMA ȘI CONȚINUTUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

Aspecte generale

4.1. - Potrivit prevederilor acestor reglementări:

a) Bilanțul trebuie să prezinte cel puțin posturile enumerate în formatul de bilanț prezentat la pct. 4.10;

b) Contul de profit și pierdere trebuie să prezinte cel puțin elementele enumerate în formatul de cont de profit și pierdere prezentat la pct. 4.27;

c) Situația fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte elementele enumerate în formatul situației fluxurilor de trezorerie conform pct. 4.30.

4.2. - Fiecare element obligatoriu prezentat în bilanțul și în contul de profit și pierdere al unei întreprinderi conform pct. 4.1, poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dacă aceasta detaliere concura la prezentarea unei informații mai elocvente pentru activitatea unității.

4.3. - Bilanțul unei întreprinderi și contul de profit și pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuiala, care nu este prevăzut în formatul adoptat.

4.4. - a) În situația în care specificul activității întreprinderii necesita astfel de dezvoltări, bilanțul și contul de profit și pierdere vor respecta ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, detalierile efectuandu-se numai la pozițiile numerotate cu cifre arabe.

b) Structura bilanțului și a contului de profit și pierdere, în special în ceea ce privește formatul obligatoriu, nu poate fi modificată de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri excepționale se admit derogări de la acest principiu. Orice derogare trebuie prezentată în notele la conturile anuale, împreună cu motivele care au determinat-o.

4.5. - Elementele din bilanț și contul de profit și pierdere indicate cu cifre arabe pot fi combinate într-un singur element în situațiile financiare ale unei întreprinderi, dacă:

a) valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea situației patrimoniale, a profitului sau a pierderii întreprinderii pentru exercițiul financiar respectiv,

b) combinatia imbunatateste claritatea prezentării; valorile individuale ale oricăror elemente combinate în acest fel vor fi prezentate în notele la conturile anuale.

4.6. - Contul de profit și pierdere al unei întreprinderi trebuie să prezinte separat, în notele la conturile anuale, repartizarea profitului net pe destinații, respectiv:

a) dividendele propuse spre a fi plătite;

b) sumele repartizate la rezerve;

c) sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti;

d) alte repartizari prevăzute de lege.

4.7. - Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanțul sau contul de profit și pierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunzătoare pentru exercițiul financiar precedent trebuie prezentată într-o coloana separată. Fac excepție situațiile financiare ale întreprinderii care se afla în primul an de aplicare a prezentelor reglementări, cu condiția ca situațiile financiare ale anului precedent să fie anexate acestora.

4.8. - În situația în care valorile corespunzătoare exercițiului financiar curent și precedent înscrise în bilanț și contul de profit și pierdere nu sunt comparabile, cele aferente exercițiului precedent trebuie retratate corespunzător, astfel încât să se asigure comparabilitatea. Particularitățile retratarii și motivele pentru care a fost facuta trebuie prezentate în notele la conturile anuale.

4.9. - Nu se vor menține în bilanț și în contul de profit și pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu exista valori atât în exercițiul financiar curent, cat și în cel precedent.

Formatul cerut pentru conturile anuale

4.10. - Formatul cerut pentru bilanț este următorul:

Bilanț

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

1. Cheltuieli de constituire (când legislația permite imobilizarea acestora)

2. Cheltuieli de dezvoltare (când legislația permite imobilizarea acestora)

3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizari necorporale, dacă au fost:

a) achiziționate contra unei plati și nu trebuie prezentate la lit. A pct. I.4; sau

b) create de societate, în cazul în care legislația permite înscrierea acestora în active.

4. Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziționat

5. Avansuri și imobilizari necorporale în curs de execuție

II. Imobilizari corporale

1. Terenuri și construcții

2. Instalații tehnice și mașini

3. Alte instalații, utilaje și mobilier

4. Avansuri și imobilizari corporale în curs de execuție

III. Imobilizari financiare

1. Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului

2. Creanțe asupra societăților din cadrul grupului

3. Titluri sub forma de interese de participare

4. Creanțe din interese de participare

5. Titluri deținute ca imobilizari

6. Alte creanțe

7. Acțiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime și consumabile

2. Producția în curs de execuție

3. Produse finite și mărfuri

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

II. Creanțe

(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element)

1. Creanțe comerciale

2. Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului

3. Sume de încasat din interese de participare

4. Alte creanțe

5. Creanțe privind capitalul subscris și nevarsat

III. Investiții financiare

1. Titluri de participare în societățile din cadrul grupului

2. Acțiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)

3. Alte investiții financiare

IV. Casa și conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans și venituri angajate

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2. Sume datorate instituțiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comerț de plătit

6. Sume datorate societăților din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele de participare

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale

E. Active circulante, respectiv obligații curente nete

F. Total active minus obligații curente

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2. Sume datorate instituțiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cat nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comerț de plătit

6. Sume datorate societăților din cadrul grupului

7. Sume datorate privind interesele de participare

8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale

H. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

1. Provizioane pentru pensii și alte obligații similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane

I. Venituri în avans și cheltuieli angajate

J. Capital și rezerve

I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și cel nevarsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve pentru acțiuni proprii

3. Rezerve statutare sau contractuale

4. Alte rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exercițiului financiar

Reglementări referitoare la bilanț

4.11. - Bilanțul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ și de pasiv ale întreprinderii la încheierea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de lege.

Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și de pasiv grupate după destinație și, respectiv, proveniență lor.

4.12. - În cazul în care un element de activ sau o obligație este în relație cu mai mult de un alt element bilantier, relația sa cu celelalte elemente trebuie prezentată fie sub elementul la care apare, fie în notele la conturile anuale, dacă prezentarea este esențială pentru înțelegerea conturilor anuale.

4.13. - Acțiunile proprii și acțiunile deținute în filiale vor fi prezentate numai la posturile prevăzute pentru acestea.

4.14. - Toate angajamentele sub forma garanțiilor de orice fel, în cazul în care nu exista nici o obligație de a le inregistra în bilanț ca datorii, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele la conturile anuale. Se va face distincție între diferitele tipuri de garanții recunoscute de legislația românească, cat și între acestea și tipurile de garanții pe care legislația românească nu le recunoaște. Pentru orice garanție semnificativă ce a fost constituită trebuie facuta o prezentare detaliată. Dacă angajamentele menționate mai sus exista și față de societăți din cadrul grupului, se va face o prezentare separată.

4.15. - Cu excepția situațiilor menționate la pct. 4.5, pentru fiecare element care se prezintă în cadrul postului "active imobilizate" sau în notele la conturile anuale trebuie furnizate următoarele informații:

a) valorile corespunzătoare ce privesc acest element, la începutul și la încheierea exercițiului financiar;

b) miscarile privind acest element ocazionate de:

(i) modificarea valorii (inclusiv reevaluari) în cursul exercițiului, conform criteriilor menționate la pct. 5.32 și 5.34 până la 5.36;

(îi) intrari de active în timpul exercițiului financiar;

(iii) iesiri de active în timpul exercițiului respectiv și

(iv) transferurile de active către și din acel post bilantier, efectuate în timpul exercițiului.

4.16. - Valorile prezentate conform pct. 4.15 a) se vor determina pe baza unuia din următoarele criterii:

a) costul de achiziție sau costul de producție

b) oricare criteriu menționat la pct. 5.32 și 5.34 până la 5.36 fără a se tine seama de amortizare și provizioanele pentru depreciere.

4.17. - Pentru fiecare element de activ imobilizat se va prezenta, în condițiile pct. 4.15:

a) valoarea amortizarii cumulate și a provizioanelor pentru depreciere la începutul și sfârșitul exercițiului;

b) valoarea amortizarii și provizioanelor care privesc exercițiul financiar respectiv;

c) valoarea ajustarilor efectuate cu privire la amortizari și provizioane în cursul exercițiului, ca urmare a iesirii de active imobilizate din patrimoniu;

d) valoarea ajustarilor efectuate asupra amortizarii și provizioanelor care privesc exercițiile anterioare.

4.18. - În cazul în care în primul exercițiu financiar de aplicare a acestor reglementări, costul de achiziție sau costul de producție al unui activ nu este cunoscut și nu exista informații privind prețurile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lor sau în cazul în care astfel de informații nu pot fi obținute fără cheltuieli sau întârzieri nejustificate, costul de achiziție sau costul de producție va fi reprezentat, pentru respectarea pct. 5.15 până la 5.23, de valoarea atribuită activului. Aceasta situație va fi prezentată la începutul exercițiului financiar.

4.19. - În cazul în care se aplică prevederile pct. 5.34, miscarile elementelor reprezentând active imobilizate la care se referă pct. 4.15 b) se vor prezenta, ținând cont de valoarea rezultată din reevaluare.

4.20. - Punctele 4.15 și 4.17 se vor aplica și la prezentarea cheltuielilor de constituire.

4.21. - Drepturile asupra imobilizarilor și alte drepturi similare, asa cum sunt ele definite prin lege, vor fi prezentate la elementul bilantier "Terenuri și construcții".

4.22. - Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar, dar care se referă la un exercițiu ulterior, împreună cu orice venituri care, deși se referă la exercițiul financiar respectiv, nu sunt încasate până la încheierea acestuia, se vor prezenta la "Cheltuieli în avans și venituri angajate", acestea din urma fiind înregistrate prin conturile de creanțe corespunzătoare. Acest element se va prezenta în bilanț la lit. C. Dacă sunt semnificative, veniturile se vor prezenta în notele la conturile anuale.

4.23 - Veniturile încasate înainte de data încheierii exercițiului, dar care se referă la un exercițiu financiar ulterior, împreună cu orice cheltuieli care, deși se referă la exercițiul financiar respectiv, vor fi plătite în cursul unui exercițiu ulterior, se vor prezenta la "Venituri în avans și cheltuieli angajate", acestea din urma fiind înregistrate prin conturile de datorii corespunzătoare. Acest element se va prezenta în bilanț la lit. I. Dacă sunt semnificative, cheltuielile se vor prezenta în notele la conturile anuale.

4.24. - Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli se constituie în scopul acoperirii pierderilor sau datoriilor clar precizate în ceea ce privește natura lor, dar care, la data închiderii bilanțului, sunt probabile sau certe, dar nedeterminate ca valoare sau ca data de producere.

De asemenea, se constituie provizioane, având ca scop acoperirea cheltuielilor care își au originea în exercițiul în curs sau într-un exercițiu anterior, clar precizate în ceea ce privește natura lor, care la data închiderii exercițiului pot fi probabile sau certe, dar nedeterminate în ceea ce privește valoarea sau data producerii lor.

4.25. - Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli nu pot avea drept scop corectarea valorilor elementelor de activ.

4.26. - Suma provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli trebuie corelata strict cu riscurile sau cheltuielile previzibile.

Provizioanele care figurează în bilanț la postul "Alte provizioane" trebuie prezentate în notele la conturile anuale în măsura în care acestea sunt semnificative.

Contul de profit și pierdere

4.27 - Formatul cerut pentru contul de profit și pierdere este următorul:

Contul de profit și pierdere

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finite și produse în curs de execuție

3. Producția efectuată în scopuri proprii și capitalizata

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materiile prime și consumabilele

b) Alte cheltuieli din afară

6. Cheltuieli cu personalul

a) Salarii

b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu menționarea distinctă a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale și necorporale

b) Ajustarea valorii activelor circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare

* Profitul sau pierderea din exploatare

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investiții financiare și împrumuturi ce fac parte din activele imobilizate, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului

11. Venituri din dobânzi și alte venituri similare, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante

13. Cheltuieli cu dobânzile și alte cheltuieli similare, cu menționarea separată a celor ce privesc societățile din cadrul grupului

14. Profitul sau pierderea din activitatea curenta

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus

20. Rezultatul exercițiului financiar

Prevederi ce privesc contul de profit și pierdere

4.28. - Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).

4.29. - În notele la conturile anuale se vor prezenta explicații privind valoarea și natura veniturilor și cheltuielilor extraordinare (prezentate la poz. 15 și 16) cu excepția cazului în care aceste valori sunt nesemnificative pentru aprecierea rezultatelor. Similar, vor fi prezentate veniturile și cheltuielile ce se referă la exercițiul financiar precedent.

Situația fluxurilor de trezorerie

4.30. - Situația fluxurilor de trezorerie se întocmește potrivit modelului prevăzut în volumul 3.

Secțiunea 5 PRINCIPII ȘI REGULI CONTABILE

PRINCIPIILE CONTABILE

5.1. - Conform prevederilor pct. 5.10 de mai jos, evaluarea posturilor cuprinse în situațiile financiare ale unei întreprinderi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2 - 5.9.

5.2. - Principiul continuității activității. Acesta presupune ca întreprinderea își continua în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intră în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii întreprinderii au luat cunoștința de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele la conturile anuale. În cazul în care situațiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuității, aceasta informație trebuie prezentată, împreună cu explicații privind modul de întocmire a raportarii financiare respective și motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia întreprinderea nu își mai poate continua activitatea.

5.3. - Principiul permanentei metodelor. Acesta presupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.

5.4. - Principiul prudentei. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinata pe baza principiului prudentei. În mod special, se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a) se vor lua în considerare numai profiturile obținute până la data încheierii exercițiului financiar;

b) se va tine cont de toate obligațiile previzibile și pierderile potențiale care au luat naștere în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior, chiar dacă asemenea obligații sau pierderi apar între data încheierii exercițiului și data întocmirii bilanțului;

c) se va tine cont de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exercițiului financiar este profit sau pierdere.

5.5. - Principiul independentei exercițiului. Se vor lua în considerare toate veniturile și cheltuielile corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăților.

5.6. - Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv*1). În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziții din bilanț, se va determina separat suma sau valoarea corespunzătoare fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

5.7. - Principiul intangibilitatii. Bilanțul de deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent.

5.8. - Principiul necompensarii. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile

5.9. - Principiul prevalentei economicului asupra juridicului*2). Informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.

5.10. - Principiul pragului de semnificație*3). Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat separat în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeași natura sau cu funcții similare vor fi insumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.

------------

1) Directiva a IV-a a C.E.E. art. 31 pct. 1 e).

2) Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (vol. 2, par. 35).

3) Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (vol. 2, par. 29 și 30).

Abateri de la principiile contabile

5.11. - Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepționale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele la conturile anuale. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri și o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziției financiare și profitului sau pierderii întreprinderii.

TRATAMENTE CONTABILE

Aspecte generale

5.12. - În conformitate cu prevederile art. 7 și

art. 9 din Legea contabilității nr. 82/1991 , pentru evaluarea elementelor patrimoniale, se stabilesc următoarele reguli:

a) la data intrării în patrimoniu, bunurile se evalueaza și se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabilește astfel:

- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcție de prețul pieței, utilitatea, starea și amplasarea acestora;

- bunurile obținute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcție de prețul pieței, starea și amplasarea acestora;

- valoarea de aport și respectiv de utilitate sunt asimilate costului de achiziție;

- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziție denumita cost de achiziție;

- bunurile produse în unitatea patrimonială, la costul de producție.

Costul de achiziție al unui bun este egal cu prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.

Costul de producție al unui bun cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producție, precum și cota cheltuielilor indirecte de producție determinate rațional ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Cheltuielile generale de administrație, cheltuielile de desfacere și cele financiare nu se includ în costurile de producție, cu excepția situațiilor descrise în standardele de contabilitate (volumul 3).

În costurile de producție pot fi incluse și dobânzile aferente perioadei de fabricație, în cazul producției cu ciclu lung de fabricație.

Creanțele și datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală, respectiv la valoarea de intrare, denumita valoare contabila;

b) evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecărui element, denumita și valoare de inventar, stabilită în funcție de utilitatea bunului și prețul pieței.

În cazul creanțelor și datoriilor, aceasta valoare se stabilește în funcție de valoarea lor probabila de încasat, respectiv de plată;

c) la încheierea exercițiului, elementele patrimoniale se evalueaza și se reflecta în bilanțul contabil la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.

În acest scop, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilită pe baza inventarierii, astfel:

- pentru elementele de activ, diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere și valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizarii, în cazul când deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion, atunci când deprecierea este reversibila, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;

- pentru elementele de pasiv de natura obligațiilor sau datoriilor, diferențele constatate în minus între valoarea de inventar și valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferențele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere și valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura obligațiilor sau datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, aceste elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;

d) la data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evalueaza și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

5.13. - În cazul activelor imobilizate și circulante cu ciclu lung de producție, respectiv mai mare de un an, dacă costul de producție include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanțarea producerii activului, acest aspect trebuie prezentat în notele la conturile anuale, cu menționarea valorii dobânzilor aferente exercițiului financiar.

5.14. - Pentru respectarea prevederilor pct. 5.32, elementele prezentate în situațiile financiare se vor evalua în conformitate cu pct. 5.15 - 5.31. Ajustarile la inflație și tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situațiile financiare conform prevederilor de la pct. 5.34 - 5.45.

Imobilizari

5.15. - Cu excepția cazurilor în care s-a înregistrat un provizion sau o reducere a valorii în conformitate cu pct. 5.16-5.19, valoarea ce urmează a fi înscrisă în bilanț pentru fiecare element al imobilizarilor este reprezentată de costul de achiziție sau costul de producție.

5.16. - În cazul activelor cu durata normală de funcționare limitată, costul de achiziție sau costul de producție din care s-a dedus valoarea reziduala estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcționare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.

5.17. - În cazul diminuării valorii unei imobilizari financiare ce a fost înregistrată la poziția A III se va constitui un provizion corespunzător acestei diminuari, stabilit ca diferența între costul de achiziție și valoarea realizabila neta. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite, trebuie să fie prezentate separat în notele la conturile anuale.

5.18. - Este obligatorie constituirea de provizioane pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent dacă durata de utilizare a acelei imobilizari este limitată sau nu. Valoarea care trebuie înscrisă în conturile anuale va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite se vor prezenta, separat, în notele la conturile anuale.

5.19. - Dacă motivele ce au dus la constituirea provizionului, conform pct. 5.17 sau 5.18, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluari se vor prezenta separat în notele la conturile anuale. În situația în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.

Reguli speciale adiționale privind imobilizarile

Cheltuieli de constituire

5.20. - O întreprindere poate imobiliza cheltuielile de constituire. În aceasta situație, suma reflectată în contul de imobilizari necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maxim cinci ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele la conturile anuale.

Cheltuieli de dezvoltare

5.21 - a) Cheltuielile de dezvoltare vor fi înscrise în bilanț numai în anumite situații descrise în volumul 3, unde se indica și perioada în care acestea se amortizeaza.

b) Dacă în bilanț figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci, în notele la conturile anuale, trebuie prezentate următoarele informații:

(i) perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează a fi amortizata;

(îi) motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.

Fondul comercial

5.22. - Aplicarea pct. 5.15 - 5.19 cu privire la fondul comercial, în toate cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, se face pe baza următoarelor prevederi:

a) valoarea fondului comercial achiziționat de către o întreprindere trebuie amortizata sistematic în limita prevederilor lit. b);

b) perioada de amortizare nu trebuie să depășească durata de utilizare a fondului comercial respectiv și în nici un caz nu poate depăși 20 de ani de la data achiziției;

c) în situația în care fondul comercial achiziționat este inclus în bilanțul întreprinderii ca activ, se va prezenta, în notele la conturile anuale, perioada aleasă pentru amortizare și motivele care au dus la determinarea acelei perioade.

Capitalizarea plăților viitoare de dobânda (Prime privind rambursarea obligațiunilor)

5.23. - Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferența se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanț ca o corectie a împrumutului din emisiunea de obligațiuni, iar în notele la conturile anuale va fi prezentată distinct. Aceasta diferența trebuie amortizata prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursarii datoriei.

Investiții

5.24. - Pentru societățile asociate și participatiile minoritare se vor prezenta, separat, în bilanț sumele incluse la lit. A pct. III. 3 și 4 de la pct. 4.10.

Activele circulante

5.25. - Valoarea activelor circulante înregistrate în contabilitate va fi egala cu costul de achiziție sau costul de producție al acestor elemente în limita prevederilor pct. 5.12.

5.26. - Dacă valoarea realizabila neta a unui activ circulant este mai mica decât costul de achiziție sau costul de producție, atunci acea valoare realizabila neta corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situațiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puțin provizionul constituit.

5.27. - În situația în care provizionul constituit devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării pct 5.26, au încetat sa mai existe într-o anumită măsura, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.

Ajustari pentru diminuarea valorii activelor

5.28. - (1) Imobilizarile corporale care sunt reînnoite în mod constant și a căror valoare globală este de importanța secundară pentru întreprindere, pot fi trecute în activ la o cantitate și o valoare fixa, dacă valoarea, cantitatea și structura lor nu se modifica semnificativ.

(2) Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcție de intenția întreprinderii de a păstra activul în scopul utilizării în producție sau nu. Dacă întreprinderea intenționează sa utilizeze activul în procesul de producție, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare cu valoarea contabila. Dacă întreprinderea nu intenționează sa utilizeze activul în procesul de producție, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabila (volumul 4 "Ghiduri profesionale").

Reguli privind stocurile și activele fungibile

5.29. - Valoarea ce trebuie înscrisă în bilanț pentru activele din categoria "stocuri" și a activelor fungibile, incluzând activele financiare, poate fi determinata prin utilizarea oricărei metode menționate la pct. 5.30 de mai jos asupra activelor aparținând aceleiași clase.

5.30. - (1) Metoda aplicată trebuie să fie considerată de către administratori ca fiind cea mai adecvată situației respective. Aceste metode sunt:

a) metoda FIFO;

b) metoda LIFO;

c) metoda costului mediu ponderat;

d) orice alta metoda similară celor de mai sus.

Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecventa pentru elemente similare stocurilor și de la un exercițiu financiar la altul. Dacă, în situații excepționale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informații:

(i) motivul schimbării metodei

(îi) efectele sale asupra rezultatului exercițiului.

(2) Materiile prime și consumabilele care sunt reînnoite în mod constant și a căror valoare globală este de importanța secundară pentru întreprindere pot fi trecute în activ la o cantitate și o valoare fixa, dacă valoarea, cantitatea și structura acestora nu se modifica semnificativ.

5.31. - În situația în care valoarea prezentată în bilanț, la închiderea exercițiului, diferă substanțial, ca urmare a aplicării metodelor de calcul specificate la pct. 5.30, față de valoarea bazată pe ultima valoare de piața cunoscută înainte de închiderea exercițiului, aceasta diferența se va prezenta, pe total și pe categorii, în notele la conturile anuale.

TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE

Aspecte generale

5.32. - Regulile stabilite la pct. 5.15 - 5.31 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepția pct. 5.15, 5.20-5.27 și 5.29-5.31, se vor numi în continuare reguli privind amortizarea și provizioanele. Referințele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea și provizioanele, asa cum se aplică ele în virtutea pct. 5.16 - 5.19.

Tratamente contabile alternative

5.33. - În conformitate cu prevederile pct. 5.35 - 5.45, valorile atribuite activelor de orice tip menționate la pct. 5.34 pot fi determinate prin orice metoda menționată la aceste puncte.

5.34. - Prin derogare de la pct. 5.32, pe baza unor reglementări legale, elementele patrimoniale pot fi prezentate în bilanț la o alta valoare, după cum urmează:

a) Valoarea determinata pe baza metodei valorii de înlocuire, pentru imobilizarile corporale cu durata de viața limitată și pentru stocuri;

b) Evaluarea prin metode, altele decât cea prevăzută la pct. a), care sunt destinate sa țină cont de inflație pentru elementele prezentate în conturile anuale, inclusiv capitalurile proprii;

c) Reevaluarea imobilizarilor corporale și a imobilizarilor financiare.

La aplicarea uneia dintre cele trei metode, în reglementările legale trebuie prevăzute conținutul, limitele și regulamentul de aplicare.

5.35. - Ministerul Finanțelor poate solicita întreprinderilor care intra sub incidența acestor reglementări să urmeze prevederile Standardului de Contabilitate Național "Contabilitatea de inflație" inclus în volumul 3. În acest caz, elementele bilantiere vor fi prezentate la alta valoare decât costul istoric, conform unor reglementări speciale.

5.36. - În cazul în care valoarea unui activ al întreprinderii este determinata potrivit unor reglementări legale, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate sau va constitui punctul de plecare pentru determinarea acelei valori, în locul costului de achiziție sau costului de producție sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de producție sau a celui de achiziție cu valoarea cea mai recent atribuită acelui activ în baza reglementărilor legale sau ca rezultat al aplicării ajustarilor la inflație.

Informații adiționale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric

5.37. - În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative, elementele influentate de acestea, precum și baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor activelor respective trebuie prezentate, pentru fiecare element în parte, în notele la conturile anuale.

5.38. - În cazul fiecărui element bilantier influentat ca urmare a aplicării unui tratament alternativ, valorile comparative determinate pe baza costului istoric trebuie prezentate separat în notele la conturile anuale.

Valorile comparative se referă la:

a) valoarea totală a activelor incluse în acel element bilantier determinata pe baza costului istoric;

b) valoarea totală a ajustarilor efectuate pentru determinarea valorii activelor pentru care s-a aplicat tratamentul contabil alternativ.

5.40. - În condițiile în care profitul sau pierderea exercițiului financiar au fost influentate de aplicarea tratamentelor contabile alternative, influența trebuie cuantificata și prezentată în notele la conturile anuale.

Rezerva din reevaluare

5.41. - Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea oricărui activ, pe una din bazele menționate la pct. 5.34, trebuie reflectate în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.

5.42. - Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanț la un subpost separat în cadrul postului de rezerve.

5.43. - a) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata în totalitate sau parțial, în orice moment;

b) Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele înregistrate la acest post bilantier nu mai corespund metodei de evaluare utilizate;

c) Rezerva din reevaluare nu poate face obiectul unei distribuiri, directe sau indirecte, dacă ea nu corespunde unei plusvalori efectiv realizate;

d) Rezerva din reevaluare nu poate fi redusă decât în situațiile prevăzute mai sus.

În cazul aplicării metodelor de evaluare prevăzute la pct. 5.30, 5.31, 5.34 și 5.35 se vor menționa, în notele la conturile anuale, conținutul, limitele și modalitățile de aplicare, cu indicarea posturilor influentate din bilanț și din contul de profit și pierdere, precum și metoda adoptată pentru calculul valorilor obținute.

5.44. - Miscarile din cursul exercițiului financiar în contul "Rezerve din reevaluare" se vor prezenta în notele la conturile anuale, cu următoarele informații:

a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exercițiului;

b) sumele creditate în contul "Rezerve din reevaluare" în timpul exercițiului;

c) sumele transferate din contul "Rezerve din reevaluare" pentru a fi capitalizate sau pentru alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc;

d) valoarea rezervei din reevaluare la încheierea exercițiului financiar.

5.45. - În notele la conturile anuale se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor înregistrate în creditul sau debitul contului "Rezerve din reevaluare".

NOTELE LA CONTURILE ANUALE

Aspecte generale

5.46. - Notele la conturile anuale conțin informații suplimentare, relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește situația patrimonială, financiară și rezultatele obținute. Notele din cadrul situațiilor financiare trebuie prezentate într-o maniera sistematica. Fiecare element al bilanțului, contului de profit și pierdere și situației fluxurilor de trezorerie, trebuie să fie însoțit de o trimitere la nota care cuprinde informații legate de acel element. Pe lângă informațiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări și a celor cuprinse în volumul 3, notele la conturile anuale trebuie să includă, de asemenea, cel puțin informațiile prevăzute la pct. 5.47 - 5.87.

5.47. - Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor înțelegere:

a) numele întreprinderii care face raportarea;

b) faptul ca situațiile financiare sunt proprii întreprinderii și nu grupului;

c) data la care s-au încheiat conturile anuale sau perioada la care se referă situațiile financiare;

d) moneda în care sunt întocmite situațiile financiare;

e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (ex. mii lei).

5.48. - Pentru elementele menționate în notele la conturile anuale, se va prezenta și suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta.

În situația în care suma corespunzătoare nu este comparabila, aceasta trebuie ajustata, prezentându-se particularitățile ajustarii și motivele pentru care aceasta trebuie efectuată.

5.49. - Pct. 5.48 nu se aplică acelor sume ce trebuie să fie prezentate conform următoarelor puncte ale prezentelor reglementări:

a) 4.15 (modificări ale activelor imobilizate)

b) 4.17 (modificări ale amortizarii)

c) 4.20 (modificări ale cheltuielilor de constituire)

d) 5.58 (modificări ale capitalurilor proprii)

e) 5.59 (provizioane pentru riscuri și cheltuieli)

Prezentarea politicilor contabile

5.50. - Notele la conturile anuale trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către întreprindere pentru a determina valorile elementelor din bilanț, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exercițiu și ale fluxurilor de trezorerie. În acest sens, se vor menționa următoarele:

a) dacă imobilizarile sunt incluse în conturile anuale la costul istoric sau la valoarea reevaluata;

b) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corecta înțelegere a situațiilor financiare.

Se va menționa, totodată, dacă situațiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr.82/1991 și cu prevederile cuprinse în volumele 1, 2 și 3.

Informații care vin în completarea bilanțului

Capitalul social

5.51. - În legătură cu capitalul social al întreprinderii se vor furniza următoarele informații:

a) capitalul social subscris;

b) numărul și valoarea totală a fiecărui tip de acțiuni emise, în cazul în care exista mai multe tipuri de acțiuni emise.

5.52. - În cazul în care capitalul social cuprinde și acțiuni rascumparabile, se vor furniza următoarele informații:

a) data cea mai apropiată și data limita la care întreprinderea poate rascumpara respectivele acțiuni;

b) dacă acele acțiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea întreprinderii sau a acționarilor;

c) dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare și, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.

5.53. - În situația în care întreprinderea a emis acțiuni în timpul exercițiului financiar, în notele la conturile anuale se vor prezenta următoarele informații:

a) tipul de acțiuni emise;

b) pentru fiecare tip de acțiune, numărul de acțiuni emise, valoarea lor nominală totală și valoarea încasată de către întreprindere la distribuirea lor.

5.54. - În ceea ce privește eventualele drepturi legate de distribuirea acțiunilor, se vor furniza următoarele informații:

a) numărul, descrierea și valoarea acțiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;

b) perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;

c) prețul care trebuie plătit pentru acțiunile distribuite.

Obligațiuni

5.55. - În cazul în care întreprinderea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exercițiului financiar, se vor prezenta următoarele informații:

a) tipul instrumentelor de capital emise;

b) pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă și suma primită la emitere de către întreprindere.

5.56. - În cazul în care obligațiunile emise de o întreprindere sunt deținute de către o persoană nominalizată sau imputernicita de către acea întreprindere, se va menționa valoarea nominală a obligațiunii și valoarea la care aceasta este înregistrată în notele la conturile anuale.

Rezerve

5.57. - Pentru fiecare rezerva inclusă în capitalurile proprii, se va descrie natura sa și scopul pentru care a fost constituită.

Evoluția capitalurilor proprii

5.58. - Evoluția capitalurilor proprii se va prezenta în notele la conturile anuale. Acestea trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere și de închidere pentru capitalul social, fiecare rezerva și profitul reportat, precum și valorile acestora sub forma unui tabel, incluzând:

a) suma la începutul exercițiului financiar;

b) sumele transferate în sau din cont în timpul exercițiului financiar;

c) natura, sursa sau destinația oricăror asemenea transferuri;

d) suma rămasă la sfârșitul exercițiului financiar.

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

5.59. - Dacă în timpul exercițiului financiar o sumă este transferata la sau de la provizioane pentru riscuri și cheltuieli, următoarele informații vor fi prezentate sub forma de tabel în notele la conturile anuale:

a) valoarea provizioanelor la începutul exercițiului financiar;

b) sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exercițiului financiar;

c) natura, sursa sau destinația oricăror astfel de transferuri;

d) valoarea provizioanelor la sfârșitul exercițiului financiar.

Informații privind datoriile

5.60. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanțul întreprinderii, se va menționa valoarea totală a datoriilor incluse în acel post din bilanț, care au termen de plată după cinci ani de la data închiderii exercițiului financiar.

5.61. - În ceea ce privește datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 5.60, trebuie menționate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum și rata dobânzii aferente.

5.62. - Pentru fiecare element care figurează în conturile de obligații din bilanțul întreprinderii, se vor menționa de asemenea:

a) valoarea totală a datoriilor incluse la acel post din bilanț pentru care întreprinderea a depus anumite garanții;

b) informații privind natura acestor garanții depuse.

Garanții și alte obligații contractuale financiare

5.63. - În note se vor specifică toate cazurile în care întreprinderea a depus garanții sau a gajat/a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligații în favoarea unui terț, menționându-se, dacă este posibil, și valoarea acestora.

5.64. - Pentru orice obligație eventuala pentru care nu s-a constituit provizion, se vor prezenta următoarele informații:

a) valoarea precisa sau estimată a acelei obligații;

b) aspectul juridic al obligației și efectul acesteia;

c) dacă întreprinderea a depus vreo garanție semnificativă cu privire la acea obligație și, în caz afirmativ, natura acelei garanții.

5.65. - Trebuie menționate, dacă este posibil, valorile totale sau cele estimate ale contractelor pentru cheltuieli de capital pentru care nu s-au constituit provizioane.

5.66. - Totodată, se vor prezenta detalii privind:

a) obligațiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanțul întreprinderii;

b) orice obligații privind grupurile;

c) orice astfel de obligații viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.

5.67. - De asemenea, se vor prezenta informații referitoare la alte obligații financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situația economică a întreprinderii.

Informații privind anumite elemente de cheltuieli

5.68. - Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit și pierdere pe parcursul exercițiului financiar, se vor prezenta separat, în notele la conturile anuale:

a) cheltuielile cu chiriile și ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational;

b) onorariile plătite auditorilor financiari;

c) profitul sau pierderea aferentă iesirilor din patrimoniu (vânzare, casare etc.) ale mijloacelor fixe.

Detalii privind impozitul pe profit

5.69. - Valoarea diferenței dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exercițiul financiar curent și pentru exercițiile financiare anterioare, pe de o parte, și valoarea impozitului de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta, în notele la conturile anuale, dacă aceasta diferența este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.

5.70. - Se vor prezenta în același timp și informații cu privire la proporția în care impozitul pe profit revine rezultatului activității curente, respectiv rezultatului activității extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exercițiului financiar și rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declarația de impozit.

Detalii privind cifra de afaceri

5.71. - În cazul în care, pe parcursul exercițiului financiar, întreprinderea și-a desfășurat activitatea în doua sau mai multe sectoare economice care, în opinia administratorilor, sunt substanțial diferite între ele, este necesar să se menționeze, pentru fiecare sector economic (cu descrierea de rigoare), valoarea cifrei de afaceri provenită din sectorul respectiv.

5.72. - În cazul în care, pe parcursul exercițiului financiar, întreprinderea și-a comercializat produsele pe doua sau mai multe tipuri de piața care, în opinia administratorilor, sunt substanțial diferite între ele, atunci este necesar să se menționeze, pentru fiecare tip de piața, valoarea cifrei de afaceri provenită din vânzările pe acea piața.

5.73. - În scopul aplicării pct. 5.72 și 5.73, pentru a analiza sursa cifrei de afaceri (în raport cu sectorul economic sau cu piața de desfacere), administratorii întreprinderii vor lua în considerare modul în care sunt organizate activitățile întreprinderii respective.

5.74. - În vederea aplicării corespunzătoare a pct. 5.72 și 5.73, dacă în opinia administratorilor, sectoarele de activitate sau piețele nu diferă substanțial între ele, acestea se vor trata ca și cum ar fi o singura activitate, respectiv o singura piața.

Orice valoare a cifrei de afaceri provenită dintr-un anumit sector de activitate sau de pe o anumită piața care însă nu este semnificativă poate fi inclusă în valoarea cifrei de afaceri corespunzătoare altui sector sau piețe.

5.75. - Dacă, în opinia administratorilor, prezentarea oricărei informații cerute de pct. 5.72 - 5.75 ar putea prejudicia interesele economice ale respectivei întreprinderi, aceștia pot renunța la furnizarea acelei informații, cu condiția ca acest fapt să fie menționat în situațiile financiare.

Detalii privind salarizarea administratorilor și directorilor

5.76. - În note se vor cuprinde detalii legate de salariile plătite sau care urmează a fi plătite administratorilor și directorilor ce dețin aceste funcții pe parcursul exercițiului financiar. De asemenea, se vor menționa distinct obligațiile contractuale în care întreprinderea este implicata, cu privire la plata pensiilor către foștii directori și administratori, indicandu-se valoarea totală a obligației pentru fiecare categorie de mai sus.

5.77. - Se va menționa, totodată, valoarea avansurilor și creditelor acordate de către întreprindere, directorilor și administratorilor săi în timpul exercițiului financiar, indicandu-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursata până la acea data, existenta oricăror obligații viitoare de genul garanțiilor, pe care întreprinderea și le-a asumat în numele acestora, indicandu-se valoarea totală pentru fiecare categorie.

5.78. - Administratorul sau directorul unei întreprinderi sau orice persoană care este sau a fost administrator al acesteia pe o perioadă de cinci ani are obligația de a anunta întreprinderea cu privire la orice elemente legate de sine, ce ar putea fi necesare în scopul respectării pct. 5.76 și 5.77 de mai sus.

Detalii privind salariații

5.79. - În note se vor menționa următoarele informații cu privire la salariații întreprinderii:

a) numărul mediu de salariați angajați în cursul exercițiului financiar;

b) numărul mediu de salariați pentru fiecare categorie de personal.

5.80. - Numărul mediu de salariați cu contract de muncă se determina ca medie aritmetica simpla a numărului zilnic al salariaților, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaților din ziua precedenta, împărțită la numărul total al zilelor calendaristice.

5.81. - Numărul mediu de salariați va fi, pentru fiecare luna a exercițiului, următorul:

a) pentru aplicarea pct. 5.79 a), numărul persoanelor angajate de întreprindere cu contract de muncă, în luna respectiva, indiferent dacă aceștia au lucrat pe toată durata lunii sau doar o parte din ea;

b) pentru aplicarea pct. 5.79 b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 5.80, pentru fiecare categorie de salariați, insumandu-se, în fiecare caz, numărul de salariați al fiecărei luni.

5.82. - Pentru toți salariații care sunt luati în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 5.79 a), trebuie prezentate valorile totale ale:

a) salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exercițiu financiar;

b) cheltuielilor cu asigurările sociale suportate de întreprindere în numele salariaților respectivi;

c) altor cheltuieli reprezentând contribuțiile întreprinderii pentru pensiile salariaților, cu excepția cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit și pierdere.

5.83. - Categoriile de salariați pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 5.79 b) se vor determina în funcție de decizia directorilor și administratorilor întreprinderii, ținând cont de modul în care este organizată activitatea acesteia.

Alte aspecte

5.84. - În cazul în care anumite elemente exprimate inițial într-o moneda străină au fost înregistrate în contabilitatea întreprinderii, reflectate în bilanț sau în contul de profit și pierdere, se va menționa baza folosită pentru exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naționala.

5.85. - Întreprinderea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situațiile financiare:

a) sediul și forma juridică a întreprinderii, țara unde s-a înființat și adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde își desfășoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);

b) o descriere a naturii activității desfășurate de întreprindere și principalele domenii de activitate;

c) numele societății-mama directe și cel al deținătorului final în cadrul grupului;

d) orice alta informație care, în opinia directorilor și administratorilor, ajuta la furnizarea unei imagini fidele asupra întreprinderii respective.

5.86. - Pentru fiecare filiala, societate asociata sau alte întreprinderi, în care se dețin titluri de participare strategice pe care directorii și administratorii le considera semnificative pentru activitatea societății în cauza, trebuie prezentate următoarele informații:

a) numele filialei, al societății asociate sau al altor societăți în care se dețin titluri de participare strategice;

b) adresa sediului și țara unde a fost înființată;

c) natura activității desfășurate;

d) tipul de acțiuni și procentul pe care întreprinderea în cauza îl deține în cadrul respectivei filiale sau societăți asociate;

e) data sfarsitului ultimului exercițiu financiar al filialei (societății asociate);

f) profitul sau pierderea acesteia pentru acel exercițiu;

g) totalul capitalului social și al rezervelor acesteia la sfârșitul acelui exercițiu financiar.

Secțiunea 6 APROBAREA ȘI SEMNAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI

6.1. - Situațiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana însărcinată cu elaborarea acestora.

6.2. - Situațiile financiare ale unei întreprinderi vor fi însușite de consiliul de administrație, semnate în numele consiliului de președintele acestuia și aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților.

6.3. - Conform Legii societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, actionarii vor aproba distribuirea profitului în adunarea generală anuală.

Secțiunea 7 RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

7.1. - Consiliul de administrație va elabora pentru fiecare exercițiu financiar un raport care va conține:

a) o analiza fidela a evoluției activității întreprinderii pe durata exercițiului financiar și a situației sale la încheierea acestuia;

b) valoarea dividendelor propuse, care a fost recomandată de consiliul de administrație și aprobată de asociați/acționari;

c) informații privind evenimente importante survenite de la încheierea exercițiului financiar, care au afectat întreprinderea;

d) informații asupra evoluției probabile a activității întreprinderii;

e) informații asupra activităților din domeniul cercetării și dezvoltării;

f) următoarele informații în ceea ce privește acțiunile proprii ale întreprinderii care au fost achiziționate sau deținute la orice moment în cursul exercițiului financiar:

(i) motivele oricăror achiziții efectuate în cursul exercițiului financiar;

(îi) numărul și valoarea nominală a acțiunilor achiziționate și vândute în cursul exercițiului financiar și ponderea pe care o reprezintă în capitalul social;

(iii) în cazul achizițiilor sau vânzărilor, valoarea plăților sau încasărilor pentru acțiunile respective;

(iv) numărul și valoarea nominală a tuturor acțiunilor achiziționate și deținute de întreprindere, precum și ponderea pe care o reprezintă acestea în capitalul social;

g) numele și pregătirea profesională a fiecărui administrator.

7.2. - Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administrație și se va semna în numele acestuia de președintele consiliului.

Secțiunea 8 AUDITUL

(Prevederi referitoare la auditarea situațiilor financiare)

8.1. - Situațiile financiare anuale ale întreprinderii care fac obiectul acestor reglementări vor fi auditate de persoane autorizate, în conformitate cu legea naționala privind auditul financiar.

8.2. - Auditorul va verifica dacă situațiile financiare întocmite sunt în conformitate cu prevederile prezentului volum, precum și dacă informațiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situațiile financiare întocmite pentru același exercițiu.

Secțiunea 9 APROBAREA ȘI DEPUNEREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ȘI A RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

9.1. - Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaților sau acționarilor la care se discuta și aproba situațiile financiare anuale, întreprinderea are obligația:

a) sa trimită o copie a situațiilor financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, împreună cu raportul administratorilor și raportul auditorilor asupra situațiilor financiare respective, denumite generic "raportul anual", tuturor asociaților sau acționarilor;

b) sa notifice tuturor asociaților sau acționarilor ca raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.

9.2. - O copie a situațiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, o copie a raportului administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și a raportului auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generală a asociaților sau acționarilor.

9.3. - O copie a situațiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, o copie a raportului administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și a raportului auditorilor asupra situațiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administrație în termenul prevăzut de lege la direcția teritorială a Ministerului Finanțelor unde întreprinderea este înregistrată.

9.4. - În conformitate cu prevederile legii societăților comerciale, o copie a situațiilor financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație și de asociați sau acționari, o copie a raportului administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și a raportului auditorilor asupra situațiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administrație, în termenul prevăzut de lege, la registrul comerțului.

9.5. - Potrivit legii societăților comerciale, consiliul de administrație se va asigura ca situațiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor și raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României în termenul prevăzut de lege.

Secțiunea 10 PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

10.1. - Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaților sau acționarilor, precum și altor persoane, la cerere; în termen de doua zile de la primirea cererii, întreprinderea le va emite acestora o copie a raportului anual.

Rapoartele anuale vor fi emise gratuit pentru asociați sau acționari, iar pentru alte persoane decât aceștia, prețul raportului anual nu trebuie să depășească costul administrativ al acestuia.

10.2. - De fiecare data când situațiile financiare și raportul administratorilor sunt publicate integral, ele trebuie să fie reproduse în forma și conținutul pe baza cărora auditorul și-a formulat opinia de audit. Acestea vor fi însoțite de textul integral al raportului auditorilor. Dacă auditorul a făcut anumite obiecții sau a refuzat sa întocmească un raport asupra situațiilor financiare, acest fapt trebuie prezentat împreună cu motivele respective.

10.3. - În cazul în care situațiile financiare nu se publică integral sau sunt diferite de cele întocmite conform legislației, se va preciza dacă este vorba de o versiune prescurtata sau diferita și se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse conform pct. 9.3 și 9.4. Dacă situațiile financiare nu au fost depuse încă, acest lucru trebuie menționat. Certificarea de către persoana care a auditat conturile nu poate însoți aceasta publicare, dar trebuie menționat dacă certificarea a fost data cu sau fără rezerve sau dacă certificarea a fost refuzată.

Capitolul 2 Planul de conturi general

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL ȘI REZERVE

101. Capital*1)

1011. Capital subscris nevarsat

1012. Capital subscris vărsat

1015. Patrimoniul regiei

1016. Patrimoniul public

104. Prime legate de capital

1041. Prime de emisiune

1042. Prime de fuziune

1043. Prime de aport

1044. Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni

105. Rezerve din reevaluare

1051. Rezerve din reevaluare aferente bilanțului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflație

1052. Rezerve din reevaluare aferente exercițiului în curs

1058. Rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative

106. Rezerve

1061. Rezerve legale

1062. Rezerve pentru acțiuni proprii

1063. Rezerve statutare sau contractuale

1068. Alte rezerve

11. REZULTATUL REPORTAT

117. Rezultatul reportat

12. REZULTATUL EXERCIȚIULUI

121. Profit și pierdere

129. Repartizarea profitului

13. SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII

131. Subvenții pentru investiții

14. PROVIZIOANE REGLEMENTATE

141. Provizioane reglementate*2)

15. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI

151. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

1511. Provizioane pentru litigii

1512. Provizioane pentru garanții acordate clienților

1513. Provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

1518. Alte provizioane pentru riscuri și cheltuieli

16. ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE

161. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni

1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat

1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci

1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat

162. Credite bancare pe termen lung și mediu

1621. Credite bancare pe termen lung și mediu

1622. Credite bancare pe termen lung și mediu nerambursate la scadenta

1623. Credite externe guvernamentale

1624. Credite bancare externe garantate de stat

1625. Credite bancare externe garantate de bănci

1626. Credite de la trezoreria statului

1627. Credite bancare interne garantate de stat

166. Datorii ce privesc investițiile financiare

1661. Datorii către societățile din cadrul grupului

1662. Datorii către societățile care dețin interese de participare

167. Alte împrumuturi și datorii asimilate

168. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate

1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni

1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung și mediu

1685. Dobânzi aferente datoriilor către societățile din cadrul grupului

1686. Dobânzi aferente datoriilor către societățile care dețin interese de participare

1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate

169. Prime privind rambursarea obligațiunilor

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI

20. IMOBILIZARI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire

203. Cheltuieli de dezvoltare

205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare

2051. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare achiziționate

2052. Brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare obținute cu resurse proprii

207. Fond comercial

208. Alte imobilizari necorporale

21. IMOBILIZARI CORPORALE

211. Terenuri și construcții

2111. Terenuri și amenajări de terenuri

2112. Construcții

212. Instalații tehnice și mașini

2121. Mașini, utilaje și instalații de lucru

2122. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare

------------

*1) În funcție de forma juridică a întreprinderii se va înscrie: capital social, capital individual, patrimoniul regiei etc.

*2) Se utilizează potrivit dispozițiilor legale.

2123. Mijloace de transport

2124. Animale și plantații

213. Alte instalații, utilaje și mobilier

2131. Mobilier și aparatura birotica

2132. Echipamente de protecție a valorilor umane și materiale

2138. Alte imobilizari corporale

23. IMOBILIZARI ÎN CURS

231. Imobilizari corporale în curs

2311. Amenajări de terenuri și construcții

2312. Instalații tehnice și mașini

2313. Alte imobilizari corporale

232. Avansuri acordate pentru comenzi de imobilizari corporale

2321. Avansuri acordate pentru terenuri și construcții

2322. Avansuri acordate pentru instalații tehnice și mașini

2323. Avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale

233. Imobilizari necorporale în curs

234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale

26. IMOBILIZARI FINANCIARE

261. Titluri de participare deținute la societăți în cadrul grupului

262. Titluri de participare deținute la societăți în afară grupului

263. Imobilizari financiare sub forma de interese de participare

2633. Titluri de participare deținute în societăți asociate din cadrul grupului

2634. Titluri de participare deținute în societăți asociate din afară grupului

2635. Titluri de participare strategice în cadrul grupului

2636. Titluri de participare strategice în afară grupului

264. Alte titluri imobilizate

267. Creanțe imobilizate

2671. Sume datorate de filiale

2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale

2673. Împrumuturi acordate pe termen lung

2674. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung

2675. Creanțe legate de interesele de participare

2676. Dobânda aferentă creanțelor legate de interesele de participare

2677. Acțiuni proprii - active imobilizate*1)

2678. Alte creanțe imobilizate

2679. Dobânzi aferente creanțelor imobilizate

269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare

2691. Vărsăminte de efectuat referitoare la titluri de participare deținute la societăți în cadrul grupului

2692. Vărsăminte de efectuat referitoare la interesele de participare

2698. Alte vărsăminte de efectuat pentru imobilizari financiare

28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE

280. Amortizari privind imobilizarile necorporale

2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire

2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, marcilor comerciale și altor drepturi și valori similare

2807. Amortizarea fondului comercial

2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale

281. Amortizari privind imobilizarile corporale

2811. Amortizarea amenajării terenurilor și construcțiilor

2812. Amortizarea instalațiilor tehnice și mașinilor

2813. Amortizarea mobilierului și altor imobilizari corporale

29. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR

290. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale

2903. Provizioane pentru cheltuielile de dezvoltare

2905. Provizioane pentru concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale și alte drepturi și valori similare

2907. Provizioane pentru fondul comercial

2908. Provizioane pentru alte imobilizari necorporale

291. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale

2911. Provizioane pentru deprecierea terenurilor și construcțiilor

2912. Provizioane pentru deprecierea instalațiilor tehnice și mașinilor

2913. Provizioane pentru deprecierea mobilierului și altor imobilizari corporale

293. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor în curs

2931. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale în curs

2933. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale în curs

296. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

2961. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deținute la societăți în cadrul grupului

2962. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare deținute la societăți în afară grupului

2963. Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de interese de participare

2964. Provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate

2965. Provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale

2966. Provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung

2967. Provizioane pentru deprecierea creanțelor legate de interesele de participare

2968. Provizioane pentru deprecierea acțiunilor proprii - active imobilizate

2969. Provizioane pentru deprecierea creanțelor imobilizate

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE

30. STOCURI DE MATERII ȘI MATERIALE

301. Materii prime

302. Materiale consumabile

3021. Materiale auxiliare

3022. Combustibili

3023. Materiale pentru ambalat

3024. Piese de schimb

3025. Semințe și materiale de plantat

3026. Furaje

3028. Alte materiale consumabile

303. Materiale de natura obiectelor de inventar

308. Diferențe de preț la materii prime și materiale

33. PRODUCȚIA ÎN CURS DE EXECUȚIE

331. Produse în curs de execuție

332. Lucrări și servicii în curs de execuție

34. PRODUSE

341. Semifabricate

345. Produse finite

346. Produse reziduale

348. Diferențe de preț la produse

3481. Diferențe de preț la semifabricate

3485. Diferențe de preț la produse finite

3486. Diferențe de preț la produse reziduale

35. STOCURI AFLATE LA TERȚI

351. Materii și materiale aflate la terți

354. Produse aflate la terți

3541. Semifabricate aflate la terți

3545. Produse finite aflate la terți

3546. Produse reziduale aflate la terți

356. Animale aflate la terți

357. Mărfuri aflate la terți

358. Ambalaje aflate la terți

36. ANIMALE

361. Animale și păsări

368. Diferențe de preț la animale și păsări

37. MĂRFURI

371. Mărfuri

378. Diferențe de preț la mărfuri

38. AMBALAJE

381. Ambalaje

388. Diferențe de preț la ambalaje

-----------------

*1) Sunt reflectate acțiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcție de intenția cu privire la durata de deținere de peste un an, stabilită cu ocazia achiziției sau reclasarii.

39. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

391. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

392. Provizioane pentru deprecierea materialelor

3921. Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile

3922. Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar

393. Provizioane pentru deprecierea producției în curs de execuție

394. Provizioane pentru deprecierea produselor

3941. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor

3945. Provizioane pentru deprecierea produselor finite

3946. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale

395. Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terți

3951. Provizioane pentru deprecierea materiilor prime și consumabilelor aflate la terți

3952. Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți

3953. Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terți

3954. Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți

3956. Provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terți

3957. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți

3958. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți

396. Provizioane pentru deprecierea animalelor

397. Provizioane pentru deprecierea mărfurilor

398. Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERȚI

40. FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE

401. Furnizori

403. Efecte de plătit

404. Furnizori de imobilizari

405. Efecte de plătit pentru imobilizari

408. Furnizori - facturi nesosite

409. Furnizori - debitori

4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii și executări de lucrări

41. CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE

411. Clienți

4111. Clienți

4118. Clienți incerti sau în litigiu

413. Efecte de primit de la clienți

418. Clienți - facturi de întocmit

419. Clienți - creditori

42. PERSONAL ȘI CONTURI ASIMILATE

421. Personal - salarii datorate

423. Personal - ajutoare materiale datorate

424. Participarea personalului la profit

425. Avansuri acordate personalului

426. Drepturi de personal neridicate

427. Rețineri din salarii datorate terților

428. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul

4281. Alte datorii în legătură cu personalul

4282. Alte creanțe în legătură cu personalul

43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI CONTURI ASIMILATE

431. Asigurări sociale

4311. Contribuția unității la asigurările sociale

4312. Contribuția personalului pentru pensia suplimentară

437. Ajutor de șomaj

4371. Contribuția unității la fondul de șomaj

4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj

438. Alte datorii și creanțe sociale

4381. Alte datorii sociale

4382. Alte creanțe sociale

44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ȘI CONTURI ASIMILATE

441. Impozitul pe profit

442. Taxa pe valoarea adăugată

4423. TVA de plată

4424. TVA de recuperat

4426. TVA deductibilă

4427. TVA colectata

4428. TVA neexigibila

444. Impozitul pe salarii

445. Subvenții

446. Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

447. Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate

448. Alte datorii și creanțe cu bugetul statului

4481. Alte datorii față de bugetul statului

4482. Alte creanțe privind bugetul statului

45. GRUP ȘI ASOCIAȚI

451. Decontări în cadrul grupului

4511 Decontări în cadrul grupului

4518. Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului

452. Decontări privind interesele de participare

4521. Decontări privind interesele de participare

4528. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare

455. Sume datorate asociaților

4551. Asociați - conturi curente

4558. Asociați - dobânzi la conturi curente

456. Decontări cu asociații privind capitalul

457. Dividende de plată

458. Decontări din operații în participație

4581. Decontări din operații în participație-activ

4582. Decontări din operații în participație-pasiv

46. DEBITORI ȘI CREDITORI DIVERSI

461. Debitori diversi

462. Creditori diversi

47. CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE

471. Cheltuieli înregistrate în avans

472. Venituri înregistrate în avans

473. Decontări din operații în curs de clarificare

476. Diferențe de conversie - activ

477. Diferențe de conversie - pasiv

48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂȚII

481. Decontări între unitate și subunitati

482. Decontări între subunitati

49. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANȚELOR

491. Provizioane pentru deprecierea creanțelor - clienți

495. Provizioane pentru deprecierea creanțelor - decontări în cadrul grupului și cu asociații

4951. Provizioane pentru deprecierea creanțelor asupra societăților în cadrul grupului

4952. Provizioane pentru deprecierea creanțelor referitoare la interesele de participare

4953. Provizioane pentru deprecierea creanțelor asupra asociaților

496. Provizioane pentru deprecierea creanțelor - debitori diversi

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTIȚII FINANCIARE

501. Titluri de participare la societăți din cadrul grupului

502. Acțiuni proprii

503. Acțiuni

5031. Acțiuni cotate

5032. Acțiuni necotate

505. Obligațiuni emise și răscumpărate

506. Obligațiuni

5061. Obligațiuni cotate

5062. Obligațiuni necotate

508. Alte investiții financiare și creanțe asimilate

5081. Alte titluri de plasament

5088. Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament

509. Vărsăminte de efectuat pentru investiții financiare

5091. Vărsăminte de efectuat pentru titluri de participare la societățile din cadrul grupului

5092. Vărsăminte de efectuat pentru interese de participare

5098. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții financiare

51. CONTURI LA BĂNCI

511. Valori de încasat

5112. Cecuri de încasat

5113. Efecte de încasat

5114. Efecte remise spre scontare

512. Conturi curente la bănci

5121. Conturi la bănci în lei

5124. Conturi la bănci în valută

5125. Sume în curs de decontare

518. Dobânzi

5186. Dobânzi de plătit

5187. Dobânzi de încasat

519. Credite bancare pe termen scurt

5191. Credite bancare pe termen scurt

5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta

5193. Credite externe guvernamentale

5194. Credite externe garantate de stat

5195. Credite externe garantate de bănci

5196. Credite de la trezoreria statului

5197. Credite interne garantate de stat

5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

5199. Dobânzi aferente creditelor guvernamentale externe

53. CASA

531. Casa

5311. Casa în lei

5314. Casa în valută

532. Alte valori

5321. Timbre fiscale și poștale

5322. Bilete de tratament și odihnă

5323. Tichete și bilete de călătorie

5328. Alte valori

54. ACREDITIVE

541. Acreditive

5411. Acreditive în lei

5412. Acreditive în valută

542. Avansuri de trezorerie

58. VIRAMENTE INTERNE

581. Viramente interne

59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE

591. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de participare în societăți de grup

592. Provizioane pentru deprecierea acțiunilor proprii

593. Provizioane pentru deprecierea acțiunilor

595. Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor emise și răscumpărate

596. Provizioane pentru deprecierea obligațiunilor

598. Provizioane pentru deprecierea altor investiții financiare și creanțe asimilate

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME, MATERIALE ȘI MĂRFURI

601. Cheltuieli cu materiile prime

602. Cheltuieli cu materialele consumabile

6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022. Cheltuieli privind combustibilul

6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024. Cheltuieli privind piesele de schimb

6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat

6026. Cheltuieli privind furajele

6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604. Cheltuieli privind materialele nestocate

605. Cheltuieli privind energia și apa

606. Cheltuieli privind animalele și păsările

607. Cheltuieli privind mărfurile

608. Cheltuieli privind ambalajele

61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI

611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile

612. Cheltuieli cu redevențele, locatiile de gestiune și chiriile

613. Cheltuieli cu primele de asigurare

614. Cheltuieli cu studiile și cercetările

62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI

621. Cheltuieli cu colaboratorii

622. Cheltuieli privind comisioanele și onorariile

623. Cheltuieli de protocol, reclama și publicitate

624. Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal

625. Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări

626. Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

627. Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate

628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

63. CHELTUIELI CU IMPOZITELE, TAXELE ȘI VĂRSĂMINTELE ASIMILATE

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate

64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

641. Cheltuieli cu salariile personalului

645. Cheltuieli privind asigurările și protecția socială

6451. Contribuția unității la asigurările sociale

6452. Contribuția unității pentru ajutorul de șomaj

6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială

65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

654. Pierderi din creanțe și debitori diversi

658. Alte cheltuieli de exploatare

6581. Despăgubiri, amenzi și penalități

6582. Donații și subvenții acordate

6583. Cheltuieli privind activele cedate

6588. Alte cheltuieli de exploatare

66. CHELTUIELI FINANCIARE

663. Pierderi din creanțe legate de participatii

664. Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar

666. Cheltuieli privind dobânzile

667. Cheltuieli privind sconturile acordate

668. Alte cheltuieli financiare

67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

671. Cheltuieli privind calamitatile și alte evenimente similare

68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTAREA LA INFLAȚIE

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile și provizioanele

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri și cheltuieli

6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante

686. Cheltuieli financiare privind amortizarile și provizioanele

6862. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri și cheltuieli

6863. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare

6864. Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante

6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor

687. Cheltuieli privind provizioanele reglementate

688. Cheltuieli din ajustarea la inflație

68. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit

698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus*1)

-----------

*1) Se utilizează conform reglementărilor legale.

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI

701. Venituri din vânzarea produselor finite

702. Venituri din vânzarea semifabricatelor

703. Venituri din vânzarea produselor reziduale

704. Venituri din lucrări executate și servicii prestate

705. Venituri din studii și cercetări

706. Venituri din redevențe, locatii de gestiune și chirii

707. Venituri din vânzarea mărfurilor

708. Venituri din activități diverse

71. VARIATIA STOCURILOR

711. Variatia stocurilor

72. VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZARI

721. Venituri din producția de imobilizari necorporale

722. Venituri din producția de imobilizari corporale

74. VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE

741. Venituri din subvenții de exploatare

7411. Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri

7412. Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale consumabile

7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli din afară

7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului

7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări sociale

7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare

7417. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri

7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată

75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

754. Venituri din creanțe reactivate și debitori

758. Alte venituri din exploatare

7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități

7582. Venituri din donații și subvenții

7583. Venituri din vânzarea activelor și din alte operații de capital

7584. Venituri din subvenții pentru investiții

7588. Alte venituri din exploatare

76. VENITURI FINANCIARE

761. Venituri din imobilizari financiare

7611. Venituri din titluri de participare deținute la filiale în cadrul grupului

7612. Venituri din titluri de participare deținute la societăți din afară grupului

7613. Venituri din titluri de participare deținute în societăți asociate din cadrul grupului

7614. Venituri din titluri de participare deținute în societăți asociate din afară grupului

7615. Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului

7616. Venituri din titluri de participare strategice în afară grupului

7617. Venituri din alte titluri imobilizate

762. Venituri din investiții financiare

763. Venituri din creanțe imobilizate

764. Venituri din titluri de plasament cedate

7641. Venituri din titluri de plasament cedate - active imobilizate

7642. Venituri din titluri de plasament cedate - active circulante

765. Venituri din diferențe de curs valutar

766. Venituri din dobânzi

767. Venituri din sconturi obținute

768. Alte venituri financiare

77. VENITURI EXTRAORDINARE

771. Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare

78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTAREA LA INFLAȚIE

781. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare

7812. Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli

7813. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

7814. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

786. Venituri financiare din provizioane

7862. Venituri din provizioane pentru riscuri și cheltuieli

7863. Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

7864. Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

787. Venituri din provizioane reglementate

788. Venituri din ajustarea la inflație

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI ÎN AFARĂ BILANȚULUI

801. Angajamente acordate

8011. Giruri și garanții acordate

8018. Alte angajamente acordate

802. Angajamente primite

8021. Giruri și garanții primite

8028. Alte angajamente primite

803. Alte conturi în afară bilanțului

8031. Mijloace fixe luate cu chirie

8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie

8034. Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare

8035. Debitori din amenzi și penalități pretinse

8036. Redevențe, locatii de gestiune, chirii și alte datorii asimilate

8037. Efecte scontate neajunse la scadenta

8038. Alte valori în afară bilanțului

89. BILANȚ

891. Bilanț de deschidere

892. Bilanț de închidere

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE

90. DECONTĂRI INTERNE

901. Decontări interne privind cheltuielile

902. Decontări interne privind producția obținută

903. Decontări interne privind diferențele de preț

92. CONTURI DE CALCULATIE

921. Cheltuielile activității de baza

922. Cheltuielile activităților auxiliare

923. Cheltuieli indirecte de producție

924. Cheltuieli generale de administrație

925. Cheltuieli de desfacere

93. COSTUL PRODUCȚIEI

931. Costul producției obținute

933. Costul producției în curs de execuție

Capitolul 3 Formatul conturilor anuale

BILANȚ

încheiat la data de 31 decembrie 1999

- mii lei -

Nr. rd.

Sold la

începutul anului

sfârșitul anului

ACTIVE IMOBILIZATE

IMOBILIZĂRI NECORPORALE

Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801)

Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203-2803-2903)

Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare (ct. 2051+2052-2805-2905)

Fondul comercial (ct. 207-2807-2907)

Alte imobilizări necorporale (ct. 208-2808-2908)

Avansuri și imobilizări necorporale în curs (ct. 233+234-2933)

TOTAL: (rd. 01 la 06)

II.

IMOBILIZĂRI CORPORALE

Terenuri și construcții (ct. 2111+2112-2811-2911)

Instalații tehnice și mașini (ct. 2121+2122+2123+2124-2812-2912)

Alte instalații, utilaje și mobilier (ct. 2131+2132+2138-2813-2913)

Avansuri și imobilizări corporale în curs (ct. 2311+2321+2312+2322+2313+2323-2931)

TOTAL: (rd. 08 la 11)

III.

IMOBILIZĂRI FINANCIARE

Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului (ct. 261-2961)

Creanțe asupra societăților din cadrul grupului (ct. 2671+2672-2965)

Titluri sub formă de interese de participare (ct. 263-2963)

Creanțe din interese de participare (ct. 2675+2676-2967)

Titluri deținute ca imobilizări (ct. 262+264-2962-2964)

Alte creanțe (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)

Acțiuni proprii (ct. 2677-2968)

TOTAL: (rd. 13 la 19)

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 07+12+20)

ACTIVE CIRCULANTE

STOCURI

Materii prime și materiale consumabile (ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303±08+ +351+358+381±388-391-3921-3922-3951-3958-398)

Producția în curs de execuție (ct. 331+332+341±3481+3541-393-3941-3952)

Produse finite și mărfuri (ct. 345+346±3485±3486+3545+3546+356+357+361±368+371± ±378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)

Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 4091)

TOTAL: (rd. 22 la 25)

II.

CREANȚE

Creanțe comerciale (ct. 4092+4111+4118+413+418-491)

Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului (ct. 4511+4518-4951)

Sume de încasat din interese de participare (ct. 4521+4528-4952)

Alte creanțe (ct. 425+4282+4311+4312+4371+4372+4382+441+4424+4428+444+ 445+446+447+4482+4581+461+473-496+5187)

Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat (ct. 456-4953)

TOTAL: (rd. 27 la 31)

III.

INVESTIȚII FINANCIARE

Titluri de participare deținute la societăți în cadrul grupului (ct. 501-591)

Acțiuni proprii (ct. 502-592)

Alte investiții financiare (ct. 5031+5032+505+5061+5062+5Q81+5088-593-595-596-598+5113+5114)

TOTAL: (rd. 33 la 35)

CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI

(ct. 5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542)

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 26+32+36+37)

CONTURI DE REGULARIZARE (ct. 471+476)

DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE UN AN

Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni (ct. 1614+1615+1617+1681-169)

Sume datorate instituțiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)

Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419)

Datorii comerciale - furnizori (ct. 401+404+408)

Efecte de comerț de plătit (ct. 403+405)

Sume datorate societăților din cadrul grupului (ct. 1661+1685+2691+4511+4518)

Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1662+1686+2692+4521+4528)

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și alte datorii pentru asigurările sociale (ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+4311+4312+ +4371+4372+4381+4423+4428+441+444+446+447+4481+4551+4558+456+ 457+4582+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197+5199)

TOTAL: (rd. 40 la 47)

ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGAȚII CURENTE NETE (rd. 38+39-48-64)

TOTAL ACTIVE MINUS OBLIGAȚII CURENTE (rd. 21+49)

DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni (ct. 1614+1615+1617+1681-169)

Sume datorate instituțiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)

Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419)

Datorii comerciale - furnizori (ct. 401+404+408)

Efecte de comerț de plătit (ct. 403+405)

Sume datorate societăților din cadrul grupului (ct. 1661+1685+2691+4511+4518)

Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1662+1686+2692+4521+4528)

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale (ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+4311+4312+ +4371+4372+4381+4423+4428+441+444+446+447+4481+4551+4558+456+ 457+4582+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197+5199)

TOTAL: (rd. 51 la 58)

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI

Provizioane pentru pensii

Provizioane pentru impozite

Alte provizioane (ct. 141+1511+1512+1513+1518)

TOTAL PROVIZIOANE (rd. 60 la 62)

CONTURI DE REGULARIZARE (ct. 131+472+477)

CAPITAL ȘI REZERVE CAPITAL (rd. 66 la 68),

din care:

capital subscris nevărsat (ct. 1011)

capital subscris vărsat (ct. 1012)

patrimoniul regiei (ct. 1015)

II.

PRIME LEGATE DE CAPITAL (ct. 1041+1042+1043+1044)

III.

REZERVE DIN REEVALUARE

Sold C

(ct. 105)

Sold D

IV.

REZERVE (ct. 106) (rd. 73 la 76)

Rezerve legale (ct. 1061)

Rezerve pentru acțiuni proprii (ct. 1062)

Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063)

Alte rezerve (ct. 1068)

REZULTATUL REPORTAT

Profitul nerepartizat (ct. 117)

Pierderea neacoperită (ct. 117)

VI.

REZULTATUL EXERCIȚIULUI

Profit (ct. 121)

Pierdere (ct. 121)

Repartizarea profitului (ct. 129)

TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 65+69+70-71+72+77-78+79-80-81)

Patrimoniul public (ct. 1016)

TOTAL CAPITALURI (rd. 82+83)

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

încheiat la data de 31 decembrie 1999

- mii lei -

Denumirea indicatorului

Nr. rd.

Exercițiul precedent

financiar încheiat

Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 04)

Producția vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708)

Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707)

Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411)

Variația stocurilor

Sold C

(ct. 711)

Sold D

Producția efectuată în scopuri proprii și capitalizată (ct. 721+722)

Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417)

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01+05-06+07+08)

5.a.

Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile (ct. 601+602-7412)

Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608)

Alte cheltuieli din afară (cu energia și apa) (ct. 605-7413)

Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607)

Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16)

Salarii (ct. 641-7414)

Cheltuieli cu asigurările și protecția socială (ct. 645-7415)

7.a.

Ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale (rd. 18-19)

a.1.

Cheltuieli (ct. 6811+6813)

a.2.

Venituri (ct. 7813)

7.b.

Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-22)

b.1.

Cheltuieli (ct. 654+6814)

b.2.

Venituri (ct. 754+7814)

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26)

8.1.

Cheltuieli privind prestațiile externe (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)

8.2.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (ct. 635)

8.3.

Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate (ct. 658)

Ajustări privind provizioanele pentru riscuri și cheltuieli și provizioanele reglementate (rd. 28-29)

Cheltuieli (ct. 6812+687)

Venituri (ct. 7812+787)

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 10 la 14+17+20+23+27)

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

- -

Profit (rd. 09-30) Pierdere (rd. 30-09)

Venituri din interese de participare (ct. 7613+7614+7615+7616)

din care în cadrul grupului

10.

Venituri din alte investiții financiare și creanțe ce fac parte din activele imobilizate (ct. 7611+7612)

din care în cadrul grupului

11.

Venituri din dobânzi (ct. 766)

din care în cadrul grupului

Alte venituri financiare (ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788)

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33+35+37+39)

12.

Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante (rd. 42-43)

Cheltuieli (ct. 686)

Venituri (ct. 786)

13.

Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418)

din care în cadrul grupului

Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668+688)

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41+44+46)

REZULTATUL FINANCIAR

Profit (rd. 40-47)

Pierdere (rd. 47-40)

14.

REZULTATUL CURENT

Profit (rd. 31+48)

Pierdere (rd. 32+49)

15.

Venituri extraordinare (ct. 771)

16.

Cheltuieli extraordinare (ct. 671)

17.

REZULTATUL EXTRAORDINAR

Profit (rd. 52-53)

Pierdere (rd. 53-52)

VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52)

CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53)

REZULTATUL BRUT

Profit (rd. 56-57)

Pierdere (rd. 57-56)

18.

IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691)

19.

Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus (ct. 698)

REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI

Profit

Pierdere

NOTE LA CONTURILE ANUALE

1. Capitaluri proprii

2. Active imobilizate

3. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli și alte provizioane

4. Repartizarea profitului

5. Analiza rezultatului din exploatare

6. Situația creanțelor și datoriilor

7. Principii, politici și metode contabile

8. Acțiuni și obligațiuni

9. Informații privind salariații, administratorii și directorii

10. Alte informații

NOTA 1

------

CAPITALURI PROPRII

- mii lei -

Element de capital

Sold la 1 ianuarie

Transferuri*)

Sold la 31 decembrie

4=1+2-3

Ex. Capital social

Rezerve**)

---------------

*) Cu explicarea naturii acestora.

**) Se va prezenta scopul constituirii acestora, iar pentru rezervele din reevaluare se va prezenta și tratamentul fiscal aplicat.

NOTA 2

------

ACTIVE IMOBILIZATE

- mii lei -

Elemente de active*)

Valoare brută**)

Deprecieri***) (amortizare și provizioane)

Sold

la 1 ianuarie

Creșteri

Reduceri

Sold la 31 decembrie

Sold

la 1 ianuarie

Deprecierea înregistrată în cursul exercițiului

Reduceri sau reluări

Sold la 31 decembrie

4=1+2-3

8=5+6-7

--------------

*) Pentru "Cheltuielile de dezvoltare" și "Fondul comercial" se vor prezenta motivele imobilizarii și "perioada" de amortizare, cu justificarea acesteia.

**) Se vor prezenta modificările acesteia în funcție de tratamentele contabile aplicate.

***) Se vor prezenta ajustarile care privesc exercițiile viitoare.

NOTA 3

------

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI ȘI ALTE PROVIZIOANE

- mii lei -

Denumirea provizionului

Sold la 1 ianuarie

Transferuri*)

Sold la 31 decembrie

În cont

Din cont

4=1+2-3

--------------

*) Cu explicarea naturii acestora.

NOTA 4

------

REPARTIZAREA PROFITULUI

- mii lei -

Destinația

Suma

PROFIT NET DE REPARTIZAT:

Rezerva legală

Acoperirea pierderii contabile

Dividende

PROFIT NEREPARTIZAT

NOTA 5

------

ANALIZA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

- mii lei -

Indicatorul

Exercițiul precedent

Exercițiul curent

Cifra de afaceri netă

Costul bunurilor vândute și serviciilor prestate (3+4+5)

Cheltuielile activității de bază

Cheltuielile activității auxiliare

Cheltuielile indirecte de producție

Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2)

Cheltuielile de distribuție

Cheltuieli, administrative

Alte venituri din exploatare

10.

REZULTATUL DIN EXPLOATARE (6-7-8+9)

NOTA 6

------

SITUAȚIA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

- mii lei -

CREANȚE

Sold la 31 decembrie (col. 2+3)

Termen de lichiditate

Sub 1 an

Peste 1 an

Total, din care:

- mii lei -

DATORII*)

Sold la 31 decembrie (col. 2+3+4)

Termen de exigibilitate

Sub 1 an

1-5 ani

Peste 5 ani

Total, din care:

------------

- datoriile pentru care s-au depus garanții sau au fost efectuate ipotecari:

- valoarea datoriei;

- valoarea și natura garanțiilor;

- valoarea obligațiilor pentru care s-au constituit provizioane;

- valoarea obligațiilor privind plata pensiilor.

NOTA 7

------

PRINCIPII, POLITICI ȘI METODE CONTABILE

Se vor prezenta:

> Abaterile de la principiile contabile și schimbarea metodelor de evaluare, menționându-se:

* Natura;

* Motivele;

* Evaluarea efectului asupra patrimoniului, a rezultatului și poziției financiare.

> Tratamentele contabile alternative, menționându-se:

* Elementele afectate și valoarea acestora la costul istoric;

* Baza de evaluare adoptată;

* Ajustarile efectuate în vederea aplicării tratamentului contabil alternativ;

* Influența asupra rezultatului;

* Conținutul, limitele și modalitățile de aplicare.

> Suma dobânzilor incluse în costul de producție al activelor imobilizate și circulante cu ciclu lung de producție.

NOTA 8

------

ACȚIUNI ȘI OBLIGAȚIUNI

Se vor prezenta următoarele informații:

> Capital social subscris;

> Numărul și valoarea totală a fiecărui tip de acțiuni emise;

> Acțiuni rascumparabile:

* Data cea mai apropiată și data limita de răscumpărare;

* Caracterul obligatoriu sau nu al răscumpărării;

* Valoarea eventualei prime de răscumpărare.

> Acțiuni emise în timpul exercițiului financiar:

* Tipul de acțiuni;

* Număr de acțiuni emise;

* Valoarea nominală totală și valoarea încasată la distribuire;

* Drepturi legate de distribuție:

- număr, descriere și valoare acțiuni corespunzătoare;

- perioada de exercitare a drepturilor;

- prețul plătit pentru acțiunile distribuite.

> Obligațiuni emise:

* Tipul obligațiunilor emise;

* Valoarea emisă și suma primită pentru fiecare tip de obligațiuni;

* Obligațiuni emise de întreprindere, deținute de o persoană nominalizată sau imputernicita de aceasta:

- valoarea nominală;

- valoarea înregistrată în momentul plății.

NOTA 9

------

INFORMAȚII PRIVIND SALARIAȚII, ADMINISTRATORII ȘI DIRECTORII

Se vor face mențiuni cu privire la:

# Salarizare directori și administratori:

> Obligațiile contractuale cu privire la plata pensiilor către foștii directori și administratori:

- obligație totală pentru fiecare categorie.

> Valoarea avansurilor și creditelor acordate directorilor și administratorilor în timpul exercițiului:

- rata dobânzii;

- principalele clauze ale creditului;

- suma rambursata până la acea data.

> Obligații viitoare de genul garanțiilor asumate de întreprindere în numele acestora.

# Salariați:

> Număr mediu aferent exercițiului;

> Număr mediu (fiecare categorie);

> Salarii plătite sau de plătit aferente exercițiului;

> Cheltuieli cu asigurările sociale;

> Alte cheltuieli cu contribuțiile pentru pensii.

NOTA 10

--------

ALTE INFORMAȚII

a) Informații cu privire la prezentarea întreprinderii:

- sediul și forma juridică a întreprinderii;

- țara de înființare;

- adresa sediului oficial;

- etc.

b) Informații privind relațiile întreprinderii cu filiale, societăți asociate sau alte întreprinderi în care se dețin titluri de participare strategice:

- numele întreprinderilor;

- țara de înființare;

- adresa;

- etc.

c) Modalitatea folosită pentru exprimarea în moneda naționala a elementelor patrimoniale, a veniturilor și cheltuielilor exprimate inițial într-o moneda străină.

d) Informații referitoare la impozitul pe profit:

> Proporția între activitatea curenta și extraordinară.

> Reconcilierea între rezultatul exercițiului și rezultatul fiscal, asa cum este prezentat în declarația de impozit.

e) Cifra de afaceri:

> Prezentarea acesteia pe sectoare economice și tipuri de piețe de desfacere.

f) Cheltuielile cu chiriile și ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operational.

g) Onorariile plătite auditorilor.

*) Se vor menționa următoarele informații:

- clauzele legate de achitarea datoriilor și rata dobânzii aferente împrumuturilor;

Capitolul 4 Corespondenta Planului de conturi general cu formatul conturilor anuale

Acest document stabilește corespondenta Planului de conturi general cu formatul bilanțului și contului de profit și pierdere prevăzut în

Legea contabilității nr. 82/1991

și în volumul 1.

BILANȚ

Active imobilizate

Imobilizări necorporale

Cheltuieli de constituire

201

2801

Cheltuieli de dezvoltare, în măsura în care volumul 3 permite acestora să fie prezentate ca active

203

2803

2903

Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări necorporale

2051

2052

208

2805

2808

2905

2908

Fond comercial, în măsura în care a fost achiziționat

207

2807

2907

Avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție

233

234

2933

II.

Imobilizări corporale

Terenuri și construcții

2111

2112

2811

2911

Instalații tehnice și mașini

2121

2122

2123

2124

2812

2912

Alte instalații, utilaje și mobilier

2131

2132

2138

2813

2913

Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție

2311

2321

2312

2322

2313

2323

III.

Imobilizări financiare

2931

Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului

261

2961

Creanțe asupra societăților din cadrul grupului

2671

2672

2965

Titluri sub formă de interese de participare

263

2963

Creanțe din interese de participare

2675

2676

2967

Titluri deținute ca imobilizări

262

264

2962

2964

Alte creanțe

2673

2674

2678

2679

2966

2969

Acțiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)

2677

2968

Active circulante

Stocuri

Materii prime și consumabile

301

3021

3022

3023

3024

3025

3026

3028

303

308

351

358

381

388

391

3921

3922

3951

3958

398

Producția în curs de execuție

331

332

341

3481

3541

393

3941

3952

Produse finite și mărfuri

345

346

3485

3486

3545

3546

356

357

361

368

371

378

3945

3946

3953

3954

3956

3957

396

397

4428

Avansuri pentru cumpărări de stocuri

4091

II.

Creanțe

(Sumele ce trebuie să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element)

Creanțe comerciale

4092

4111

4118

413

418

491

Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului

4511

4518

4951

Sume de încasat din interese de participare

4521

4528

4952

Alte creanțe

425

4282

4311

4312

4371

4372

4382

441

4424

4428

444

445

446

447

4482

4581

461

473

496

5187

Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat

456

4953

III.

Investiții financiare

Titluri de participare deținute la societăți din cadrul grupului

501

591

Acțiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)

502

592

Alte investiții financiare

5031

5032

505

5061

5062

5081

5088

593

595

596

598

5113

5114

IV.

Casa și conturi la bănci

5112

5121

5124

5125

5311

5314

5321

5322

5323

5328

5411

5412

542

Cheltuieli în avans și venituri angajate

471

476*)

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

1614

1615

1617

1681

169

Sume datorate instituțiilor de credit

1621

1622

1624

1625

1627

1682

5191

5192

5198

Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cât nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

419

Datorii comerciale - furnizori

401

404

408

Efecte de comerț de plătit

403

405

Sume datorate societăților din cadrul grupului

1661

1685

2691

4511

4518

Sume datorate privind interesele de participare

1662

1686

2692

4521

4528

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale

1623

1626

167

1687

2698

421

423

424

426

427

4281

4311

4312

4371

4372

4381

441

4423

4428

444

446

447

4481

4551

4558

456

457

4582

462

473

509

5186

5193

5194

5195

5196

5197

5199

Active circulante, respectiv obligații curente nete

Subtotal

Total active minus obligații curente

Subtotal

Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

1614

1615

1617

1681

169

Sume datorate instituțiilor de credit

1621

1622

1624

1625

1627

1682

5191

5192

5198

Avansuri încasate în contul comenzilor, atâta timp cât nu sunt prezentate separat ca deduceri din stocuri

419

Datorii comerciale - furnizori

401

404

408

Efecte de comerț de plătit

403

405

Sume datorate societăților din cadrul grupului

1661

1685

2691

4511

4518

Sume datorate privind interesele de participare

1662

1686

2692

4521

4528

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale

1623

1626

167

1687

2698

421

423

424

426

427

4281

4311

4312

4371

4372

4381

441

4423

4428

444

446

447

4481

4551

4558

456

457

4582

462

473

509

5186

5193

5194

5195

5196

5197

5199

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Provizioane pentru pensii și alte obligații similare

Provizioane pentru impozite

Alte provizioane

141

1511

1512

1513

1518

131

Venituri în avans și cheltuieli angajate

472

477*)

*) Se utilizează potrivit normelor emise de Ministerul Finanțelor.

Capital și rezerve

Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și cel nevărsat)

1011

1012

1015

1016

Prime de capital

1041

1042

1043

1044

III

Rezerve din reevaluare

105

Rezerve

Rezerve legale

1061

Rezerve pentru acțiuni proprii

1062

Rezerve statutare sau contractuale

1063

Alte rezerve

1068

Rezultatul reportat

117

Rezultatul exercițiului financiar

121

129

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Cifra de afaceri netă

701

702

703

704

705

706

707

708

7411

Variația stocurilor de produse finite și produse în curs de execuție

711

Producția efectuată în scopuri proprii și capitalizată

721

722

Alte venituri din exploatare

7417

758

Cheltuieli cu materii prime și consumabile

601

602

603

604

606

607

608

7412

Alte cheltuieli din afară (cu energia și apa)

605

7413

Cheltuieli cu personalul

Salarii

641

7414

Cheltuieli cu asigurările sociale, cu menționarea separată a celor referitoare la pensii

645

7415

Ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale

6811

6813

7813

Ajustarea valorii activelor circulante

654

6814

754

7814

Alte cheltuieli de exploatare

611

612

613

614

621

622

623

624

625

626

627

628

635

658

6812

687

7416

7812

787

Profitul sau pierderea din exploatare

Subtotal

Venituri din interese de participare

7613

7614

7615

7616

10.

Venituri din alte investiții financiare și creanțe ce fac parte din activele imobilizate, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului

7611

7612

11.

Venituri din dobânzi și alte venituri similare, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului

7617

762

763

764

765

766

767

768

788

12.

Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante

686

786

13.

Cheltuieli privind dobânzile și alte cheltuieli similare, cu menționarea separată a celor ce privesc societățile din cadrul grupului

663

664

665

666

667

668

688

7418

14.

Rezultatul curent

Subtotal

15.

Venituri extraordinare

771

16.

Cheltuieli extraordinare

671

17.

Rezultatul extraordinar

Subtotal

18.

Impozit pe profit

691

19.

Alte impozite care nu apar în elementele de mai sus

698

20.

Rezultatul exercițiului financiar

NOTĂ:

Unele conturi sunt bifunctionale și pot avea solduri atât creditoare, cat și debitoare. Corespondenta acestor conturi trebuie să fie facuta conform soldurilor; de exemplu:

4511 [B II 2] sau [D6 și G6]

4518 [B II 2] sau [D6 și G6]

Anumite conturi se cuprind atât la lit. D, cat și la lit. G. Este posibil ca aceste conturi sa conțină solduri exigibile (parțial sau total) în cursul unui exercițiu financiar sau după închiderea acestuia. În acest caz, contul va fi împărțit între D (termen scurt) și G (termen lung).

Capitolul 5 Explicarea unor termeni utilizați și colaterali acestora

1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizează pe o perioadă scurta în activitatea întreprinderii și, în general, participa la un singur circuit economic, modificandu-și în permanenta forma.

2. Activele imobilizate sunt activele unei întreprinderi destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia.

3. Activitatea de dezvoltare reprezintă activitatea desfășurată în scopul aplicării rezultatelor cercetării sau a altor cunoștințe în cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau substanțial îmbunătățite, înainte de începerea producției sau utilizării în scopuri comerciale.

4. Activitatea curenta este activitatea desfășurată de o întreprindere potrivit obiectului sau de activitate, inclusiv activitățile legate de/derivate din realizarea acestuia.

5. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacții diferite de activitățile curente ale întreprinderii și care nu apar frecvent sau cu regularitate.

6. Brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare reprezintă drepturi de proprietate industriala sau intelectuală, după caz.

7. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge în mod substanțial unele de altele.

8. Capitalul propriu reprezintă dreptul acționarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor acesteia.

9. Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile înregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii întreprinderii ca persoana juridică distinctă.

10. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activității de dezvoltare sau care pot fi alocate în mod rațional acesteia.

11. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentată la poziția 1 în contul de profit și pierdere, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri și servicii ce intră în categoria activităților curente ale întreprinderii, după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată și a altor impozite și taxe aferente.

12. Concesiunea este convenția prin care o persoană fizica sau juridică dobândește dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil, concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe bază de contract.

13. Contabilitatea generală, denumita și financiară, reprezintă ansamblul operațiunilor de înregistrare a existenței și miscarii elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi pe baza regulilor și normelor speciale.

În România, normele unitare privind organizarea și conducerea acesteia sunt prevăzute de

Legea contabilității nr. 82/1991 , cu modificările ulterioare, și de prezentele reglementări, având ca obiectiv principal furnizarea informațiilor atât pentru necesitățile proprii, cat și în relațiile cu asociații sau actionarii, clienții, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane juridice și fizice, în sensul prevederilor art. 2 și art. 10 din legea mai sus menționată.

14. Conturile anuale cuprind bilanțul, contul de profit și pierdere și note.

15. Costul administrativ al raportului anual reprezintă costul de întocmire, distribuire și publicare a acestuia.

16. Costul de înlocuire sau curent net este costul potențial al unui activ pe care întreprinderea ar putea sa-l suporte în situația în care ar fi nevoita sa înlocuiască activul la data bilanțului.

17. Costul de producție este determinat prin adăugarea, la costul de achiziție al materiilor prime și consumabilelor utilizate, a costurilor înregistrate de întreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui bun. În plus, costul de producție mai poate cuprinde:

1) o pondere rezonabila din costurile înregistrate de întreprindere care sunt numai indirect atribuite producerii acelui bun, dar numai în măsura în care ele se referă la perioada de producție;

2) în cazul activelor cu ciclu lung de producție, dobânda la capitalul împrumutat pentru finanțarea producerii acelui bun, în măsura în care aceasta se acumuleaza în raport de perioada de producție.

Un activ cu ciclu lung de producție este un activ care necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi gata pentru utilizare sau vânzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioadă substantiala de timp pentru a fi aduse la stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investițiile și stocurile ce se produc în cantități mari, în mod repetat, într-o perioadă scurta de timp sau cu ciclu de producție normal, nu sunt active cu ciclu lung de producție. Activele care pot fi utilizate sau vândute în momentul în care au fost achiziționate nu sunt active cu ciclu lung de producție.

În cazul activelor circulante, costurile de distribuție nu pot fi incluse în costurile de producție.

18. Dividendele reprezintă partea din profitul net al întreprinderii, care se distribuie acționarilor sau asociaților.

19. Dividendele propuse sunt (1) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar care nu sunt plătite încă și (2) dividendele propuse pentru a fi plătite din profitul de distribuit, dar nu sunt încă aprobate.

20. Documentele justificative sunt documentele primare care probează legal o operațiune.

21. Drept de subscriere la alocarea acțiunilor reprezintă opțiunea oricărei persoane de a subscrie și dreptul de a cere alocarea de acțiuni provenind fie din conversia în acțiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie din alte surse.

22. Filiala este o societate controlată de societatea mama.

23. Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerț*1) care nu figurează în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la menținerea sau dezvoltarea potențialului de activități al întreprinderii, reprezentat de clientela, vad comercial, reputație, debusee, poziție geografică etc. Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporala care se determina ca diferența de achiziție între valoarea reală, stabilită ca valoare recunoscută de părți în cadrul tranzacțiilor directe, și valoarea înregistrată în contabilitate pentru bunurile identificabile care au făcut obiectul tranzacției.

----------------

*1) Definit în Codul comercial.

24. Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mama și toate filialele sale.

25. Interesele de participare reprezintă interesele deținute de o întreprindere în acțiunile unei alte întreprinderi. Interesele de participare sunt deținute pe termen lung în scopul garantarii contribuției la activitățile întreprinderii respective. Un interes în acțiuni include un interes ce poate fi convertit într-o participație în acțiuni și o opțiune de a achizitiona acțiuni sau orice fel de astfel de participatii, fără a se tine seama de faptul ca acțiunile la care se referă pot fi, după conversie sau după exercitarea opțiunii, neemise. O participație deținută în contul unei alte întreprinderi va fi tratata ca fiind deținută de întreprindere în sine. Interesele de participare cuprind investițiile în societățile asociate și investițiile strategice. O participare de 10% sau mai mult se presupune ca este o investiție strategica, dacă nu se demonstreaza contrariul.

26. Investiția directa reprezintă investiția care se realizează prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile și imobile sau orice alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate în bani, prin crearea sau extinderea unei societăți comerciale integral deținute de aceasta, a unei filiale, prin achiziționarea integrală a unei societăți existente, prin participarea parțială într-o societate noua sau existenta, cu sau fără posibilitatea de a exercita o influența directa asupra administrării societății.

27. Investiția de portofoliu reprezintă o alta investiție decât cea directa, care se realizează prin intermediul următoarelor categorii de instrumente: valori mobiliare specifice pieței de capital, instrumente specifice pieței monetare, instrumente de plasament colectiv, operațiuni în conturi curente, operațiuni în conturi de depozit.

28. Întreprinderea este unitatea patrimonială de tipul regiilor autonome, societăților comerciale pe acțiuni, societăților cu răspundere limitată sau alte tipuri de societăți comerciale, definite prin Legea nr. 31/1990, republicată, care întocmesc situații financiare ce reflecta activitatea proprie.

29. Obligațiile curente reprezintă obligațiile care:

* se asteapta să fie exigibile în cadrul ciclului normal de exploatare al întreprinderii;

* sunt exigibile în 12 luni de la data bilanțului.

Toate celelalte obligații reprezintă obligații pe termen lung (mai mare de un an).

30. Obligațiunea este valoarea mobiliară negociabila, care conferă deținătorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobânzile aferente sumei date cu împrumut.

31. Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică aparținând unei întreprinderi, implicit bunurile la care acestea se referă.

32. Piața (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o piața delimitata după criterii geografice.

33. Pragul de semnificație este o expresie a semnificatiei sau importantei relative a unei probleme în contextul situațiilor financiare. O problema sau valoare este considerată semnificativă dacă omiterea sa ar influența în mod vadit deciziile utilizatorilor situațiilor financiare.

34. Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit căruia informația contabila, pentru a fi credibila, trebuie ca evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă să fie reflectate în contabilitate în concordanta cu realitatea economică și nu numai cu forma lor juridică.

35. Producția imobilizata reprezintă costul lucrărilor și cheltuielile efectuate de întreprindere pentru ea însăși, care se înregistrează ca active imobilizate corporale și necorporale.

36. Raportul anual cuprinde situațiile financiare, raportul administratorilor și raportul auditorilor.

37. Sectorul de activitate (în sensul aprecierii cifrei de afaceri) reprezintă o parte distinctă a activității unei întreprinderi ce furnizează un produs sau un serviciu diferit, sau un grup diferit de produse sau servicii înrudite, în primul rând clienților din afară societății.

38. Situațiile financiare cuprind conturile anuale și notele la acestea.

39. Societatea asociata reprezintă o întreprindere în care investitorul are o influența semnificativă și care nu este nici filiala, nici afiliată. În mod normal, aceasta este evidențiată prin deținerea de către investitor a 20 până la 50% din acțiunile cu drept de vot ale întreprinderii asociate.

40. Societatea mama este societatea care are una sau mai multe filiale.

41. Titlurile de participare reprezintă drepturile sub forma de acțiuni și alte titluri cu venit variabil deținute în capitalul altor societăți comerciale a căror deținere durabila este considerată utila acesteia.

42. Titluri de participare strategice reprezintă titluri de participare care sunt deținute într-un procent de până la 20% și nu asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.

În situația în care titlurile de participare strategice sunt deținute într-un procent de sub 10%, sunt considerate interese minoritare.

43. Titlurile de participare deținute în societăți asociate reprezintă titluri de participare ale unei întreprinderi a căror deținere într-o proporție cuprinsă între 20-50 % asigura posibilitatea exercitării unei influente semnificative.

44. Valoarea contabila neta este suma la care este înregistrat un activ în bilanț după deducerea tuturor deprecierilor.

45. Valoarea de piața a unui activ reprezintă prețul care poate fi obținut pe o piața activa. O piața activa exista atunci când:

a) activele de pe piața sunt relativ omogene;

b) sunt cantități suficiente de asemenea active tranzacționate, în asa fel încât oricând pot fi gasiti potențiali cumpărători și vânzători;

c) prețurile sunt disponibile pentru a fi cunoscute de către public.

46. Valoarea reală (engl. fair value) este valoarea recunoscută de părți în cadrul tranzacțiilor directe.

47. Valoarea realizabila este prețul estimat la care activul poate fi vândut sau înstrăinat în mod normal, în jurul datei de închidere a bilanțului.

48. Valoarea realizabila neta reprezintă prețul de vânzare estimat la care activul ar putea fi vândut sau înstrăinat în mod normal, în apropierea datei de închidere a bilanțului, mai puțin costurile estimate pentru finalizare și costurile de vânzare necesare.

49. Valoarea recuperabila este suma pe care întreprinderea se asteapta sa o recupereze din utilizarea viitoare a unui activ, inclusiv valoarea sa reziduala în momentul înstrăinării.

50. Valoarea reziduala reprezintă valoarea neta pe care o întreprindere estimeaza sa o obțină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea cheltuielilor aferente cedarii.

51. Variatia stocurilor de produse finite și producție în curs de execuție reprezintă variatia în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție a stocurilor de produse și producție în curs de la finele perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și producției în curs, fără a lua în calcul provizioanele constituite pentru depreciere.

52. Venituri/cheltuieli angajate sunt veniturile/cheltuielile ce se înregistrează în exercițiul financiar în care au apărut, fără a tine seama de momentul efectiv al încasării/plății acestora.

53. Venituri/cheltuieli în avans sunt veniturile/cheltuielile care se încasează/plătesc în exercițiul financiar curent, dar care se referă la un exercițiu financiar ulterior.

54. Veniturile și cheltuielile extraordinare sunt venituri și cheltuieli care nu provin din activitățile curente ale întreprinderii și, ca urmare, nu apar frecvent sau cu regularitate.

VOLUMUL II

CADRUL GENERAL DE ÎNTOCMIRE ȘI PREZENTARE A SITUAȚIILOR FINANCIARE ELABORAT DE COMITETUL PENTRU STANDARDE DE CONTABILITATE INTERNAȚIONALE

PREFATA

Întreprinderi din întreaga lume întocmesc situații financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor externi. Deși astfel de situații financiare pot părea similare de la o țara la alta, exista diferențe care pot fi cauzate de o varietate de factori sociali, economici și juridici, precum și de faptul ca anumite tari, în momentul stabilirii cerințelor naționale, au avut în vedere necesitățile diversilor utilizatori ai situațiilor financiare.

Acești factori au condus la utilizarea de diverse definiții ale structurilor situațiilor financiare, cum sunt: active, datorii, capital propriu, venituri și cheltuieli. Totodată, acești factori au contribuit la utilizarea unor criterii diferite pentru recunoașterea structurilor din situațiile financiare și la opțiunea pentru diferite baze de evaluare. Aria de aplicabilitate și informațiile prezentate în situațiile financiare au fost, de asemenea, influentate.

Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internaționale (IASC) este angajat în atenuarea acestor diferențe, cautand sa armonizeze reglementările, standardele și procedurile contabile referitoare la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare. Acesta considera ca armonizarea se poate realiza cel mai bine punându-se accent pe întocmirea situațiilor financiare ce au ca scop furnizarea unor informații utile pentru adoptarea deciziilor economice.

Consiliul IASC considera ca situațiile financiare întocmite cu acest scop răspund necesităților comune majorității utilizatorilor. Aceasta se datorează faptului ca aproape toți utilizatorii iau decizii economice pentru:

a) a hotărî când sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă o investiție de capital;

b) a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;

c) a evalua capacitatea întreprinderii de a plati și de a oferi alte beneficii angajaților săi;

d) a evalua garanțiile pentru creditele acordate întreprinderii;

e) a determina politicile de impozitare;

f) a determina profitul și dividendele ce se pot distribui;

g) a elabora și utiliza date statistice despre venitul național;

h) a reglementa activitatea întreprinderilor.

Consiliul IASC recunoaște totuși ca guvernele pot stabili, în particular, cerințe diferite sau suplimentare pentru scopurile lor proprii. Cu toate acestea, aceste cerințe nu ar trebui sa influenteze în nici un caz situațiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori, decât în situația în care răspund și cerințelor acestora.

Situațiile financiare sunt, de regula, întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil și pe conceptul de menținere a nivelului capitalului financiar nominal. Alte modele și concepte ar putea fi mai adecvate pentru a satisface obiectivul de furnizare a informatiei, care să fie utila la luarea deciziilor economice, dar până în prezent nu exista un consens pentru aceasta modificare. Cadrul general a fost creat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de modele contabile și concepte privind capitalul și menținerea nivelului capitalului.

INTRODUCERE

Obiect și statut

1. Acest cadru general stabilește conceptele ce stau la baza întocmirii și prezentării situațiilor financiare pentru utilizatorii externi. Obiectivul acestui cadru este:

a) sprijinirea Consiliului IASC în elaborarea viitoarelor Standarde de Contabilitate Internaționale (IAS - Internațional Accounting Standards) și în revizuirea celor existente;

b) sprijinirea Consiliului IASC în promovarea armonizării reglementărilor, standardelor și procedurilor de contabilitate referitoare la prezentarea situațiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care să reducă numărul tratamentelor contabile alternative permise de IAS;

c) sprijinirea organismelor naționale de elaborare a standardelor, în procesul de dezvoltare a standardelor naționale;

d) sprijinirea celor ce întocmesc situații financiare conform IAS și de a face fața problemelor care nu se regăsesc în acestea;

e) sprijinirea auditorilor la formarea unei opinii referitoare la conformitatea situațiilor financiare cu IAS;

f) sprijinirea utilizatorilor la interpretarea informațiilor prezentate în situațiile financiare elaborate în conformitate cu IAS;

g) furnizarea de informații celor interesați de activitatea IASC privind modul de elaborare a standardelor.

2. Acest cadru nu constituie un Standard de Contabilitate Internațional și prin urmare nu defineste standarde privind evaluarea sau prezentarea unor anumite elemente de evaluare sau informații. Prevederile acestui cadru general nu primeaza în fața Standardului de Contabilitate Internațional specific.

3. Conducerea IASC recunoaște ca într-un număr limitat de cazuri poate exista un conflict între "cadrul general" și un Standard de Contabilitate Internațional. În acele cazuri în care exista un conflict, cerințele Standardului de Contabilitate Internațional primeaza asupra acelora din "cadrul general". Având în vedere ca activitatea conducerii IASC se orienteaza după "cadrul general" la elaborarea standardelor viitoare și la revizuirea celor existente, numărul cazurilor de conflict dintre "cadrul general" și IAS se va diminua.

4. "Cadrul general" va fi revizuit periodic pe baza experienței conducerii IASC în utilizarea acestuia.

Aria de aplicabilitate

5. "Cadrul general" abordeaza:

a) obiectivul situațiilor financiare;

b) caracteristicile calitative care determina utilitatea informațiilor din situațiile financiare;

c) definirea, recunoașterea și evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situațiile financiare;

d) conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului.

6. "Cadrul general" se referă la situațiile financiare cu scop general (denumite în continuare "situații financiare"), inclusiv la situațiile financiare consolidate. Aceste situații financiare sunt întocmite și prezentate cel puțin anual, venind în întâmpinarea nevoilor comune de informații ale unei sfere largi de utilizatori. O parte din acești utilizatori pot solicita, și au capacitatea de a obține, informații suplimentare față de cele conținute de situațiile financiare. Mulți utilizatori trebuie, totuși, să se bazeze pe situațiile financiare ca principala lor sursa de informații și, de aceea, astfel de situații financiare trebuie elaborate și prezentate, având în vedere necesitățile lor. Rapoartele financiare cu scop special, de exemplu, declarațiile și alte situații întocmite în scopuri fiscale, se situeaza în afară acestui "cadrul general". Cu toate acestea, "cadrul general" poate fi aplicat la elaborarea rapoartelor cu scop special acolo unde este posibil.

7. Situațiile financiare constituie o parte a procesului de raportare financiară. Un set complet de situații financiare include, de regula, un bilanț, un cont de profit și pierdere, o situație a modificărilor poziției financiare (care poate fi prezentată în diverse moduri, de exemplu, ca situație a fluxurilor de trezorerie sau situație a fluxurilor de fonduri), și acele note, precum și alte situații și materiale explicative care sunt parte integrantă a situațiilor financiare. Pot fi incluse, de asemenea, materiale și informații suplimentare sau derivate care vin în completarea acestora. Astfel de materiale și informații suplimentare se pot referi, de exemplu, la informații financiare despre segmentele industriale și geografice și la prezentarea efectelor variației prețurilor. Situațiile financiare, totuși, nu includ elemente ca: rapoartele directorilor, declarațiile președintelui, discutiile și analizele conducerii și elemente similare care pot fi incluse într-un raport financiar sau anual.

8. "Cadrul general" se aplică situațiilor financiare ale tuturor întreprinderilor comerciale, industriale, fie din sectorul public, fie din cel privat. Întreprinderea raportoare este întreprinderea pentru care exista utilizatori de informații pentru care situațiile financiare reprezintă principala sursa de informații financiare.

Utilizatorii și necesitățile de informare ale acestora

9. Utilizatorii de situații financiare includ investitorii prezenți și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, Guvernul și instituțiile acestuia, precum și publicul. Aceștia folosesc situațiile financiare pentru a-și satisface o parte din diversele lor necesitați de informații, cum sunt:

a) Investitorii. Ofertanții de capital și consultanții lor sunt preocupati de riscul inerent tranzacțiilor și de beneficiul adus de investițiile lor. Ei au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui sa cumpere, sa păstreze sau sa vândă. Actionarii sunt interesați și de informații care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a plati dividende.

b) Angajații. Personalul angajat și grupurile lor reprezentative (sindicate etc.) sunt interesați de informații privind stabilitatea și profitabilitatea întreprinderilor lor. Aceștia sunt interesați și de informații care le permit sa evalueze capacitatea întreprinderii de a oferi remunerații, pensii și alte avantaje, precum și oportunitati profesionale.

c) Creditorii financiari. Creditorii financiari sunt interesați de informații care le permit sa determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenta.

d) Furnizorii și alți creditori comerciali. Furnizorii și alți creditori comerciali sunt interesați de informații care le permit sa determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenta. Creditorii comerciali sunt probabil interesați de o întreprindere pe o perioadă mai scurta decât creditorii, numai dacă nu sunt dependenti de continuarea activității întreprinderii ca principal client.

e) Clienții. Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei întreprinderi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea.

f) Guvernul și instituțiile sale. Guvernul și instituțiile sale sunt interesate de alocarea resurselor și, implicit, de activitatea întreprinderilor. Aceștia solicita informații și pentru a reglementa activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală și ca baza pentru calculul venitului național și a altor indicatori statistici similari.

g) Publicul. Întreprinderile influențează publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, întreprinderile pot avea o contribuție substantiala la economia locală în multe moduri, având în vedere numărul de angajați și colaborarea cu furnizorii locali. Situațiile financiare pot ajuta publicul prin oferirea de informații despre evoluția recenta și tendintele legate de prosperitatea întreprinderii și a sferei activităților acesteia.

10. Deși nu toate necesitățile de informație ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situațiile financiare, exista cerințe comune tuturor utilizatorilor. Întrucât investitorii sunt ofertanții de capital de risc ai întreprinderii, furnizarea de situații financiare, care satisfac necesitățile lor, va satisface majoritatea necesităților altor utilizatori.

11. Responsabilitatea principala de a întocmi și prezenta situațiile financiare ale întreprinderii revine conducerii acesteia. Managerii acestora sunt interesați și de informațiile cuprinse în situațiile financiare, chiar dacă au acces la informații financiare și de gestiune suplimentare, care ajuta la înfăptuirea proceselor de planificare, luare a deciziilor și de control. Conducerea are capacitatea de a determina forma și conținutul unor astfel de informații suplimentare pentru a satisface propriile necesitați. Raportarea acestor informații depășește scopul prezentului "cadru general". Cu toate acestea, situațiile financiare publicate se bazează pe informațiile utilizate de conducere, despre poziția financiară, rezultatele și modificările poziției financiare ale întreprinderii.

OBIECTIVUL SITUAȚIILOR FINANCIARE

12. Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare ale întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

13. Situațiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesitățile comune ale majorității utilizatorilor. Totuși, situațiile financiare nu oferă toate informațiile de care utilizatorii au nevoie pentru luarea deciziilor economice, întrucât acestea, în mare măsura, releva efectele financiare ale unor evenimente din trecut și nu oferă, de regula, informații nefinanciare.

14. Situațiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele administrării întreprinderii de către conducatori, inclusiv modul de gestionare de către aceștia a resurselor încredințate. Acei utilizatori ce doresc sa evalueze modul de administrare sau responsabilitatea conducerii fac acest lucru pentru a putea lua decizii economice; aceste decizii pot viza, de exemplu, opțiunea de a păstra sau a vinde investiția în întreprinderea respectiva sau înlocuirea ori reconfirmarea conducerii.

Poziția financiară, performanta și modificările poziției financiare

15. Deciziile economice, care sunt luate de utilizatorii situațiilor financiare, necesita evaluarea capacității unei întreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului și a perioadei și siguranței generarii lor. În ultima instanța, de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea unei întreprinderi de a-și plati angajații și furnizorii, de a plati dobânzi, de a rambursa credite și de a remunera proprietarii acesteia. Utilizatorii sunt mai în măsura sa evalueze aceasta capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informații concentrate asupra poziției financiare, performantei și modificărilor poziției financiare a unei întreprinderi.

16. Poziția financiară a unei întreprinderi este influentata de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, lichiditatea și solvabilitatea sa, și de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care își desfășoară activitatea. Informațiile despre resursele economice controlate de întreprindere și capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informațiile despre structura financiară sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de creditare și modul în care profiturile și fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes față de întreprindere; acestea sunt utile și pentru anticiparea sanselor întreprinderii de a primi finanțare în viitor. Informațiile despre lichiditate și solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a-și onora angajamentele financiare scadente. Lichiditatea se referă la disponibilitățile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligațiilor financiare aferente acestei perioade. Solvabilitatea se referă la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

17. Informațiile despre performanta unei întreprinderi, în special profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens, informațiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informațiile despre performanțe sunt utile în a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile și pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.

18. Informațiile privind modificările poziției financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activitățile sale de exploatare, finanțare și investiții în perioada de raportare. Aceste informații sunt utile, oferind utilizatorului o baza pentru evaluarea capacității întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului și a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie. La întocmirea unei situații a modificărilor poziției financiare, fondurile pot fi definite în diverse moduri, cum ar fi: toate resursele financiare, fondul de rulment, lichiditatile sau numerarul. În acest "cadru general" nu s-a încercat definirea notiunii de "fonduri".

19. Informațiile privind poziția financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanț. Informațiile privind performanta sunt oferite, în primul rând, de contul de profit și pierdere. Informațiile privind modificările poziției financiare sunt furnizate în situațiile financiare prin intermediul unei situații distincte.

20. Părțile componente ale situațiilor financiare se interrelationeaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale acelorași tranzacții sau ale altor evenimente. Deși fiecare situație oferă informații diferite, este probabil ca nici una sa nu servească unui singur scop sau să ofere toate informațiile impuse de necesitățile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit și pierdere oferă o imagine incompleta a performantei dacă nu este folosit împreună cu bilanțul și situația modificărilor poziției financiare.

Note și materiale suplimentare

21. Situațiile financiare cuprind, de asemenea, note, materiale suplimentare, precum și alte informații. De exemplu, pot cuprinde informații suplimentare relevante pentru necesitățile utilizatorilor, referitor la elementele din bilanț și contul de profit și pierdere. Pot fi incluse, de asemenea, informații privind riscurile și incertitudinile ce afectează întreprinderea, precum și orice resurse și obligații care nu apar în bilanț (de exemplu, rezervele minerale). Informațiile despre segmentele geografice și industriale, precum și efectul modificării prețurilor asupra întreprinderii pot fi, de asemenea, oferite sub forma informațiilor suplimentare.

CONCEPTE DE BAZA

Contabilitatea de angajament

22. Pentru a-și atinge obiectivele, situațiile financiare sunt elaborate conform contabilității de angajament. Astfel, efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsura ce numerarul sau echivalentul sau este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în evidentele contabile și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente. Situațiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informații utilizatorilor nu numai despre tranzacțiile trecute, care au implicat plati și încasări, dar și despre obligațiile de plată din viitor și despre resursele privind încasările viitoare. Deci, acestea furnizează cele mai utile informații referitoare la tranzacții și la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor în luarea deciziilor economice.

Principiul continuității activității

23. Situațiile financiare sunt elaborate, de regula, pornind de la prezumția ca o întreprindere își va continua activitatea și în viitorul previzibil. Astfel, se presupune ca întreprinderea nu are intenția și nici nevoia de a lichidă sau reduce în mod semnificativ activitatea sa; dacă o astfel de intenție sau nevoie exista, s-ar putea să fie nevoie ca situațiile financiare să fie întocmite pe o baza diferita de evaluare și, în acest caz, vor fi prezentate informațiile referitoare la baza utilizata.

CARACTERISTICI CALITATIVE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE

24. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situațiile financiare. Cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea și comparabilitatea.

Inteligibilitatea

25. O calitate esențială a informațiilor furnizate de situațiile financiare este aceea ca ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest scop, se presupune ca utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a activităților economice, de notiuni de contabilitate și au dorința de a studia informațiile prezentate cu diligențele cuvenite. Totuși, informațiile asupra unor probleme complexe, care ar trebui incluse în situațiile financiare datorită relevantei lor în luarea deciziilor economice, nu ar trebui excluse doar pe motivul ca ar putea fi prea dificil de înțeles pentru anumiti utilizatori.

Relevanta

26. Pentru a fi utile, informațiile trebuie să fie relevante față de necesitățile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informațiile sunt relevante atunci când influențează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe aceștia sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

27. Rolul de previziune și cel de confirmare al informațiilor sunt în strânsă legătură. De exemplu, informațiile despre nivelul actual și structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceștia incearca sa previzioneze capacitatea întreprinderii de a profita de oportunitati și de a reactiona la situații nefavorabile. Aceleași informații au rolul de a confirma previziunile anterioare, de exemplu, modul în care întreprinderea poate fi structurată sau rezultatul activităților planificate.

28. Informațiile despre poziția financiară sau performanțele precedente sunt frecvent folosite ca baza pentru previzionarea poziției și performantei financiare viitoare și a altor probleme despre care utilizatorii sunt direct interesați, cum ar fi plata dividendelor și salariilor, modificările prețului garanțiilor, precum și capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente. Pentru a avea valoare previzionala, informațiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. Capacitatea de a previziona pe baza situațiilor financiare este îmbunătățită, totuși, prin maniera în care informațiile asupra tranzacțiilor și evenimentelor trecute sunt expuse. De exemplu, valoarea previzonata a contului de profit și pierdere este îmbunătățită dacă informațiile privind veniturile sau cheltuielile neobisnuite, anormale și cu frecventa rara sunt evidentiate separat.

Pragul de semnificație

29. Relevanta informatiei este influentata de natura sa și pragul de semnificație. În anumite cazuri, natura informatiei este suficienta, prin ea însăși, pentru a determina relevanta sa. De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influența evaluarea riscurilor și oportunitatilor întreprinderii, indiferent de dimensiunea rezultatelor obținute prin segmentul respectiv în perioada de raportare. În alte cazuri, atât natura cat și pragul de semnificație sunt importante, de exemplu, volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principala pe care o întreprindere ar trebui să le detina pentru a avea o activitate adecvată.

30. Informațiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare. Pragul de semnificație depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecate în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării gresite. Astfel, pragul de semnificație oferă mai degraba o limita, decât sa reprezinte o caracteristica calitativă primara pe care informația trebuie să o aibă pentru a fi utila.

Credibilitatea

31. Pentru a fi utila, informația trebuie să fie credibila. Informația are calitatea de a fi credibila atunci când nu conține erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere ca reprezintă corect ceea ce informația și-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, în mod rezonabil, sa reprezinte.

32. Informația poate fi relevanta, dar atât de puțin credibila sub aspectul naturii sau reprezentării, astfel încât recunoașterea acesteia să poată induce în eroare. De exemplu, dacă validitatea și valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu, nu ar fi adecvat pentru întreprindere sa înregistreze în bilanț întreaga suma a despăgubirilor cerute, deși ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate și a circumstanțelor conflictului într-o nota a situațiilor financiare.

Reprezentarea fidela

33. Pentru a fi credibila, informația trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacțiile și alte evenimente pe care aceasta fie și-a propus să le reprezinte sau ceea ce ar putea fi de asteptat, în mod rezonabil, sa reprezinte. De exemplu, bilanțul trebuie să reprezinte, în mod credibil, tranzacțiile și alte evenimente care se concretizează în active, datorii și capital propriu al întreprinderii la data raportarii și îndeplinesc criteriile de recunoaștere.

34. Cea mai mare parte a informațiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puțin credibila decât ar trebui. Aceasta nu se datorează partinirii, ci mai degraba dificultăților inerente, fie identificarii tranzacțiilor și a altor evenimente ce urmează a fi evaluate, fie conceperii și aplicării tehnicilor de evaluare și prezentare ce pot transmite mesaje care corespund acelor tranzacții și evenimente. În anumite cazuri, măsurarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incerta încât, întreprinderile, în general, nu le recunosc în situațiile financiare; de exemplu, deși majoritatea întreprinderilor generează fond comercial ("goodwill") în timp, de obicei este greu de identificat sau evaluat acest fond comercial în mod credibil. În alte cazuri, totuși, poate fi relevanta recunoașterea elementelor respective și prezentarea, în același timp, a riscului de eroare, ce planeaza asupra recunoașterii și evaluării lor.

Prevalenta economicului asupra juridicului

35. Pentru ca informația să prezinte, credibil, evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă, este necesar ca acestea să fie contabilizate și prezentate în concordanta cu fondul lor și cu realitatea economică, și nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacțiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanta cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau conventionala. De exemplu, o întreprindere înstrăinează un activ unei alte părți, într-un astfel de mod încât, documentele sa susțină transmiterea dreptului de proprietate părții respective; cu toate acestea, pot exista contracte care să asigure întreprinderii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. în astfel de circumstanțe, raportarea unei vânzări nu ar reprezenta, credibil, operațiunea încheiată (dacă într-adevăr ar exista o operațiune de aceasta natura).

Neutralitatea

36. Pentru a fi credibila, informația cuprinsă în situațiile financiare trebuie să fie neutra, adică lipsită de influente. Situațiile financiare nu sunt neutre dacă, prin selectarea și prezentarea informatiei, influențează luarea unei decizii sau formularea unui rationament pentru a realiza un rezultat sau obiectiv predeterminat.

Prudenta

37. Cei care elaborează situații financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care, inevitabil, planeaza asupra multor evenimente și circumstanțe, cum ar fi încasarea creanțelor indoielnice, durata de utilizare probabila a utilajelor și echipamentelor și numărul eventualelor reclamații cu privire la produsele în garanție. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii și valorii lor, dar și prin exercitarea prudentei în întocmirea situațiilor financiare. Prudenta înseamnă includerea unui grad de precautie în exercitarea rationamentelor necesare pentru a face estimarile cerute în condiții de incertitudine, astfel încât activele și veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile sa nu fie subevaluate. Totuși, exercitarea prudentei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberata a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și, de aceea, nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Integralitatea

38. Pentru a fi credibila, informația din situațiile financiare trebuie să fie completa în limitele rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului obținerii acelei informații. O omisiune poate face ca informația să fie falsa sau sa induca în eroare și astfel sa devină necredibila și defectuoasă din punct de vedere al relevantei.

Comparabilitatea

39. Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei întreprinderi în timp pentru a identifica tendintele în poziția financiară și performanțele sale. Utilizatorii trebuie, totodată, să poată compara situațiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le evalua poziția lor financiară, performanțele și modificările poziției financiare. Astfel, măsurarea și prezentarea efectului financiar al acelorași tranzacții și evenimente trebuie efectuate într-o maniera consecventa în cadrul unei întreprinderi și de-a lungul timpului pentru acea întreprindere, și într-o maniera consecventa pentru diferite întreprinderi.

40. O implicatie importanța a caracteristicii calității informatiei de a fi comparabila este ca utilizatorii să fie informati despre politicile contabile utilizate în elaborarea situațiilor financiare și despre orice schimbare a acestor politici, precum și efectele unor astfel de schimbări. Utilizatorii trebuie să fie în măsura sa identifice diferențele între politicile contabile pentru tranzacții și alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeași întreprindere de la o perioadă la alta, cat și de diferite întreprinderi. Conformitatea cu Standardele de Contabilitate Internaționale, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de întreprindere, ajuta la realizarea comparabilitatii.

41. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate și nu trebuie lăsată sa devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătățite. Nu este indicat pentru o întreprindere sa continue evidentierea în contabilitate în aceeași maniera pentru o tranzacție sau alt eveniment dacă metoda adoptată nu menține caracteristicile calitative de relevanta și credibilitate. Nu este indicat pentru o întreprindere nici sa lase politicile sale contabile neschimbate atunci când exista alternative mai relevante și credibile.

42. Deoarece utilizatorii doresc sa compare poziția financiară, performanta și modificările poziției financiare a unei întreprinderi în timp, este important ca situațiile financiare sa releve informații corespunzătoare pentru perioadele precedente.

Limite ce privesc informația relevanta și credibila

Oportunitatea

43. Dacă exista o întârziere exagerata în raportarea informatiei, aceasta își poate pierde relevanta. Conducerea poate fi nevoita sa aleagă între valoarea relativă a raportarii la un anumit moment și furnizarea de informații credibile. Pentru a furniza informații oportune, deseori poate fi necesară raportarea tuturor aspectelor unei tranzacții sau ale altui eveniment, înainte ca acestea să fie cunoscute, deși în acest fel este afectată credibilitatea. Dimpotriva, dacă raportarea este intarziata până când toate aspectele sunt cunoscute, informația poate fi foarte credibila, dar de utilitate redusă pentru utilizatorii care au trebuit, între timp sa ia decizii. Pentru a realiza un echilibru între relevanta și credibilitate, considerentul fundamental este satisfacerea adecvată a necesităților utilizatorilor în procesul de luare a deciziilor economice.

Raportul cost-beneficiu

44. Raportul cost-beneficiu este mai degraba o constrângere generală decât o caracteristica calitativă. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui să depășească costul furnizarii acesteia. Evaluarea beneficiilor și costurilor reprezintă, în fond, rezultatul unui rationament profesional. În plus, costurile nu sunt suportate, neapărat, de acei utilizatori care se bucura și de beneficii. De beneficii se pot bucura și alți utilizatori decât aceia pentru care informația este pregatita; de exemplu, furnizarea de informații suplimentare creditorilor poate reduce costurile indatorarii întreprinderii. Din acest motiv, testul cost-beneficiu este dificil de aplicat, oricărui caz particular. Cu toate acestea, cei abilitați sa emita standardele, ca și cei care întocmesc și utilizează situațiile financiare, ar trebui să fie constienti de aceasta limita.

Echilibrul între caracteristicile calitative

45. În practica, stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative este deseori necesară. În general, telul este de a realiza un echilibru adecvat între caracteristicile respective pentru a satisface obiectivul situațiilor financiare. Importanța relativă a caracteristicilor în diferite cazuri este o problemă de rationament profesional.

Imaginea fidela / Prezentarea fidela

46. Situațiile financiare sunt frecvent descrise ca prezentând o imagine fidela a poziției financiare, performantei și modificărilor poziției financiare a unei întreprinderi. Deși acest "cadru general" nu abordeaza direct astfel de concepte, aplicarea caracteristicilor calitative principale și a standardelor adecvate de contabilitate are, în mod normal, ca rezultat întocmirea unor situații financiare care reflecta, în general, o imagine fidela a situației întreprinderii.

STRUCTURILE SITUAȚIILOR FINANCIARE

47. Situațiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzacțiilor și ale altor evenimente, grupandu-le în clase cuprinzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite "structurile situațiilor financiare". Structurile bilanțului direct legate de evaluarea poziției financiare sunt activele, datoriile și capitalul propriu. Structurile contului de profit și pierdere legate în mod direct de evaluarea performantei sunt veniturile și cheltuielile. Situația modificărilor poziției financiare reflecta, de obicei, structurile din contul de profit și pierdere și modificările structurilor din bilanț; în consecința, cadrul general nu identifica structurile specifice acesteia.

48. Prezentarea acestor structuri în bilanț și în contul de profit și pierdere implica un proces de subclasificare. De exemplu, activele și datoriile pot fi clasificate după natura sau funcția lor în activitatea întreprinderii, cu scopul de a prezenta informații în cea mai folositoare maniera pentru utilizatori, în scopul adoptării deciziilor economice.

Poziția financiară

49. Elementele legate direct de evaluarea poziției financiare sunt activele, datoriile și capitalul propriu. Acestea sunt definite după cum urmează:

a) Un activ reprezintă o resursa controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

b) O datorie reprezintă o obligație actuala a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se asteapta să rezulte o ieșire de resurse care incorporeaza beneficii economice.

c) Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acționarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.

50. Definițiile activelor și datoriilor identifica elementele esențiale ale acestora, dar nu incearca sa specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanț. Astfel, definițiile includ și elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanț, deoarece nu satisfac criteriile de recunoaștere prezentate în paragrafele 82 - 98. Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către întreprindere, trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate din paragraful 83 înainte de a recunoaște un activ sau o datorie.

51. La stabilirea momentului în care un element satisface definitia activelor, datoriilor sau capitalurilor proprii, trebuie acordată atenție substanței și realității economice a acestuia și nu numai formei sale juridice. Astfel, de exemplu, în cazul contractelor de leasing financiar, substanța și realitatea economică reprezintă faptul ca locatarul obține beneficiile economice ale utilizării activului contractat pe cea mai mare parte a duratei de utilizare a acestuia în schimbul obligației de a plati pentru acest drept o sumă aproximativ egala cu valoarea reală a activului și dobânda aferentă. Din acest motiv, leasingul financiar da naștere unor elemente ce satisfac definițiile activelor și datoriilor și care sunt recunoscute în consecința în bilanțul locatarului.

52. Bilanțurile elaborate conform Standardelor de Contabilitate Internaționale actuale pot include și elemente ce nu satisfac definițiile activelor sau ale datoriilor și nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. Definițiile din paragraful 49 vor sta la baza revizuirilor viitoare ale Standardelor de Contabilitate Internaționale, cat și la baza elaborării unor noi standarde.

Active

53. Beneficiile economice viitoare încorporate în active reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar și echivalente ale numerarului către întreprindere. Acest potențial poate fi unul productiv, fiind parte a activităților de exploatare ale întreprinderii. De asemenea, se poate transforma în numerar sau echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieșirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producție care micșorează costurile.

54. De obicei, o întreprindere își utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii, capabile sa satisfacă dorintele sau necesitățile clienților; datorită faptului ca aceste bunuri sau servicii pot satisface aceste dorinte sau necesitați, clienții sunt dispusi sa plătească pentru a le obține, contribuind, astfel, la fluxul de trezorerie al întreprinderii. Numerarul în sine conferă un avantaj întreprinderii, datorită faptului ca se impune față de celelalte resurse.

55. Beneficiile economice viitoare încorporate în active pot intră în întreprindere în mai multe moduri. De exemplu, un activ poate fi:

a) utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producția de bunuri destinate vânzării de către întreprindere;

b) schimbat cu alte active;

c) utilizat pentru stingerea unei datorii; sau

d) repartizat acționarilor întreprinderii.

56. Multe active, de exemplu, terenurile și mijloacele fixe, au o formă fizica. Cu toate acestea, forma fizica nu este esențială pentru existenta unui activ, de aceea, brevetele și drepturile de autor (copyright) sunt active dacă se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare întreprinderii și dacă sunt controlate de aceasta.

57. Multe active, de exemplu, creanțele, terenurile și clădirile, sunt asociate cu drepturi legale, inclusiv cu dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate nu este esențial pentru determinarea existenței unui activ deși, de exemplu, o proprietate deținută într-un contract de leasing este un activ în cazul în care întreprinderea controlează beneficiile oferite de proprietatea respectiva. Deși capacitatea unei întreprinderi de a controla beneficiile este, de obicei, rezultatul drepturilor legale, cu toate acestea, un element poate satisface definitia unui activ, chiar și fără a exista un control legal. De exemplu, know-how-ul obținut dintr-o activitate de dezvoltare, poate satisface definitia unui activ atunci când întreprinderea controlează beneficiile acestui know-how ținându-l secret.

58. Activele unei întreprinderi rezultă din tranzacții sau evenimente anterioare. În mod normal, întreprinderile obțin activele prin cumpărarea sau producerea acestora, dar și alte tranzacții sau evenimente pot genera active, exemple ar putea fi proprietățile primite de întreprindere de la guvern ca parte a unui program de încurajare a creșterii economice într-o regiune și de descoperire a rezervelor minerale. Tranzacțiile sau evenimentele ce sunt asteptate în viitor nu generează prin ele însele active, de aceea, de exemplu, intenția de a cumpara un bun nu satisface, prin ea însăși, definitia unui activ.

59. Exista o legătură strânsă între ieșirile de numerar și generarea de active, dar nu este neapărat necesar ca cele doua sa coincida. De aceea, în momentul în care se produce o ieșire de numerar, aceasta poate insemna ca se urmărește obținerea de beneficii economice viitoare, dar nu este o dovadă concludenta ca elementul obținut corespunde definitiei unui activ. Similar, absenta unei iesiri de numerar nu exclude posibilitatea ca un element sa satisfacă definitia unui activ, și care poate fi recunoscut în bilanț, de exemplu, elemente care au fost donate unei întreprinderi pot satisface definitia unui activ.

Datorii

60. O caracteristica esențială a unei datorii este faptul ca întreprinderea are o obligație actuala. O obligație reprezintă un angajament sau o responsabilitate de a acționa într-un anumit fel. Legea poate impune întreprinderii să-și respecte obligațiile, ca o consecința a unui contract sau a unei cerințe legale. În mod normal, acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri și servicii primite. De asemenea, obligațiile apar și din activitatea normală, din dorința de a menține bune relații de afaceri sau de a se comporta într-o maniera echitabila. Dacă, de exemplu, o întreprindere decide sa remedieze defecțiunile produselor sale chiar și după ce perioada de garanție a expirat, sumele ce se asteapta să fie cheltuite în legătură cu bunurile deja vândute reprezintă datorii.

61. Trebuie facuta distincția între o obligație actuala și un angajament viitor. Decizia conducerii unei întreprinderi de a achizitiona active în viitor nu reprezintă, prin ea însăși, o obligație prezenta. În mod normal, obligația apare numai în momentul livrării activului sau în momentul în care întreprinderea are un acord irevocabil de cumpărare a activului. În cazul din urma, natura irevocabilă a acordului poate conduce la consecințe economice ca urmare a neonorarii obligației; de exemplu, din cauza existenței unei penalizări substanțiale, întreprinderea poate fi în imposibilitatea de a împiedica fluxul resurselor către o altă parte.

62. Stingerea unei obligații prezente implica, de obicei, renunțarea întreprinderii la anumite resurse care incorporeaza beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor celeilalte părți. Stingerea unei obligații prezente se poate face în mai multe moduri, de exemplu, prin:

a) plata în numerar;

b) transferul altor active;

c) prestarea de servicii;

d) înlocuirea respectivei obligații cu o alta obligație; sau

e) transformarea obligației în capital propriu.

O obligație poate fi stinsă și prin alte mijloace, cum ar fi renunțarea de către creditor la drepturile sale.

63. Datoriile rezultă din tranzacții sau alte evenimente trecute. De exemplu, achiziția de bunuri sau utilizarea serviciilor da naștere unor datorii comerciale (în afară cazului în care se face plata în avans sau se plătește în momentul livrării), iar primirea unui credit de la banca da naștere unei obligații de rambursare a creditului. De asemenea, o întreprindere poate recunoaște reduceri viitoare pe baza cumpărărilor anuale făcute de clienți, ca fiind obligații; în acest caz, vânzarea bunurilor din perioada anterioară este tranzacția care da naștere datoriei respective.

64. Unele datorii pot fi determinate doar prin utilizarea unui grad ridicat de estimare. Unele întreprinderi considera aceste datorii drept provizioane. În anumite tari, asemenea provizioane nu sunt privite ca datorii, deoarece conceptul de datorie este definit mai restrâns, în asa fel încât sa includă doar sumele ce pot fi stabilite fără a fi necesar să se facă estimari. Definitia unei datorii din paragraful 49 este bazată pe o abordare mai cuprinzatoare. Astfel, când un provizion implica o obligație prezenta și satisface restul definitiei, este o datorie, chiar dacă suma trebuie să fie estimată. Exemplele din această categorie se referă la provizioanele pentru plati ce trebuie făcute pentru garanțiile existente și provizioanele pentru acoperirea obligațiilor privind pensiile.

Capitalul propriu

65. Deși capitalul propriu este definit în paragraful 49 ca interes rezidual al acționarilor, acesta poate fi subclasificat în bilanț. De exemplu, într-o întreprindere, fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezintă alocarea rezultatului reportat și rezervele ce reprezintă ajustari pentru menținerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor utilizatorilor situațiilor financiare, când exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea întreprinderii de a distribui sau de a utiliza într-un alt mod capitalul sau propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca părțile care au interese în capitalul întreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului.

66. Constituirea rezervelor este cerută uneori de lege, de statut sau de alte acte normative, în scopul asigurării unei măsuri suplimentare de protecție împotriva efectelor pierderilor pentru întreprindere și creditorii acesteia. Pot fi constituite alte rezerve dacă legislația fiscală naționala asigura scutirea sau reducerea impozitului când se fac transferuri către astfel de rezerve. Existenta și mărimea unor asemenea rezerve legale, statutare și fiscale este o informație ce poate fi relevanta pentru luarea deciziilor utilizatorilor. Transferurile către asemenea rezerve sunt mai degraba alocari ale rezultatului reportat, decât cheltuieli.

67. Suma cu care este înregistrat capitalul propriu în bilanț depinde de evaluarea activelor și datoriilor. În mod normal, suma cumulată a capitalurilor proprii nu poate corespunde decât din întâmplare cu valoarea de piața a acțiunilor întreprinderii sau cu suma care ar putea fi obținută prin vânzarea pe elemente a activului net, sau a întreprinderii în întregime, presupunand continuitatea activității.

68. Activitățile comerciale și industriale se regăsesc, de obicei, sub forma întreprinderilor cu asociat unic, parteneriate, precum și a diferitelor tipuri de întreprinderi cu capital de stat. Cadrul legal și de reglementare pentru astfel de întreprinderi este adesea diferit de cel care se aplică în cazul societăților comerciale. De exemplu, pot exista unele restrictii în ceea ce privește repartizarea sumelor incluse în capitalurile proprii către proprietari sau către alți beneficiari. Totuși, definitia capitalului propriu, precum și alte aspecte ale acestui cadru general referitoare la capitalul propriu sunt valabile și pentru astfel de întreprinderi.

Performanta

69. Profitul este frecvent utilizat ca o măsura a performantei sau ca baza de referința pentru alți indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiției sau rezultatul pe acțiune. Veniturile și cheltuielile constituie elemente direct legate de măsurarea profitului. Recunoașterea și măsurarea veniturilor și a cheltuielilor, și deci a profitului, depind parțial de conceptele de capital și de menținere a nivelului capitalului, concepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare. Aceste concepte sunt prezentate în cadrul paragrafelor 102-110.

70. Elementele de venituri și cheltuieli sunt definite după cum urmează:

a) Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizează în cresteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor.

b) Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

71. Definițiile veniturilor și cheltuielilor surprind caracteristicile lor esențiale dar nu specifică criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit și pierdere. Criteriile de recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor sunt prezentate în paragrafele 82-98.

72. Veniturile și cheltuielile se pot regasi în contul de profit și pierdere în diferite moduri, astfel încât sa furnizeze informația relevanta pentru procesul decizional. De exemplu, se folosește adesea distincția între acele elemente de venituri și cheltuieli, care sunt rezultatul activităților curente ale întreprinderii și cele care nu sunt rezultatul acestor activități. Aceasta distincție se realizează plecand de la prezumția ca sursa unui element (de venituri sau cheltuieli) este relevanta în procesul de evaluare a capacității întreprinderii de a genera în viitor numerar și echivalente ale numerarului. De exemplu, activități intamplatoare, cum ar fi înstrăinarea unei investiții pe termen lung, nu pot aparea în mod curent. În procesul de separare a veniturilor și cheltuielilor în funcție de caracterul lor curent sau extraordinar, este necesară analiza naturii și activității întreprinderii. Elementele care pentru unele întreprinderi sunt rezultatul unor activități curente pot reprezenta, în cazul altor întreprinderi, activități extraordinare.

73. De asemenea, distincția dintre elementele de venituri și cheltuieli și combinarea acestora în diferite moduri permite întreprinderii să-și prezinte în mod variat performanțele. Aceste clasificari prezintă diferite grade de cuprindere. De exemplu, situația veniturilor poate include marja bruta, profitul din activitățile curente - înainte de impozitare, profitul din activitățile curente - după impozitare, și profitul net.

Venituri

74. Definitia veniturilor include atât venituri din activitățile curente, cat și câștiguri din orice alte surse. Veniturile din activitățile curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevențe și chirii.

75. Câștigurile reprezintă alte elemente care corespund definitiei veniturilor și pot aparea sau nu ca rezultat al activității curente a întreprinderii. Câștigurile reprezintă cresteri ale beneficiilor economice și, din acest punct de vedere, nu diferă ca natura de venituri. Prin urmare, în acest cadru, câștigurile nu sunt privite ca elemente separate.

76. Câștigurile includ, de exemplu, sumele rezultate în urma iesirii activelor pe termen mediu și lung. Definitia veniturilor include totodată și câștigurile nerealizate, de exemplu, cele rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament și cele rezultate din creșterea valorii contabile a activelor pe termen lung. Prezentarea câștigurilor în contul de profit și pierdere se realizează, de obicei, distinct, deoarece cunoașterea existenței acestora este importanța pentru procesul decizional. Câștigurile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta, exclusiv cheltuielile aferente.

77. Veniturile pot fi utilizate pentru achiziționarea de active sau pentru creșterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu, numerar, creanțe, bunuri și servicii primite în schimbul bunurilor și serviciilor furnizate. Veniturile pot rezultă, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o întreprindere poate furniza bunuri și servicii unui creditor în scopul lichidării unei datorii legate de un credit în derulare.

Cheltuieli

78. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum și acele cheltuieli care apar în procesul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. De exemplu, cheltuielile ce apar în cursul activităților curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile și amortizarea. Ele se regăsesc, de obicei, sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor, cum ar fi numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile și mijloacele fixe.

79. Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor și care pot aparea sau nu pe parcursul desfășurării activităților curente ale întreprinderii. Pierderile reprezintă diminuari ale beneficiilor economice și, din acest punct de vedere, nu diferă ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, în acest cadru general, ele nu sunt considerate ca structura distinctă.

80. În categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele rezultate din dezastre, cum ar fi inundatiile sau incendiile, precum și cele rezultate din ieșirea activelor pe termen lung. De asemenea, definitia cheltuielilor include și pierderile nerealizate, de exemplu, cele rezultate din creșterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De obicei, în contul de profit și pierdere, prezentarea pierderilor se efectuează distinct, datorită importantei cunoașterii existenței și valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate, de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

Ajustari pentru menținerea nivelului capitalului

81. Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor și datoriilor determina cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Deși aceste cresteri sau diminuari corespund definitiei veniturilor și cheltuielilor, ele nu sunt incluse în contul de profit și pierdere în baza anumitor concepte legate de menținerea nivelului capitalului. În schimb, ele sunt incluse în capitalul propriu, ca ajustari pentru menținerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare. Conceptele de menținere a nivelului capitalului sunt prezentate în paragrafele 102-110 din acest cadru general.

RECUNOAȘTEREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE

82. Recunoașterea este procesul incorporarii în bilanț sau în contul de profit și pierdere a unui element care îndeplinește criteriile de recunoaștere stabilite în paragraful 83. Acest proces implica descrierea în cuvinte a respectivului element și asocierea unei anumite sume, precum și includerea respectivei sume în totalul bilanțului sau al contului de profit și pierdere. Elementele care satisfac criteriile de recunoaștere trebuie prezentate în bilanț sau în contul de profit și pierdere. Nerecunoasterea acestor elemente nu poate fi corectată nici prin prezentarea politicilor contabile folosite, nici prin note sau informații suplimentare.

83. Un element care corespunde definitiei unei structuri a situației financiare trebuie recunoscut în cazul în care:

a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să între sau sa iasa în sau din întreprindere;

și

b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaștere în situațiile financiare, trebuie acordată atenție consideratiilor legate de pragul de semnificație prezentate în paragrafele 29 și 30. Interdependenta între structuri exista în cazul în care un element ce corespunde definitiei și îndeplinește criteriile de recunoaștere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impun automat recunoașterea unei alte structuri, de exemplu, un venit sau o datorie.

Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare

85. Conceptul de probabilitate este utilizat pentru criteriile de recunoaștere referitoare la gradul de incertitudine în realizarea unui beneficiu economic viitor, asociat unui element. Acest concept este impus de incertitudinea ce caracterizează mediul în care își desfășoară activitatea orice întreprindere. Evaluarea gradului de incertitudine legat de beneficiile economice viitoare ia în calcul informația disponibilă în momentul întocmirii situațiilor financiare. De exemplu, când încasarea unei creanțe a întreprinderii este probabila, în absenta oricărei probe care să demonstreze contrariul, se justifica recunoașterea creanței ca activ. În cazul unei diversitati mari a creanțelor, totuși, va fi considerată normală probabilitatea apariției unui grad de neincasare și, prin urmare, reducerea prognozata a beneficiului economic va fi înregistrată drept cheltuiala.

Credibilitatea evaluării

86. A doua condiție pe care un element trebuie să o îndeplinească pentru a fi recunoscut este ca acesta să aibă un cost sau o valoare ce poate fi evaluată în mod credibil, conform celor prezentate în paragrafele 31-38 ale acestui cadru general. în multe cazuri, costul sau valoarea trebuie estimate; folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esențială în elaborarea situațiilor financiare și nu influențează credibilitatea lor. În cazul în care, totuși, nu poate fi realizată o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut în bilanț sau în contul de profit și pierdere. De exemplu, încasările previzionate în urma unui proces în instanța pot corespunde definitiei activelor și veniturilor, precum și criteriului de probabilitate a realizării; totuși, dacă nu este posibila evaluarea credibila a câștigului, acestea nu pot fi înregistrate ca active sau ca venituri; aceste încasări previzionate trebuie, totuși, prezentate în cadrul unor note sau informații suplimentare.

87. Un element care, la un anumit moment, nu mai corespunde criteriilor de recunoaștere stabilite în paragraful 83, poate fi recunoscut mai târziu, ca urmare a unor circumstanțe sau evenimente ulterioare.

88. Informații referitoare la un element care are caracteristicile esențiale ale unei structuri a situațiilor financiare, dar nu îndeplinește criteriile de recunoaștere pot fi, totuși, prezentate în note și informații suplimentare. Acest procedeu este recomandat în cazul în care cunoașterea existenței acestui element este relevanta pentru evaluarea poziției financiare a întreprinderii, a performantei financiare sau a modificării poziției financiare, de către utilizatorii situațiilor financiare.

Recunoașterea activelor

89. Un activ este recunoscut în bilanț în momentul în care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere și activul are un cost sau o valoare, care pot fi evaluate în mod credibil.

90. Un activ nu este recunoscut în bilanț atunci când este improbabil ca ieșirea de numerar sa genereze beneficii economice pentru întreprindere în perioadele viitoare. În schimb, o astfel de tranzacție va avea ca efect recunoașterea unei cheltuieli în contul de profit și pierdere. Acest tratament nu înseamnă ca scopul pentru care s-au efectuat cheltuielile a fost altul decât obținerea unui beneficiu economic pentru întreprindere sau ca managementul a fost deficitar. Singura implicatie este aceea ca gradul de siguranță privind obținerea unui beneficiu într-o perioadă contabila ulterioară este insuficient pentru a garanta recunoașterea unui activ.

Recunoașterea datoriilor

91. O datorie este recunoscută în bilanț în momentul în care este probabil ca o ieșire de resurse, purtătoare de beneficii economice, va rezultă din lichidarea unei obligații prezente, iar valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi evaluată în mod credibil. În practica, obligațiile rezultate din contracte în care nu s-au respectat încă obligațiile contractuale (de exemplu, datoriile pentru stocuri comandate dar neprimite încă) nu sunt, în general, recunoscute ca datorii în situațiile financiare. Totuși, astfel de obligații pot corespunde definitiei datoriilor și în cazul în care criteriile de recunoaștere sunt îndeplinite în anumite circumstanțe, acestea pot fi recunoscute. În astfel de circumstanțe, recunoașterea datoriilor implica și recunoașterea activelor sau cheltuielilor aferente.

Recunoașterea veniturilor

92. Veniturile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o creștere a beneficiilor economice viitoare aferente creșterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil. Aceasta presupune ca recunoașterea veniturilor se realizează simultan cu recunoașterea creșterii activelor sau reducerii datoriilor (de exemplu, creșterea neta a activelor rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor sau descresterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

93. Procedurile adoptate în practica în mod normal pentru recunoașterea veniturilor, de exemplu cerința ca venitul să fie obținut, constituie aplicații ale criteriilor de recunoaștere prezentate în acest cadru general. Astfel de proceduri conduc, în general, la limitarea recunoașterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate credibil și care au un grad suficient de certitudine.

Recunoașterea cheltuielilor

94. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ sau creșterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil. De fapt, aceasta înseamnă ca recunoașterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoașterea creșterii datoriilor sau reducerii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).

95. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate și obținerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub numele de conectarea costurilor la venituri, implica recunoașterea simultană sau combinata a veniturilor și cheltuielilor care rezultă direct și concomitent din aceleași tranzacții sau alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor care contribuie la determinarea costului bunurilor vândute sunt recunoscute în același timp cu venitul din vânzarea bunurilor. Totuși, aplicarea conceptului conectarii în conformitate cu prevederile prezentului cadru general nu permite recunoașterea în bilanț a elementelor care nu corespund definitiei activelor sau datoriilor.

96. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe baza unei proceduri de alocare sistematica și rațională, atunci când se asteapta să se obțină beneficii economice în decursul mai multor perioade contabile și când asocierea acestora cu veniturile poate fi determinata doar vag sau indirect. Aceasta modalitate este deseori necesară în procesul recunoașterii cheltuielilor asociate cu utilizarea unor active, ca: terenuri și mijloace fixe, fond comercial, licențe și mărci de comerț; în astfel de cazuri, cheltuiala este prezentată ca amortizare. Aceste proceduri de alocare au drept scop recunoașterea cheltuielilor în cadrul perioadelor contabile în care se consuma sau expira beneficiile economice asociate acestor elemente.

97. O cheltuiala este recunoscută imediat în contul de profit și pierdere când un cost nu generează beneficii economice viitoare sau atunci când, și în măsura în care, viitoarele beneficii economice nu corespund, sau încetează sa mai corespundă condițiilor pentru recunoașterea în bilanț sub forma de activ.

98. O cheltuiala este, de asemenea, recunoscută în contul de profit și pierdere în acele cazuri în care apare o datorie fără recunoașterea unui activ, cum ar fi cazul în care datoria apare ca urmare a acordării de garanții pentru produsele vândute.

EVALUAREA STRUCTURILOR SITUAȚIILOR FINANCIARE

99. Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situațiilor financiare vor fi recunoscute în bilanț și în contul de profit și pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

100. Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situațiile financiare în combinatii variate. Ele includ următoarele:

a) Costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau echivalente ale numerarului sau la valoarea reală din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obținute în schimbul obligației sau, în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit) la valoarea ce se asteapta să fie plătită în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.

b) Costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului care ar trebui plătită dacă același activ sau unul asemănător ar fi achiziționat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea neactualizata în numerar sau echivalente ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligația.

c) Valoarea realizabila (de decontare a obligației). Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obținută în prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizata în numerar sau echivalente ale numerarului, care trebuie plătită pentru a achită datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.

d) Valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmează a fi generate în derularea normală a activității întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor iesiri de numerar, care se asteapta să fie necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.

101. Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situațiilor financiare este costul istoric. Acesta este, de obicei, combinat cu alte baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt, de obicei, înregistrate la minimul dintre cost și valoarea realizabila neta, titlurile tranzactionabile - la valoarea de piața, iar datoriile privind pensiile - la valoarea lor actualizată. Mai mult, unele întreprinderi utilizează costul curent, ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării prețurilor activelor nemonetare.

CONCEPTELE DE CAPITAL ȘI DE MENȚINERE A NIVELULUI CAPITALULUI

Conceptul de capital

102. În elaborarea situațiilor financiare, majoritatea întreprinderilor adopta conceptul financiar al capitalului. Conform acestui concept, ca de exemplu banii investiti sau puterea de cumpărare investită, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul reprezintă capacitatea de producție a întreprinderii, exprimată, de exemplu, în unități de producție pe zi.

103. Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să aibă la baza necesitățile utilizatorilor situațiilor financiare. Astfel, trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului în cazul în care utilizatorii situațiilor financiare sunt preocupati în primul rând de menținerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a întreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmărit în determinarea profitului, deși pot aparea anumite dificultăți de evaluare la punerea în practica a conceptului.

Conceptele de menținere a nivelului capitalului și de determinare a profitului

104. Conceptele privind capitalul prezentate în paragraful 102 conduc la apariția următoarelor concepte de menținere a nivelului capitalului:

a) Menținerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se obține doar dacă valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la sfârșitul perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetara) a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către proprietari și a oricăror contribuții din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate. Menținerea capitalului financiar poate fi evaluată atât în unități monetare nominale, cat și în unități de putere constanta de cumpărare.

b) Menținerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obține doar atunci când capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacități) la sfârșitul perioadei depășește capacitatea fizica productiva de la începutul perioadei, după ce s-a exclus orice distribuire către proprietari și orice contribuție din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.

105. Conceptul de menținere a nivelului capitalului ia în considerare modul în care o întreprindere defineste capitalul pe care dorește sa-l mențină. Acesta asigura legătură între conceptele de capital și cele de profit, deoarece oferă punctul de referința fără de care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiție esențială pentru distincția între rentabilitatea întreprinderii și rambursarea capitalului sau; doar intrările de active în plus față de sumele necesare pentru menținerea capitalului pot fi considerate profit, și deci câștig produs de capitalul investit. Astfel, profitul este valoarea care rămâne după ce cheltuielile (inclusiv ajustarile pentru menținerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depășesc veniturile, valoarea reziduala este o pierdere neta.

106. Conceptul de menținere a capitalului fizic necesita adoptarea costului curent ca baza de evaluare. Conceptul de menținere a capitalului financiar nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Selectarea bazei în cazul acestui concept depinde de tipul capitalului financiar pe care întreprinderea dorește sa-l mențină.

107. Diferența principala dintre cele doua concepte referitoare la menținerea capitalului este reprezentată de tratamentul efectelor variației prețurilor activelor și datoriilor întreprinderii. În termeni generali, o întreprindere și-a menținut capitalul dacă la sfârșitul perioadei are un capital egal cu cel de la începutul perioadei. Orice valoare în plus față de cea necesară pentru a menține capitalul la nivelul de la începutul perioadei este considerată profit.

108. Conform conceptului de menținere a capitalului financiar, unde capitalul este definit în termenii unităților monetare nominale, profitul reprezintă creșterea capitalului monetar nominal de-a lungul perioadei. Astfel, creșterile prețurilor activelor, care au loc de-a lungul perioadei, cunoscute sub numele de câștiguri din deținerea de active, reprezintă profit. Ele pot sa nu fie recunoscute în acest fel, până în momentul în care activele sunt puse în vânzare. Când conceptul menținerii capitalului financiar este definit în termenii unităților de putere constanta de cumpărare, profitul reprezintă creșterea puterii de cumpărare investită în cursul perioadei. Astfel, doar acea parte a creșterii prețurilor activelor care depășește creșterea nivelului general al prețurilor este considerată profit. Restul creșterii reprezintă o ajustare pentru menținerea capitalului, și ca atare reprezintă o parte a capitalului propriu.

109. Conform conceptului menținerii capitalului fizic, unde capitalul este definit în termenii capacității fizice de producție, profitul reprezintă creșterea acestui capital în cursul perioadei. Toate modificările de prețuri care afectează activele și datoriile întreprinderii sunt privite ca modificări în măsurarea capacității productive fizice a acesteia; astfel, ele sunt tratate ca ajustari de menținere a nivelului capitalului, care fac pare din capitalul propriu, și nu ca profit.

110. Alegerea bazelor de evaluare și a conceptului de menținere a nivelului capitalului vor determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situațiilor financiare. Diversele modele contabile prezintă grade diferite de relevanta și credibilitate și, ca și în alte domenii, managementul trebuie să caute un echilibru între relevanta și credibilitate. Acest cadru general se aplică unei game de modele contabile și oferă recomandări pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare elaborate sub modelul ales. În prezent, Consiliul IASC nu are intenția de a prescrie un anumit model, în afară de cazuri excepționale, ca de exemplu pentru acele întreprinderi care raportează în moneda unei economii hiperinflationiste. Totuși, în perspectiva evolutiilor pe plan mondial, aceasta intenție va fi revizuită.

---------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 3

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 5

Anexa LISTA AGENȚILOR ECONOMICI - PILOT

Capitolul 1 Reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare ale întreprinderii

Secțiunea 1 CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII

Secțiunea 2 EXERCIȚIUL FINANCIAR

Secțiunea 3 SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE*1) ALE ÎNTREPRINDERII

Secțiunea 4 FORMA ȘI CONȚINUTUL SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

Secțiunea 5 PRINCIPII ȘI REGULI CONTABILE

Secțiunea 6 APROBAREA ȘI SEMNAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII; APROBAREA DISTRIBUIRII PROFITULUI

Secțiunea 7 RAPORTUL ADMINISTRATORILOR

Secțiunea 8 AUDITUL

Secțiunea 9 APROBAREA ȘI DEPUNEREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ȘI A RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

Secțiunea 10 PUBLICAREA RAPORTULUI ANUAL AL ÎNTREPRINDERII

Capitolul 2 Planul de conturi general

Capitolul 3 Formatul conturilor anuale

Capitolul 4 Corespondenta Planului de conturi general cu formatul conturilor anuale

Capitolul 5 Explicarea unor termeni utilizați și colaterali acestora