Legea nr. 82/1991

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.

Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atît în moneda națională, cît și în valută.

Persoanele prevăzute la art. 1 au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească bilanț, respectiv dare de seamă contabilă în cazul instituțiilor publice, denumite, în prezenta lege, bilanț contabil.

Ministerul Economiei și Finanțelor stabilește categoriile de persoane care pot ține contabilitatea în partidă simplă, precum și cele care întocmesc bilanț contabil.

Înregistrările în contabilitate se fac cronologic și sistematic, potrivit planurilor de conturi și normelor emise în condițiile prevederilor art. 4.

Orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobîndind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, ori înregistrat în contabilitate, după caz.

Înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile și imobile se face la valoarea de achiziție, de producție sau la prețul pieței, după caz.

Creanțele și datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală.

Persoanele prevăzute la art. 1 au obligația să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activității; cel puțin o dată pe an pe parcursul funcționarii sale; în cazul fuzionării sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de lege.

Excepții de la regula inventarierii obligatorii anuale se aprobă de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Persoanele prevăzute la art. 1 organizează și țin contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul financiar-contabil, contabilul șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să posede studii economice superioare.

Contabilitatea persoanelor prevăzute la art. 1 poate fi organizată și ținută și de persoane juridice autorizate sau persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil. Acestea răspund potrivit legii.

Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității, potrivit prevederilor prezentei legi, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care au obligația gestionării patrimoniului.

Persoanele fizice prevăzute la alin. 1 răspund, împreună cu personalul din subordine, de ținerea contabilității potrivit legii.

În cazurile în care contabilitatea nu se ține de persoane autorizate, răspunderea revine patronului.

Obiectul contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și imobile, inclusiv solul, bogățiile naturale, zăcămintele și alte bunuri cu potențial economic, disponibilitățile bănești, titlurile de valoare, drepturile și obligațiile persoanelor prevăzute la art. 1, precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de acestea.

Deținerea de valori materiale și bănești sub orice formă și cu orice titlu, a oricăror drepturi și obligații patrimoniale, precum și efectuarea de operațiuni patrimoniale fără înregistrarea lor în contabilitate sînt interzise.

Contabilitatea mijloacelor fixe se ține pe categorii și pe fiecare obiect de evidență.

Contabilitatea valorilor materiale se ține cantitativ și valoric sau numai valoric.

În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește lunar.

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, potrivit legii.

Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sînt: registrul-jurnal, registrul-inventar și cartea mare.

Ministerul Economiei și Finanțelor poate excepta folosirea unora din aceste registre de către unele persoane prevăzute la art. 1.

Persoanele fizice și juridice care utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor au obligația să asigure respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub forma suporților tehnici și controlul datelor înregistrate în contabilitate.

Unitățile de informatica poarta răspunderea prelucrării cu exactitate a informațiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea și realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

Bilanțul contabil se întocmește obligatoriu anual, precum și în situația fuziunii sau încetării, potrivit legii, a activității persoanelor prevăzute la art. 1, după caz.

Pentru regiile autonome și societățile comerciale în care statul deține cel puțin 20% din capitalul social, precum și pentru alte persoane juridice, Ministerul Economiei și Finanțelor poate stabili întocmirea și depunerea bilanțurilor contabile și la alte perioade decît anual.

Bilanțul contabil se compune din: bilanț, contul de profit și pierderi, respectiv contul de execuție în cazul instituțiilor publice, anexe și raportul de gestiune.

Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate cînd acesta începe la data înființării, respectiv înmatriculării, potrivit legii, a persoanelor prevăzute la art. 1.

Bilanțul contabil, după aprobare, se publică în condițiile prevăzute de lege.

Bilanțul contabil anual se păstrează timp de 50 de ani.

În caz de încetare a activității persoanelor prevăzute la art. 1, bilanțul contabil, precum și registrele și celelalte documente la care se referă art. 25 se predau la arhivele statului în conformitate cu prevederile Legii fondului arhivistic național al României, dacă legea nu dispune altfel.

Un exemplar al bilanțului contabil anual se depune pînă cel mai tîrziu 15 aprilie anul următor, de către toate persoanele prevăzute la art. 1, la direcția generală județeana a finanțelor publice, respectiv a municipiului București.

Instituțiile publice și celelalte persoane juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite depun un exemplar din bilanțul contabil trimestrial și anual la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Ministerele, departamentele și celelalte organe ale administrației publice centrale, prefecturile, consiliile locale, consiliile județene și Consiliul municipiului București, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, depun la Ministerul Economiei și Finanțelor un exemplar din bilanțul contabil trimestrial și anual, potrivit normelor și la termenele stabilite de acesta.

Contabilitatea trezoreriei finanțelor publice se organizează în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și unităților sale subordonate și cuprinde: operațiunile privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat; constituirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială; gestiunea datoriei publice interne și externe, precum și alte operațiuni financiare efectuate în contul organelor administrației publice centrale.

Organizarea și conducerea contabilității trezoreriei finanțelor publice se efectuează potrivit normelor emise de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Ministerele, departamentele și celelalte organe centrale ale administrației publice, ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite, precum și instituțiile publice cu personalitate juridică din subordinea acestora organizează și conduc contabilitatea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială.

Contabilitatea bugetelor locale se organizează și se conduce la nivelul județelor și al municipiului București, municipiilor și sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, potrivit normelor stabilite de Ministerul Economiei și Finanțelor, care să asigure înregistrarea operațiunilor privind:

a) veniturile încasate și plățile efectuate în executarea bugetelor locale și a fondurilor cu destinație specială, constituite potrivit legii;

b) evidența transferurilor din bugetul de stat și a fondului de tezaur, constituit în condițiile legii.

Instituțiile de stat de subordonare locală, care au personalitate juridică și ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, organizează și conduc contabilitatea veniturilor și cheltuielilor, potrivit bugetului aprobat.

Ministerul Economiei și Finanțelor întocmește anual bilanțul pe ansamblul economiei naționale.

Obiectul principal al bilanțului pe ansamblul economiei naționale îl constituie patrimoniul național, cuprinzînd patrimoniul public și cel privat, inclusiv solul, bogățiile naturale, zăcămintele și alte bunuri cu potențial economic, evaluate în expresie bănească.

Evidenta în unități naturale sau natural-convenționale, după caz, a fondului funciar, fondului forestier, rezervelor de substanțe minerale utile și celorlalte resurse naturale ale solului și subsolului se realizează de către organele și unitățile care administrează, exploatează și folosesc bunurile respective.

Contravențiile prevăzute la art. 38 pct. 1 și 2 se sancționează cu amendă de la 20.000 la 50.000 lei, iar cele prevăzute la pct. 3 și 4, cu amendă de la 5.000 la 20.000 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de persoanele cu atribuții de control financiar și alte persoane anume împuternicite de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Contravențiilor prevăzute la art. 38 le sînt aplicabile dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.