Decizia nr. 214/1999

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , excepție ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 691/1999, aflat pe rolul Judecătoriei Orastie.

La apelul nominal a răspuns autorul excepției, Pompiliu Bota.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției arata ca dispozițiile

art. 40 din Legea nr. 82/1991

sunt neconstituționale, deoarece infracțiunea de fals intelectual la care face trimitere se săvârșește, potrivit prevederilor art. 150 alin. 2 din Codul penal, asupra înscrisurilor care emana de la autoritățile publice. Fapta penală de care este acuzat a fost săvârșită asupra înscrisurilor sub semnatura privată, prevăzută și sancționată de art. 290 din Codul penal cu închisoare de la 3 luni la 2 ani, pe când, pentru infracțiunea de fals intelectual prevăzută la art. 289 din Codul penal, pedeapsa este de la 6 luni la 5 ani. Autorul excepției considera, de asemenea, ca prin aplicarea aceleiași sancțiuni penale atât funcționarilor care savarsesc infracțiunea de fals asupra înscrisurilor care emana de la autoritățile publice, cat și celor care savarsesc aceasta infracțiune asupra înscrisurilor sub semnatura privată sunt incalcate dispozițiile art. 16 din Constituție și solicita admiterea excepției.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca dispozițiile

art. 40 din Legea nr. 82/1991

se aplică tuturor funcționarilor, atât publici, cat și privati, care efectuează cu știința înregistrări inexacte sau omit înregistrarea în contabilitate a unor documente specifice în scopul denaturarii veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare și elementelor patrimoniale, ce au drept consecința modificarea bilanțului contabil. Acesta considera ca dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție și de aceea solicita respingerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 5 august 1999 Judecătoria Orastie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , excepție ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 691/1999, aflat pe rolul acestei instanțe.

În motivarea excepției autorul considera ca prevederile

art. 40 din Legea nr. 82/1991

încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituția României, întrucât introduc o discriminare între funcționarii de stat și cei privati. "Referindu-se la greșelile de înregistrare în contabilitate - arata autorul excepției - textul acestui articol ( art. 40 din Legea nr. 82/1991 ) face trimitere doar la art. 289 din Codul penal - falsul intelectual. Rezultă ca pot fi sancționați numai contabilii care falsifica înscrisuri oficiale (înscrisuri care emana de la o unitate publică, conform alin. 2 al art. 150 din Codul penal)."

Instanța de judecată apreciază ca "excepția este vadit nefondata, deoarece prin

art. 40 din Legea nr. 82/1991

legiuitorul a înțeles sa incrimineze în mod special faptele agenților economici care înregistrează inexact sau nu înregistrează operațiuni în contabilitate, pentru a se putea sustrage de la plata obligațiilor fiscale aferente".

Potrivit

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile

art. 40 din Legea nr. 82/1991

se aplică tuturor persoanelor juridice sau fizice, dacă se afla în una dintre situațiile prevăzute de lege, adică dacă înregistrează greșit cu știința sau omit sa înregistreze în contabilitate date care conduc la denaturarea evidentei contabile.

Guvernul considera, de asemenea, neîntemeiată excepția, asa cum a fost formulată de autorul sau, și anume în limitele de sancționare și nu în elementele constitutive ale infracțiunii, care se găsesc în totalitate descrise în

art. 40 din Legea nr. 82/1991 .

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Textul

art. 40 din Legea nr. 82/1991 , criticat de autorul excepției, are următorul cuprins: "Efectuarea cu știința de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știința a înregistrărilor în contabilitate având drept consecința denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare și elementelor patrimoniale ce se reflecta în bilanțul contabil constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește conform legii." Autorul excepției considera ca acest text legal "face o discriminare între funcționarii publici și cei privati", incalcand astfel prevederile art. 16 din Constituție. În motivarea excepției autorul sau se referă generic la art. 16 din Constituție, articol care conține trei alineate. Este însă evident ca în realitate se are în vedere cuprinsul art. 16 alin. (1), care prevede: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."

Pentru a ajunge la concluzia neconstitutionalitatii

art. 40 din Legea nr. 82/1991

autorul excepției considera ca "dacă sunt incriminati atât funcționarii publici, cat și funcționarii privati, nu vor putea fi sancționați decât cei care falsifica înscrisuri oficiale, adică, practic, doar funcționarii (administratori, contabili) publici".

Luând în dezbatere excepția ridicată Curtea constata ca susținerile autorului excepției vizează neconstituționalitatea

art. 40 din Legea nr. 82/1991

în ceea ce privește limitele de sancționare, iar nu în ceea ce privește includerea în textul criticat a elementelor constitutive ale infracțiunii de fals intelectual la care acesta face trimitere - art. 289 din Codul penal. Dispozițiile acestui articol incrimineaza falsul intelectual, având următorul enunt: "Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știința de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani."

Prevederile

art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991

conțin o reglementare penală aflată într-o lege specială și ele incrimineaza o modalitate specifică de fals intelectual. Elementele constitutive ale infracțiunii sunt detaliate în

art. 40 din Legea nr. 82/1991 , iar în ceea ce privește pedeapsa, aceasta face trimitere la art. 289 din Codul penal.