Decizia nr. 78/2001
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Republicat prin 1
- Decizia nr. 130/2002 16 aprilie 2002 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Legea contabi…
Ce face acest act
Republică 1
- Decizia nr. 214/1999 7 decembrie 1999 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Legea contabi…
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 82/1991 24 decembrie 1991 (prevederi anume) a contabilității
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Mihai - președinte
Costica Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Cristina Radu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, excepție ridicată de Ștefan Tache în Dosarul nr. 7.840/1997 al Judecătoriei Buftea.
La apelul nominal răspunde Vasile Militaru, lipsind autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Partea prezenta solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocand în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 214 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 decembrie 1999.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 25 octombrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 7.840/1997, Judecătoria Buftea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, excepție ridicată de Ștefan Tache.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arata ca "prin modul total defectuos în care este redactat
art. 40 din Legea nr. 82/1991
sunt incalcate prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituția României, care garantează libertatea comerțului (inclusiv a activităților conexe), protecția concurentei loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Nu se arata în ce anume consta încălcarea prevederilor constituționale invocate. Se susține în schimb faptul ca
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991
este un text incriminator incomplet care nu prevede sancțiunea, ci face trimitere la art. 189 din Codul penal privind incriminarea falsului intelectual, deși elementele constitutive ale celor două infracțiuni nu sunt identice, în special în ceea ce privește subiectul activ special al infracțiunii.
Judecătoria Buftea, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția ridicată nu este intemeiata, întrucât dispozițiile
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, nu contravin prevederilor constituționale.
În conformitate cu dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, arata ca "dispozițiile
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, nu contravin prevederilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție", întrucât dispozițiile legale criticate "instituie o norma juridică de incriminare a unei fapte care are elemente definitorii atât în Codul penal, cat și în legea specială. Cumularea acestora este supusă regulilor de tehnica legislativă și nu are tangenta cu normele constituționale".
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția ridicată nu este intemeiata, arătând ca în speta "nu poate fi vorba despre o problemă de constituționalitate, cel mult putând fi discutata suficienta redactionala a textului
art. 40 din Legea nr. 82/1991 , republicată". Se mai arata ca prin dispoziția legală criticata "legiuitorul a înțeles sa stabilească faptele ce constituie infracțiune, încadrarea lor juridică din punct de vedere sanctionator, făcând trimitere, sub aspectul nivelului sancțiunii, la Codul penal în ideea unității de reglementare, ceea ce nu este interzis și nici neconstitutional".
Președintele Senatului nu și-a transmis punctul de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională constata ca este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Prin încheierea instanței de judecată Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 20 ianuarie 2000, dispoziții care au următorul conținut: "Efectuarea cu știința de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știința a înregistrărilor în contabilitate având drept consecința denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare și elementelor patrimoniale ce se reflecta în bilanțul contabil constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește conform legii."
Prevederile constituționale a căror încălcare este invocată sunt cele ale art. 134 alin. (2) lit. a), care au următorul conținut: "Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerțului, protecția concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;".
Examinând excepția de neconstituționalitate prin raportare la prevederile constituționale invocate de autorul excepției, Curtea constata ca textul
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, nu are nimic comun cu asigurarea libertății comerțului, a concurentei loiale sau a valorificării tuturor factorilor de producție și, prin urmare, dispozițiile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție nu sunt incidente în cauza.
Prevederile
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, se înscriu în cadrul reglementărilor legislative destinate sa prevină evaziunea fiscală, să asigure disciplina financiar-contabila, înregistrarea în evidentele tuturor regiilor autonome, societăților comerciale, instituțiilor și ale altor persoane juridice, în mod corect, a veniturilor și cheltuielilor. Acest text de lege are caracter penal, incriminand fapta intenționată de a evidenția date nereale ori de a omite înregistrarea unor date reale. El face trimitere la dispozițiile art. 289 din Codul penal privind infracțiunea de fals intelectual, preluand din structura acelei norme juridice "sancțiunea". Faptul ca elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în cele doua texte de lege nu sunt în totalitate identice nu are nici o relevanta, întrucât nici o norma constituțională nu interzice legiuitorului sa asimileze anumite fapte penale sub aspectul denumirii, al gravitatii și al sancțiunii aplicabile.
De altfel, Curtea Constituțională a mai fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, iar prin Decizia nr. 214 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 decembrie 1999, respingând excepția, Curtea a constatat ca aceasta dispoziție legală "incrimineaza o modalitate specifică de fals intelectual. Elementele constitutive ale infracțiunii sunt detaliate în
art. 40 din Legea nr. 82/1991 , iar în ceea ce privește pedeapsa, aceasta face trimitere la art. 289 din Codul penal". Cu privire la subiectul infracțiunii Curtea a reținut ca acesta poate fi "orice persoană, fără să se prevadă o calitate anume, care efectuează operațiuni contabile și operează cu știința, în aceasta calitate, înregistrări inexacte sau omite cu știința înregistrări, cu consecințele stabilite de această lege".
Soluția adoptată și considerentele avute în vedere în acea decizie sunt valabile și în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, excepție ridicată de Ștefan Tache în Dosarul nr. 7.840/1997 al Judecătoriei Buftea.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2001.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Cristina Radu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.