Decizia nr. 90/1999

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent șef

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 din Legea nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, excepție ridicată de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat a județului Cluj în Dosarul nr. 8.611/1998 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 mai 1999 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 1 iunie 1999.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 10 februarie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 8.611/1998, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 din Legea nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, excepție ridicată de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat a județului Cluj. Obiectul litigiului îl constituie contestația la executare introdusă de Societatea Comercială "IAMI" - S.R.L. Cluj-Napoca împotriva sentinței civile prin care s-a respins plângerea formulată împotriva unui proces-verbal de contravenție, încheiat de Garda financiară - secția Cluj. Prin acest act, în temeiul

Ordonanței Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, s-a aplicat sancțiunea amenzii și s-a dispus, totodată, confiscarea sumei ce depasea plafonul maxim admis pentru plati către persoane juridice. Contestatoarea solicita anularea actelor de executare pentru motivul ca

Ordonanța Guvernului nr. 26/1997 , modificând

Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 , nu mai prevede sancțiunea complementara a confiscării, iar, potrivit dispozițiilor

art. 12 din Legea nr. 32/1968 , dacă sancțiunea prevăzută de un nou act normativ pentru contravenția săvârșită anterior este mai ușoară, urmează să se aplice aceasta sancțiune ori sancțiunea aplicată pe baza vechiului act normativ se va executa doar în limitele noii sancțiuni.

Fața de aceasta sustinere Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat a județului Cluj a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 din Legea nr. 32/1968 , cu motivarea ca ele contravin principiului neretroactivitatii legii, consacrat prin dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție.

Exprimandu-și opinia, în conformitate cu prevederile

art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicată, instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate nu este intemeiata, întrucât, "în speta, nu este vorba de aplicarea legii mai favorabile, ci de o reglementare specială care prevede prin

art. 12 din Legea nr. 32/1968

ca, atunci când printr-o noua reglementare fapta nu mai constituie contravenție, ea nu mai este sancționată, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ, iar atunci când fapta a fost sancționată parțial, urmărirea încetează". Astfel, în opinia instanței, legea dispune tocmai pentru viitor.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se arata, în esenta, ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata, întrucât dispozițiile

art. 12 din Legea nr. 32/1968

încalcă principiul neretroactivitatii legii, înscris la art. 15 alin. (2) din Constituție, și ca "neretroactivitatea legii, ca principiu constituțional, este obligatorie pentru toate ramurile de drept, indiferent dacă acestea îl prevăd sau nu în mod explicit. Singura excepție statuata în Constituție este cea privind legea penală mai favorabilă. Pentru ca excepțiile sunt de stricta interpretare, apreciem ca nici o alta dispoziție legală nu poate aduce modificări acestui principiu constituțional, orice alte prevederi contrarii putând fi atacate pe calea controlului de constituționalitate". Se mai arata ca sancționarea contravențiilor are caracter administrativ și, prin urmare, nu se poate aplica în acest domeniu excepția referitoare la legea penală mai favorabilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției, și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Prin Încheierea din 10 februarie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 8.611/1998 al Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 din Legea nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, având următorul cuprins: "Dacă printr-un nou act normativ fapta nu mai este socotită contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ, iar sancțiunea aplicată și neexecutata până la această dată nu se mai executa.

Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară, se va aplica aceasta sancțiune, iar amenda aplicată potrivit vechiului act normativ se va executa numai până la limita maximului prevăzut în noul act normativ. În cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată în conformitate cu prevederile actului normativ în vigoare la data săvârșirii ei."

Examinând însă cererea formulată de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat a județului Cluj în susținerea excepției, se constată că aceasta privește doar dispozițiile alin. 1 și ale alin. 2 teza întâi ale

art. 12 din Legea nr. 32/1968 , astfel încât, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea urmează să soluționeze exclusiv excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale, iar nu și a dispozițiilor cuprinse în teza a doua a alin. 2.

Curtea constata ca prevederile alin. 1 al

art. 12 din Legea nr. 32/1968 , referitoare la nesanctionarea ori la neexecutarea sancțiunilor deja aplicate pentru fapte care nu mai sunt prevăzute de un nou act normativ ca fiind contravenții, precum și prima teza din alin. 2 al aceluiași articol, referitoare la aplicarea și la executarea sancțiunii mai ușoare, prevăzute de noul act normativ, consacra, în mod expres, retroactivitatea legii mai favorabile. Aceste dispoziții legale contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile".

Principiul neretroactivitatii este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia. Singura excepție pe care o îngăduie norma constituțională privește legea penală mai favorabilă.

Dispozițiile legale referitoare la constatarea și sancționarea contravențiilor nu sunt, în sistemul de drept românesc, norme de drept penal.

Legea nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, considerată lege generală în materie, reglementand cadrul juridic general al sanctionarii faptelor contravenționale, păstrează caracterul administrativ al acestei raspunderi. Deși dispozițiile art. 1 al menționatei legi, potrivit căruia: "Contravenția este fapta săvârșită cu vinovăție, care prezintă un pericol social mai redus decât infracțiunea și este prevăzută și sancționată ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor arătate în legea de fața", ar putea constitui o premisa a calificării faptelor contravenționale ca fiind fapte penale, totuși legiuitorul, prin alte prevederi ale legii, a optat pentru caracterul administrativ al sancțiunilor contravenționale. Astfel art. 7 alin. 1 prevede că "Amenda are caracter administrativ". În plus, analizând prevederile art. 46 al legii, potrivit cărora "Dispozițiile prezentei legi se intregesc cu dispozițiile Codului de procedura civilă, care se aplică în mod corespunzător", se poate observa ca legiuitorul a înțeles sa excludă, sub toate aspectele, caracterul penal în domeniul stabilirii și sanctionarii contravențiilor.

Având în vedere considerentele expuse, urmează să fie admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în alin. 1 și în alin 2 teza întâi ale

art. 12 din Legea nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat a județului Cluj în Dosarul nr. 8.611/1998 al Judecătoriei Cluj-Napoca și constata ca sunt neconstituționale dispozițiile alin. 1 și ale alin. 2 teza întâi ale

art. 12 din Legea nr. 32/1968

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Definitivă și obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 iunie 1999.