Decizia nr. 538/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 119/2010 30 iunie 2010 (prevederi anume) privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepție ridicată de Valeria Gherman în Dosarul nr. 8.755/107/2010 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 727D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 3 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 8.755/107/2010, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepția a fost ridicată de Valeria Gherman cu prilejul soluționării recursului introdus de Casa Județeană de Pensii Alba împotriva Sentinței civile nr. 529 din 16 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 8.755/107/2010 având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de stabilire a pensiei.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) și art. 20 din Constituție. În acest sens, arată că există o discrepanță enormă între motivele care au fost invocate de legiuitor cu prilejul adoptării
și rezultatele efective ale aplicării acestui act normativ, nefiind atinse obiectivele bugetare propuse. Din contră, recalcularea pensiilor speciale a reprezentat "o măsură profund pernicioasă pentru bugetul de stat, întrucât a accentuat într-un mod nerezonabil într-o societate democratică dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri și cheltuieli cu consecințe implicite majore pe termen scurt, mediu și lung asupra nivelului de trai a cărui finanțare de bază se asigură în principal din bugetul de stat." În continuare, susține că, pentru aceleași motive arătate mai sus, se încalcă prevederile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite și, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a doua din aceeași cartă, raportat la art. 65 pct. 1 și 2 din partea a IX-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor personalului diplomatic și consular, personalului aeronautic civil navigant și nenavigant, funcționarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaților, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și personalului Curții de Conturi nu sunt cel puțin egale cu 40% din totalul câștigului anterior al beneficiarului pensiei. În sfârșit, susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât afectarea dreptului la pensie reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate.
6. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă arată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituționalitate, dar consideră necesară sesizarea Curții Constituționale "spre a verifica dacă eventual dispozițiile potrivit cărora pensia reclamantei a fost recalculată nu sunt contrarii dispozițiilor constituționale ce prevăd egalitatea cetățenilor în fața legii, în sensul intervenirii unui reviriment al practicii acestei Curți."
7. În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
8. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziții potrivit cărora, "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: [...]
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea."
12. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la dispozițiile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, în care se arată că restricțiile și obligațiile prevăzute în această cartă nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care au fost prevăzute, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeași cartă referitor la dreptul la securitate socială și art. 65 pct. 1 și 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, privind calculul plăților periodice. De asemenea, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul de proprietate.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referindu-se la discrepanța existentă între obiectivele propuse de legiuitor prin adoptarea
și efectele aplicării acestui act normativ, Curtea, prin
Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, a statuat că această problemă vizează, în realitate, o previzionare inexactă a efectelor
Legii nr. 119/2010 , fapt care nu reprezintă un aspect de neconstituționalitate.
14. De asemenea, Curtea a reținut că "împrejurarea că în anul 2011 deficitul sistemului public de pensii a fost superior celui din anii precedenți trebuie raportată la ansamblul măsurilor pe care statul le-a luat în această perioadă, precum și la contextul social și economic. Or, Curtea constată că
nu a fost singurul act normativ adoptat în această perioadă în ceea ce privește materia dreptului la pensie, anul 2010 aducând după sine și adoptarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În același timp, contextul crizei economice pe care România a străbătut-o în această perioadă a produs efecte negative având multiple manifestări. Evoluția socială, creșterea numărului de asigurați și diminuarea numărului de contribuabili pot fi tot atâtea răspunsuri la problema creșterii deficitului sistemului de pensii publice."
15. Referindu-se la prevederile internaționale invocate și de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, Curtea, prin
Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , a reținut că în sistemul public de pensii cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obținute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci și la veniturile obținute pe întreaga perioadă de contribuție. Prevederile internaționale invocate nu stabilesc nici ele că veniturile în funcție de care se apreciază cuantumul pensiei sunt aferente ultimilor ani de contribuție.
16. Distinct față de cele reținute în
Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , Curtea precizează că procentajul prevăzut de art. 65 pct. 1 din partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei se raportează la veniturile avute de beneficiarul prestației de bătrânețe (al pensiei) anterior intervenirii riscului, respectiv anterior pensionării, și nu la cuantumul pensiei anterioare.
17. Cât privește critica raportată la dispozițiile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, prin
Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reținut că "partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de «bun», ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificația exproprierii".
18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valeria Gherman în Dosarul nr. 8.755/107/2010 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 iulie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.