Decizia nr. 140/1999

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, ridicată de Condrat Echimov, Alexandru Prodan și Nicolae Stoean în Dosarul nr. 2.209/1998 al Tribunalului Constanta - Secția penală.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 septembrie 1999 și au fost consemnate în încheierea din acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 5 octombrie 1999.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 7 mai 1999 Tribunalul Constanta - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 146 din Codul penal, excepție ridicată de Condrat Echimov, Alexandru Prodan și Nicolae Stoean într-o cauza penală privind pe autorii excepției, trimiși în judecata pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 215 și 282 din Codul penal.

În motivarea excepției autorii acesteia susțin ca dispozițiile art. 146 din Codul penal sunt neconstituționale, în partea referitoare la producerea unei pagube mai mari de 50.000.000 lei, text la care face trimitere alineatul ultim al art. 215 din Codul penal, potrivit căruia "Înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi". Se arata ca textul criticat contravine prevederilor art. 123 alin. (2) din Constituție, privind înfăptuirea justiției. Or, dacă judecătorul poate aprecia gravitatea perturbarii activității, el este limitat în cazul unei pagube materiale a carei valoare este mai mare de 50.000.000 lei, deoarece depășirea acestei limite duce automat la aprecierea faptei ca având consecințe deosebit de grave. Totodată textul art. 146 din Codul penal este neconstitutional și pentru că nu prevede, în locul stabilitatii legii, un element variabil și relativ, determinat de actualele realitati economice. Ca urmare a devalorizarii monedei naționale, consecințele deosebit de grave privesc în fapt o sumă actualizată de circa 10.000.000 lei. Consecința este, în opinia autorilor excepției, o imensa nedreptate, deoarece pentru o paguba care înseamnă, în valori reale, doar 10.000.000 lei se poate ajunge la o pedeapsă de maximum 20 de ani închisoare, la fel ca și pentru infracțiunea de omor, prevăzută în art. 174 din Codul penal.

Exprimandu-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, instanța de judecată apreciază ca aceasta este intemeiata, fiind o încălcare a prevederilor art. 123 alin. (2) din Constituție, deoarece textul art. 146 din Codul penal ingradeste libertatea de apreciere a judecătorului. Aceasta libertate este exclusa atâta timp cat paguba materială, stabilită de partea vătămată, depășește valoarea de 50.000.000 lei.

În conformitate cu dispozițiile

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere primit din partea Guvernului se considera ca legiuitorul a prevăzut doua criterii pentru stabilirea gravitatii consecințelor produse prin infracțiunile contra patrimoniului: unul constând în valoarea pagubei materiale produse, peste 50.000.000 lei, iar altul reprezentat de gravitatea perturbarii activității unei persoane juridice sau fizice. Guvernul apreciază ca prin stabilirea acestor criterii nu se aduce atingere principiului independentei judecătorilor, consacrat la art. 123 alin. (2) din Constituție, întrucât trimiterea la lege din cuprinsul dispozițiilor constituționale privește inclusiv legea penală, deci și art. 146 din Codul penal. Pe de altă parte, judecătorii nu sunt independenți față de lege, ei sunt chemați să aplice toate reglementările în vigoare, inclusiv art. 146 din Codul penal, astfel încât acest text nu aduce atingere principiului constituțional al independentei judecătorilor.

Dar, deși nu exista temeiuri care să justifice concluzia ca dispozițiile art. 146 din Codul penal sunt neconstituționale, în raport cu art. 123 alin. (2) din Constituție, Guvernul apreciază ca actualul criteriu de evaluare a consecințelor deosebit de grave, în funcție de producerea unei pagube mai mari de 50.000.000 lei, trebuie să fie reapreciat față de noile realitati economice. Guvernul se referă, în acest sens, la Decizia Curții Constituționale nr. 148/1998, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 146 din Codul penal, dar prin care s-a reținut și faptul ca limita de 50.000.000 lei, prevăzută de acest articol, nu mai reprezintă o valoare fixa față de care se impune un regim sanctionator mai sever. În aceeași decizie Curtea Constituțională a statuat ca, potrivit competentei sale, ea nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului, deoarece s-ar substitui Parlamentului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și prevederile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Din examinarea încheierii de sesizare, precum și a motivelor formulate de autorul excepției rezultă ca acesta a ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 146 din Codul penal numai în partea referitoare la limita valorică de 50.000.000 lei, stabilită pentru determinarea consecințelor deosebit de grave. Se susține, în esenta, ca acest text contravine dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii".