Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 791/2015

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal și ale art. 25 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor

prezumat în vigoare

Data actului
17 noiembrie 2015
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 91 din 8 februarie 2016
Citat de
3 acte
Citează
6 acte
Structură
1 articol · 16.514 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal și ale

art. 25 din Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Florian Caba în Dosarul nr. 1.005/337/2015 al Judecătoriei Zalău și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 834D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care, în prealabil, depune concluzii scrise, apoi prezintă situația de fapt în care se regăsește - cum s-a ajuns la cercetarea sa penală și la renunțarea la urmărirea penală -, evoluția sa profesională și funcțiile pe care le-a deținut în decursul timpului - din anul 1968 și până în prezent a posedat armă, fiind militar de profesie și demnitar al statului român, având gradul de general de brigadă, precum și funcții de comandă la structuri care au fost calificate ca fiind cele mai bune din armata României și care au reprezentat țara în relațiile externe. Astfel, prin modificările legislative operate asupra

Legii nr. 295/2004

și a Codului penal, s-a ajuns la situația în care nevizarea permisului de armă constituie infracțiune, aspect care generează opt consecințe legale și administrative, astfel că, atât la nivel local, cât și la nivel național a crescut, în mod artificial, fenomenul infracțional. În acest context arată că a depus un tabel comparativ cu modificările succesive, prin care se schimbă întreg conținutul prevederilor criticate. În esență, consideră că prevederile art. 342 din Codul penal sunt neconstituționale, raportat la art. 22 alin. (1) și art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, în măsura în care nu s-a parcurs înainte o procedură prealabilă prin care să se constate reaua-credință a posesorului de permis armă, astfel cum era prevăzut în legislația anterioară.

4. În final, solicită să se constate că prevederile art. 342 alin. (6) din Codul penal sunt neconstituționale în măsura în care nu s-a parcurs o procedură prealabilă, astfel cu era prevăzut anterior în legislație, respectiv inspectoratele de poliție să anunțe data, ora, locul etc., posesorului permisului să i se acorde un timp de la anunțate și până la prelungirea valabilității permisului, iar în ceea ce privește dispozițiile

art. 25 alin. (1)-(4) din Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, dorește ca acestea să revină la forma avută anterior, astfel cum erau cuprinse în art. 27 din aceeași lege.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, pe de o parte, față de prevederile constituționale invocate care nu sunt incidente în cauză, pe de altă parte, având în vedere faptul că autorul acesteia solicită modificarea dispozițiilor legale criticate în sensul de a exista obligativitatea organelor de poliție de a-l încunoștința pe deținătorul de armă cu privire la expirarea permisului de deținere. Totodată, menționează că prevederile art. 342 alin. (6) din Codul penal preiau infracțiunea prevăzută anterior de dispozițiile

art. 140 ale Legii nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, astfel că există o continuitate de reglementare în materie, iar în ceea ce privește obligațiile titularului de permis de armă, arată că nu se poate invoca necunoașterea legii, mai ales că este vorba de regimul armelor și munițiilor.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin Încheierea din 22 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.005/337/2015, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal și ale

art. 25 alin. (1)-(4) din Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Florian Caba într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate împotriva unei ordonanțe a procurorului prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală.

7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că această excepție s-ar soluționa dacă prevederile art. 342 din Codul penal s-ar completa în sensul că termenul se calculează de la data primirii înștiințării asupra expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă, astfel s-ar acoperi norma morală caracteristică echității ce trebuie să guverneze dispozițiile legii. În acest context, se apreciază că, pentru armonizarea prevederilor, este necesară completarea cu expresia "sau în cel mult 10 zile de la primirea înștiințării asupra expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă".

8. De asemenea, susține că, prin prevederile criticate, legiuitorul nu face diferență între persoana care, dintr-o omisiune sau neglijență, nu s-a prezentat în termen la vizarea permisului de armă, astfel pierzând dreptul de deținere al armei și devenind infractor, cele două fapte fiind simultane și suprapuse, și persoana care manifestă rea-voință sau săvârșește fapta cu intenție și vinovăție, după ce a fost avertizată în scris de către organele de poliție asupra necesității vizării permisului de armă și a consecințelor pe care și le asumă. Prin urmare, consecința faptei de a nu se prezenta la vizarea permisului de armă din omisiune sau neglijență și, prin urmare, omisiunea de a preda arma nu poate fi considerată infracțiune și sancționată precum utilizarea fără drept a unei arme de foc, deoarece fapta nu întrunește trăsăturile esențiale ce definesc infracțiunea, conform noului cod penal, respectiv ca fapta să fie săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei. Totodată, consideră că prevederile criticate nu sunt în acord cu dispozițiile și spiritul

Legii nr. 218/2002

privind organizarea și funcționarea Poliției Române, deoarece "anulează atribuțiile de prevenire a infracțiunilor și controlul activității din domeniul armelor și munițiilor, pe care trebuie să le întreprindă poliția".

9. Menționează că arma i-a fost oferită de către ministrul apărării naționale "în semn de apreciere pentru meritele în slujba patriei", iar prin obligarea la depunerea acesteia în păstrare la un armurier autorizat se exercită o ingerință asupra dreptului de proprietate, fiind încălcate și prevederile art. 22 din Constituție, întrucât consecințele omisiunii de a viza permisul de armă anulează dreptul de a deține o armă și, implicit, dreptul la autoapărare.

10. Judecătoria Zalău opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și arată că, într-adevăr, Constituția garantează prin art. 22 și 44 dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și dreptul la proprietate privată, însă aceste drepturi nu sunt încălcate prin reglementarea unui regim special și a unor proceduri pentru obținerea și păstrarea armelor, întrucât, la fel cum este respectat dreptul la viață al deținătorului unei arme, trebuie respectat și dreptul la viață al unei persoane asupra căreia ar putea fi folosită o armă de o persoană ce ar avea drept de folosire a armei nelimitat. Este firesc ca pentru deținerea și folosirea armelor și muniției să fie prevăzute proceduri stricte, care să nu lase loc interpretărilor, proceduri care să fie respectate la termen și întocmai, această materie fiind una deosebit de importantă. Dreptul de proprietate este un drept ce poate suferi anumite restrângeri, iar dreptul la viață, integritate psihică și fizică nu este afectat prin obligarea deținătorului de armă letală la prelungirea periodică a permisului de armă, acest drept nefiind unul ce impune în mod obligatoriu deținerea și folosirea unei arme letale.

11. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 342 alin. (6) din Codul penal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, și ale

art. 25 din Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, care au următorul cuprins:

- Art. 342 alin. (6) din Codul penal: "Nedepunerea armei și a muniției la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.";

-

Articolul 25

din Legea nr. 295/2004 : "Valabilitatea permisului de armă

(1) Permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri.

(2) În vederea prelungirii valabilității permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (1) la structura de poliție competentă în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul sau reședința cu armele înscrise în permis, precum și cu documentele stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Valabilitatea permisului de armă se prelungește de către autoritatea competentă pentru o perioadă de 5 ani, dacă titularul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) și i), iar armele destinate folosirii în condițiile prezentei legi au efectuată inspecția tehnică periodică.

(4) Permisul de armă conferă titularului drepturile prevăzute de lege și după radierea din acesta a armelor înstrăinate prin vânzare, donație, închiriere sau comodat, până la expirarea termenului de valabilitate."

15. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 22 referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în opinia autorului acesteia, această excepție "s-ar soluționa dacă prevederile art. 342 din Codul penal ar fi completate în sensul că termenul se calculează de la data primirii înștiințării asupra expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă și astfel s-ar acoperi norma morală caracteristică echității ce trebuie să guverneze dispozițiile legii", context în care se apreciază că, pentru armonizarea prevederilor, este necesară completarea cu expresia "sau în cel mult 10 zile de la primirea înștiințării asupra expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă".

17. Astfel, Curtea reține că, pe de o parte, prevederile

art. 25 din Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor reglementează aspecte referitoare la "Valabilitatea permisului de armă", statuând, în esență, că permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri, iar, în vederea prelungirii valabilității permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului prevăzut de lege la structura de poliție competentă în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul sau reședința cu armele înscrise în permis. De asemenea, este prevăzută și posibilitatea prelungirii valabilității permisului de armă de către autoritatea competentă pentru o perioadă de 5 ani, dacă titularul îndeplinește condițiile prevăzute de lege [art. 14 alin. (1) lit. c)-f), h) și i)], iar armele destinate folosirii în condițiile legii au efectuată inspecția tehnică periodică. Pe de altă parte, prin art. 342 alin. (6) din Codul penal, legiuitorul a prevăzut că nedepunerea armei și a muniției la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

18. În acest context, Curtea observă că, astfel cum au fost formulate, criticile de neconstituționalitate conțin mai degrabă recomandări de lege ferenda în materie, în sensul dorit de autorul excepției și în funcție de interpretarea și modalitatea de aplicare concretă a legii în cadrul litigiului în care a fost invocată excepția. Or, astfel de argumente de fapt, precum și aprecierile personale formulate din perspectiva unor omisiuni de reglementare legislativă, nu pot fi primite și analizate de Curtea Constituțională, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În consecință, Curtea urmează a respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

19. Distinct de acestea, Curtea constată că dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate nici nu au incidență în cauză, având în vedere că prevederile criticate nu instituie norme care să reglementeze sau să afecteze în vreun fel dreptul la viață și la integritate fizică și psihică sau dreptul de proprietate privată. Totodată, Curtea observă că prin

Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, a reținut că, din examinarea sistematică a prevederilor Constituției, respectiv a titlului II care consacră drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, reiese faptul că dreptul de a obține permis de armă nu este un drept constituțional. Astfel, suspendarea permisului de portarmă nu poate duce, în mod mediat, la încălcarea dreptului la viață și la integritate fizică și psihică al persoanei, indiferent de calitatea sa specială, așa cum nici această calitate nu poate impune exercitarea dreptului în afara condițiilor prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 1.220 din 18 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008).

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 alin. (6) din Codul penal și ale

art. 25 din Legea nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Florian Caba în Dosarul nr. 1.005/337/2015 al Judecătoriei Zalău.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Zalău și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.