Decizia nr. 804/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2) și art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Daniel Marius Morar
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Cristina Cătălina Turcu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2) și
art. 21 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Sonia Maria Drăghici în Dosarul nr. 501/35/2011* al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 319D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă domnul avocat Silviu Faier din cadrul Baroului București pentru autorul excepției, cu împuternicire avocațială la dosar, și doamna Ioana Lazăr, director general în cadrul Direcției generale juridice, pentru Agenția Națională de Integritate, cu delegație la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Agenția Națională de Integritate a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost invocată și, pe cale de consecință, constatarea neconstituționalității textelor de lege criticate, în măsura în care din cuprinsul lor rezultă că Agenția Națională de Integritate poate evalua fapte petrecute anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 176/2010 , pentru care s-a pronunțat o soluție de clasare, potrivit dispozițiilor acestui act normativ. Textele de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 15 din Legea fundamentală, deoarece pentru fapte petrecute anterior datei de 2 septembrie 2010, data publicării
în Monitorul Oficial al României, procedura de evaluare se efectua potrivit dispozițiilor
care au fost constatate neconstituționale prin
Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 . Conform textelor de lege criticate, aceleași fapte, anterioare publicării
Legii nr. 176/2010 , au făcut obiectul evaluării sub imperiul acesteia. Este adevărat că legiuitorul și-a propus reglementarea situațiilor tranzitorii prin
art. 34 din Legea nr. 176/2010 , însă redeschiderea dosarelor întocmite pentru fapte săvârșite anterior intrării în vigoare a
și întocmirea rapoartelor de evaluare în temeiul actului normativ menționat reprezintă o aplicare retroactivă a prevederilor acestuia. Se apreciază că persoanele cu evaluări în curs la data publicării
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010
au un dezavantaj legal față de persoanele care primiseră soluții definitive până la publicarea acestei decizii, deoarece în privința primei categorii legea retroactivează.
5. Reprezentantul Agenției Naționale de Integritate solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește motivele pe care se întemeiază excepția, apreciază că acestea privesc aplicabilitatea legii, în principal. Arată, în esență, că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră poziția dominantă a acesteia în sistemul de drept, beneficiind de garanțiile specifice supremației sale, respectiv controlul general al aplicării Constituției, controlul constituționalității legilor, îndatorirea fundamentală de a fi respectată. Existența și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, având ca scop aplicarea cadrului legal ce reglementează integritatea în exercitarea funcției publice, evidențiază natura constituțională a articolelor din
Legea nr. 176/2010 . O lege adoptată produce și trebuie să producă efecte numai pentru viitor, iar acestei reguli se circumscrie și
Legea nr. 176/2010 , cu toate că situațiile reglementate prin acest act normativ au generat de-a lungul timpului o serie de controverse, care au fost lămurite atât de Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de instanța constituțională. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat printr-o serie de decizii de speță, precum și printr-o soluție de unificare a jurisprudenței, adoptată în ședința din 30 iunie 2014, în sensul în care este respectat principiul neretroactivității legii civile, în ipoteza în care Agenția efectuează, în baza și ulterior intrării în vigoare a
Legii nr. 176/2010 , procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute și epuizate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dar în raport de dispozițiile de drept substanțial cuprinse în
Legea nr. 161/2003 . De asemenea, trebuie avută în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, prin care s-a statuat cu privire la principiul neretroactivității. Dacă s-ar admite raționamentul autorului excepției, referitor la încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, ar însemna ca persoanele care fac obiectul cercetării sub imperiul
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, să nu mai poată fi sancționate și să continue să exercite funcții publice în stare de incompatibilitate sau de conflict de interese.
6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la
Deciziile nr. 663 din 26 iunie 2012 , nr. 789 din 27 septembrie 2012, nr. 204 din 29 aprilie 2013, nr. 309 din 5 iunie 2014 și nr. 638 din 11 noiembrie 2014.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
7. Prin Încheierea din 13 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 501/35/2011* Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2) și
art. 21 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția a fost invocată de Sonia Maria Drăghici, într-o cauză având ca obiect o acțiune în anulare a raportului de evaluare întocmit după intrarea în vigoare a
pentru o faptă săvârșită anterior intrării acesteia în vigoare, care mai făcuse obiectul cercetării sub imperiul
Legii nr. 144/2007 , și cu privire la care Agenția Națională de Integritate adoptase soluția clasării ca urmare a
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 .
8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că pentru faptele săvârșite înainte de intrarea în vigoare a
Legii nr. 176/2010 , procedura de evaluare se realiza conform dispozițiilor
Legii nr. 144/2007 , declarate neconstituționale prin
Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 . Conform art. 10 lit. e) și f), precum și
art. 21 din Legea nr. 176/2010 , aceleași fapte, săvârșite anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, fac obiectul procedurii de evaluare conform legii în vigoare. Deși
art. 34 din Legea nr. 176/2010
a avut ca scop reglementarea situațiilor tranzitorii, prin acest text de lege nu s-a reglementat cu privire la evaluările în curs la data publicării
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 , în cazul cărora Agenția Națională de Integritate a adoptat soluții de clasare, în baza deciziei menționate. În acest context, se apreciază că redeschiderea dosarelor întocmite pentru fapte săvârșite anterior intrării în vigoare a
și întocmirea rapoartelor de evaluare în temeiul actului normativ menționat, reprezintă o aplicare retroactivă a prevederilor acestuia. Statul de drept presupune respectarea supremației Constituției, astfel încât o lege nu poate să înfrângă principiul constituțional al neretroactivității. Potrivit celor arătate de autorul excepției de neconstituționalitate, persoanele cu evaluări în curs la publicarea
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010
au un dezavantaj legal față de persoanele care primiseră soluții definitive până la publicarea acestei decizii, deoarece în privința primei categorii legea retroactivează. În concluzie, autorul excepției solicită admiterea acesteia în sensul că art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2), precum și
art. 21 din Legea nr. 176/2010
sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că Agenția Națională de Integritate poate evalua, după intrarea în vigoare a
Legii nr. 176/2010 , fapte săvârșite anterior.
9. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată și că dispozițiile art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2), precum și
art. 21 din Legea nr. 176/2010
sunt criticate de autor prin raportare la prevederile
art. 34 din Legea nr. 176/2010 , dispoziții ce cuprind norme de procedură și au ca obiect reglementarea situațiilor tranzitorii. În temeiul art. 725 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, aplicabil în cauză, aplicarea imediată a textelor de lege criticate nu contravine principiului neretroactivității legii.
10. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de Agenția Națională de Integritate, concluziile apărătorului autorului excepției, ale reprezentantului Agenției Naționale de Integritate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2), precum și
art. 21 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul conținut:
- Art. 10 lit. e) și f): "Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: [...]
e) evaluează conflicte de interese sau incompatibilități ale persoanelor care ocupă demnități sau funcții publice;
f) întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma evaluării, identifică elemente de încălcare a legislației privind regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al incompatibilităților, precum și, după caz, a legislației disciplinare, contravenționale sau penale."
- Art. 12 alin. (1) și (2): "(1) Agenția îndeplinește activitatea de evaluare prevăzută la art. 8 din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin
(2) Sesizarea din oficiu se face într-una din următoarele modalități:
a) pe baza unui raport de sesizare, întocmit de președintele Agenției;
b) pe baza unei note întocmite de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate; în cazul în care aceasta respinge propunerea de sesizare din oficiu, refuzul motivat se transmite președintelui Agenției, pentru a dispune fie începerea verificărilor, fie menținerea propunerii."
- Art. 21: "(1) Dacă, după exprimarea punctului de vedere al persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a informării de către persoana care face obiectul evaluării, inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei incompatibilități, întocmește un raport de evaluare.
(2) În lipsa confirmării prevăzute la alin. (1), inspectorul de integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea unei noi proceduri de comunicare.
(3) Raportul de evaluare va avea următorul cuprins:
a) partea descriptivă a situației de fapt;
b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă acesta a fost exprimat;
c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de incompatibilitate;
d) concluzii.
(4) Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare."
14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și respectarea supremației Constituției și a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică articolele art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2), precum și
art. 21 din Legea nr. 176/2010 , care reglementează evaluarea și întocmirea raportului cu privire la constatarea conflictului de interese. Motivarea nu privește, însă, conținutul normativ al textelor de lege criticate, ci constituie o critică la modul de interpretare și aplicare al acestora de către Agenția Națională de Integritate, în situația specială în care se află autorul - întocmirea unui raport de evaluare sub imperiul
- ca urmare a unei sesizări pe acest act normativ, pentru aceeași faptă care s-a aflat în procedură de evaluare sub imperiul
Legii nr. 144/2007 , clasată ca urmare a
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 .
16. Curtea observă că situația autorului excepției s-a ivit ca urmare a perioadei tranzitorii dintre momentul publicării
Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010, și momentul intrării în vigoare a
(5 mai 2010 - 5 septembrie 2010). În această perioadă, toate faptele care erau cercetate potrivit prevederilor
au fost clasate de Agenția Națională de Integritate. După intrarea în vigoare a
Legii nr. 176/2010 , pentru aceleași fapte, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din nou, în temeiul acestui act normativ.
17. Curtea reține că aprecierea asupra modului de interpretare și aplicare a legii de către Agenția Națională de Integritate aparține instanțelor de drept comun, în cadrul controlului judiciar realizat de acestea, iar nu Curții Constituționale. Asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată", iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, astfel încât excepția va fi respinsă ca inadmisibilă.
18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2) și
art. 21 din Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Sonia Maria Drăghici în Dosarul nr. 501/35/2011* al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, DANIEL MARIUS MORAR Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.