Decizia nr. 764/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a dispozițiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 304/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind organizarea judiciară
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, precum și a dispozițiilor art. 191 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Arvunescu în Dosarul nr. 23/109/2014/a6 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.352D/2015.
2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsă fiind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către autorul excepției prin care acesta solicită admiterea acesteia.
3. Având cuvântul, autorul excepției face referire la existența unei excepții de neconstituționalitate similare, aflată pe rolul Curții Constituționale. Solicită acordarea unui termen de judecată în scopul conexării celor două dosare. De asemenea, solicită disjungerea celor două excepții de neconstituționalitate din dosarul aflat la termen. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii. Președintele Curții Constituționale, în temeiul
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , respinge cererea formulată.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate care solicită admiterea acesteia. Susține că modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, inclusiv repartizarea aleatorie a cauzelor, țin de procedura de judecată care, potrivit art. 126 din Constituție, trebuie reglementată prin lege. Or, prevederile din
privind organizarea judiciară permit ca aceste elemente să fie reglementate prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, ceea ce contravine Legii fundamentale. În ceea ce privește incidentele procedurale, în speță cererea de recuzare, repartizarea cauzelor se face completului imediat următor, fără respectarea principiului repartizării aleatorii. Dispozițiile Codului de procedură civilă nu fac distincție între cereri introductive și cereri incidentale în instanță, astfel încât nici în ceea ce privește repartizarea cauzelor nu ar trebui făcută această distincție.
5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară sunt norme tehnice, prin care legiuitorul, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, a statuat că modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Cu privire la dispozițiile art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă, arată că acestea consacră principiul exercitării cu bună-credință a drepturilor procesuale stabilind sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora. Ele nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului liberului acces la justiție și dreptului la apărare. Dimpotrivă, art. 191 din Codul de procedură civilă conține suficiente garanții pentru respectarea dreptului la apărare și eliminarea arbitrariului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
6. Prin Încheierea din data de 9 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23/109/2014/a6, Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și ale art. 191 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Arvunescu cu ocazia soluționării unei cereri de reexaminare a amenzii judiciare.
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, deși repartizarea cauzelor în mod aleatoriu este o normă de organizare judiciară cu rang de principiu, aceasta nu se mai aplică în cazul cererilor incidentale ca cea prin care se solicită recuzarea unui complet. Astfel, cererea de recuzare se repartizează pe baza unui criteriu nealeator, și anume completul imediat următor, care judecă aceeași materie, potrivit art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Permițând acest lucru, dispozițiile
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
sunt neconstituționale, contravenind prevederilor art. 24 alin. (3) din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pe de-o parte, și art. 11 și
art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , pe de altă parte. Repartizarea cererii de recuzare a unui complet stabilit pe un criteriu nealeator nu doar încalcă prevederile Constituției, ci aduce și o vătămare efectivă a drepturilor procesuale, prin aceea că un complet incompatibil este învestit să soluționeze cererea de recuzare și alte incidente procedurale, fără a putea fi recuzat.
8. În continuare, susține că dispozițiile art. 191 din Codul de procedură civilă, precum și cele ale art. 12 și art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din același act normativ sunt neconstituționale, încălcând prevederile art. 127 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Făcând aplicarea abuzivă a dispozițiilor art. 12 și art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a), coroborate, ce s-a soldat cu aplicarea unei amenzi judiciare, instanța a încălcat dreptul reclamantului de a participa la ședința de judecată. Pe cale de consecință și dispozițiile art. 191 sunt neconstituționale, deoarece, "achiesând la încălcarea dreptului corelativ al cetățeanului de a participa la ședința de judecată, și instanța de reexaminare a încălcat astfel acest drept, prin urmare publicitatea ședinței de judecată".
9. Tribunalul Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ce privește nerespectarea art. 127 din Constituție, arată că, în jurisprudența Curții Constituționale, s-a statuat că principiul publicității nu are un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acesta, cu atât mai mult cu cât aceste derogări privesc soluționarea unor incidente apărute în cadrul unor cauze ce se soluționează cu respectarea articolului 127. Totodată, apreciază ca nefondată critica adusă dispozițiilor art. 191 din Codul de procedură civilă. Textul de lege criticat asigură garanții pentru respectarea prezumției de nevinovăție, prin stabilirea principiului contradictorialității, precum și prin darea în competența altui complet a soluționării cererii de reexaminare a amenzii judiciare.
10. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 , arată că aceasta este neîntemeiată. În acest sens, face referire la
deciziile Curții Constituționale nr. 1.561/2011
și
nr. 513/2012 . De asemenea, arată că, prin
Decizia nr. 105/2011 , Curtea Constituțională a reținut că, în condițiile în care reglementarea competenței și a procedurii de judecată se află în aria de reglementare a legiuitorului, instituirea unui regim juridic derogatoriu de la dreptul comun, stabilit tot de către acesta într-un domeniu care, prin specificul său, face necesară o asemenea reglementare, nu conține niciun aspect de neconstituționalitate.
11. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14. În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate Curtea observă că, deși autorul excepției aduce critici atât dispozițiilor
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
și dispozițiilor art. 191 din Codul de procedură civilă, cât și celor ale art. 12 și art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din același cod, instanța de judecată, fără a analiza întrunirea condițiilor de admisibilitate referitoare la fiecare dintre dispozițiile vizate, a sesizat instanța de contencios constituțional doar cu excepția de neconstituționalitate a
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară și a art. 191 din Codul de procedură civilă.
15. Astfel, având în vedere cele reținute prin
Decizia nr. 122 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, precum și motivarea autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul acesteia îl constituie dispozițiile
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, precum și dispozițiile art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și
art. 191 din Codul de procedură civilă. Legea nr. 304/2004
a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Dispozițiile criticate au următorul conținut:
-
Articolul 139
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 : "(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se stabilesc: [...]
b) modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității.";
- Art. 12 din Codul de procedură civilă: "(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.
(2) Partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, și la plata unei amenzi judiciare.
(3) De asemenea, partea care nu își îndeplinește cu bună-credință obligațiile procesuale răspunde potrivit alin. (2).";
- Art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă: "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei:
a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;";
- Art. 191 din Codul de procedură civilă: "(1) Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.
(2) Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
(3) În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.
(4) Încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă."
16. În opinia autorului excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 126 alin. (2) referitor la competența instanțelor judecătorești și art. 127 referitor la caracterul public al dezbaterilor. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin cererea formulată la data de 11 iunie 2015, autorul excepției de neconstituționalitate a solicitat reexaminarea amenzii judiciare care i-a fost aplicată prin Încheierea de ședință din data de 10 martie 2015, încheiere pronunțată în cadrul soluționării unui litigiu de muncă - contestație privind o decizie de concediere. La data de 1 iulie 2015, autorul excepției formulează cerere de recuzare a președintelui completului învestit cu soluționarea cererii de reexaminare, prin încheierea pronunțată la aceeași dată, cererea de recuzare fiind respinsă. Ulterior, la data de 7 septembrie 2015, a formulat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
și a celor ale art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă, instanța de contencios constituțional fiind sesizată prin Încheierea din 9 septembrie 2015 a Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale. Prin aceeași încheiere, s-a revenit asupra sancțiunii amenzii, reclamantul fiind exonerat de obligația de plată a acesteia.
18. Cu privire la excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 , Curtea observă că autorul excepției formulează criticile de neconstituționalitate din perspectiva repartizării și soluționării cererilor de recuzare. Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că dispozițiile
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 , din perspectiva criticată de autorul excepției, nu au legătură cu soluționarea cauzei, și anume soluționarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare. Astfel, conform
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Or, "legătura cu soluționarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului.
19. Prin urmare, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, acestea neavând legătură cu soluționarea cauzei.
20. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost formulată, Curtea observă că autorul acesteia susține, în esență, că, aplicându-i amenda judiciară, instanța de judecată l-a pus în imposibilitatea de a participa la ședințele de judecată, ceea ce contravine prevederilor constituționale invocate.
21. Curtea apreciază că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, în realitate, fiind nemulțumit de aplicarea legii de către instanță în cazul său. Astfel, Curtea constată că motivarea excepției de neconstituționalitate relevă aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța de judecată, probleme ce nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, potrivit
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea acesteia, asigură controlul de constituționalitate prin raportare la prevederile Legii fundamentale. Curtea a statuat în jurisprudența sa că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "(...) prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", astfel încât urmează să respingă și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă, ca inadmisibilă.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, precum și a dispozițiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) și art. 191 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Arvunescu în Dosarul nr. 23/109/2014/a6 al Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.