Decizia nr. 867/2015

Daniel Marius Morar

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Benke Karoly

- magistrat-asistent-șef

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Raluca Deniza Bejan în Dosarul nr. 5.821/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 844D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24 noiembrie 2015, în prezența autoarei excepției de neconstituționalitate și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și

art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , a dispus amânarea pronunțării pentru data de 10 decembrie 2015, dată la care Curtea a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Sentința civilă nr. 1.160 din 24 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 5.821/2/2014, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Raluca Deniza Bejan într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei rezoluții a Inspecției Judiciare, cuprinzând propunerea adresată ministrului justiției de clasare a sesizării înaintate de către aceasta în temeiul

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 .

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se apreciază că rezoluția Inspecției Judiciare cuprinzând verificarea prealabilă și propunerea de clasare a sesizării formulate conform

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004

nu poate fi atacată în justiție, contrar art. 21 din Constituție. De asemenea, în cazul în care ministrul justiției dispune clasarea lucrării, acesta ar trebui să emită un act administrativ motivat care să poată fi atacat în justiție.

5. Se mai arată că instituirea unei verificări prealabile pentru declanșarea cercetării disciplinare prealabile este o măsură exagerată și păguboasă atât timp cât nu reprezintă nicio garanție de transparență și contradictorialitate. Prin formularea folosită, ea poate fi ușor confundată cu cercetarea disciplinară prealabilă și creează un regim special de cercetare disciplinară în privința magistraților față de celelalte categorii de personal. Verificarea prealabilă este o noțiune insuficient concepută și descrisă, constituindu-se într-un obstacol în calea aflării adevărului. De aceea, era mai mult decât suficientă reglementarea doar a cercetării disciplinare prealabile ca procedură simplă, accesibilă și ușoară pentru accesul la procedura disciplinară a magistraților.

6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, menționând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale referitoare la accesul liber la justiție ( Decizia nr. 221 din 21 aprilie 2005 ). De asemenea, mai precizează că dispozițiile legale criticate sunt accesibile, precise și previzibile.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile autoarei excepției de neconstituționalitate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care au următorul cuprins:

"(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) și (2) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data solicitării formulate de titularul acțiunii disciplinare potrivit alin. (1) sau de la data sesizării Inspecției Judiciare potrivit alin. (2). Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură."

11. Curtea reține că verificarea prealabilă a fost efectuată de Inspecția Judiciară ca urmare a unei sesizări formulate de ministrul justiției în temeiul

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 , potrivit căruia: "(1) În cazurile în care ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt titulari ai acțiunii disciplinare, aceștia pot sesiza Inspecția Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori." În consecință, Curtea, având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și obiectul cauzei deduse judecății instanței de fond, constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (3), raportate la cele ale alin. (1) al aceluiași articol, precum și ale alin. (4) lit. a) din

Legea nr. 317/2004 , acest din urmă text având următorul cuprins: "(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare:

a) inspectorul judiciar transmite, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea acestora, ministrului justiției, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o propunere de clasare, dacă Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile alin. (1)."

12. Autoarea excepției de neconstituționalitate invocă în susținerea acesteia dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 52 alin. (3) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 134 alin. (2) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că titulari ai acțiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârșite de judecători, procurori și magistrați-asistenți sunt, pe de o parte, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz [art. 45 alin. (1)], iar, pe de altă parte, Inspecția Judiciară [art. 45 alin. (2)], ambele categorii de titulari ai acțiunii disciplinare acționând din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane interesate. În ipoteza

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 , aplicabilă în cauză, sesizarea formulată este supusă unei verificări prealabile de către Inspecția Judiciară. În situația în care aceasta constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, prin rezoluție, propune titularului acțiunii disciplinare de la art. 45 alin. (1) clasarea sesizării formulate. Titularul acțiunii are posibilitatea să claseze sesizarea, caz în care comunică rezultatul persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare; să solicite completarea verificărilor prealabile efectuate sau să dispună începerea cercetării disciplinare prealabile. În situația în care Inspecția Judiciară constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, prin rezoluție, propune titularului acțiunii disciplinare de la art. 45 alin. (1) începerea cercetării disciplinare prealabile. Primind propunerea, titularul acțiunii disciplinare de la art. 45 alin. (1) poate dispune începerea cercetării disciplinare prealabile.

14. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că verificarea prealabilă a sesizării este o etapă premergătoare și distinctă de cercetarea disciplinară prealabilă. În această primă etapă "inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare" ( Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, paragraful 34), examinând, așadar, existența elementelor de fapt/drept imputate judecătorului/procurorului. O asemenea etapă premergătoare cercetării disciplinare prealabile nu este eo ipso contrară art. 1 alin. (4) din Constituție, fiecare dintre puterile statului exercitându-și atribuții și competențe proprii. Aprecierile autoarei excepției de neconstituționalitate în sensul că nu trebuia reglementată o fază distinctă de verificare prealabilă a sesizării și că toate aspectele imputate judecătorului/procurorului ar trebui analizate în etapa cercetării disciplinare prealabile sunt chestiuni care țin de opțiunea legiuitorului, și nu antamează probleme de constituționalitate a legii.

15. Curtea, prin

Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014 , precitată, a constatat, în ipoteza

art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004

(așadar, în situația în care titular al acțiunii disciplinare este Inspecția Judiciară), neconstituționalitatea caracterului definitiv al rezoluției de clasare a Inspecției Judiciare motivată de inexistența indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare, dat fiind că Inspecția Judiciară realiza, în acea ipoteză normativă, o analiză asupra fondului sesizării și, în consecință, pronunța o soluție asupra fondului nesusceptibilă a fi supusă cenzurii instanțelor judecătorești. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, rezoluțiile de clasare date de Inspecția Judiciară în faza de verificare prealabilă a sesizării, motivate de inexistența indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare, pot fi atacate în instanță. În schimb, în ipoteza normativă a art. 45 alin. (3) raportat la alin. (1) al aceluiași articol, Curtea observă că rezoluția Inspecției Judiciare nu are caracter decizional, ci aceasta conține o propunere, în sens de recomandare, de care titularul acțiunii disciplinare poate sau nu ține cont. Ca atare, prin rezoluția Inspecției Judiciare nici nu se clasează și nici nu se declanșează acțiunea disciplinară, ci doar se consemnează rezultatele verificărilor întreprinse cu privire la cele imputate judecătorului/procurorului și se propune o anumită soluție în considerarea situației de fapt/drept constatate; în consecință, rezoluția analizată este emisă în cursul procedurii verificării prealabile a sesizării și reprezintă, în realitate, un instrument de sprijin acordat titularilor acțiunii disciplinare în exercitarea competențelor lor legale. Întrucât "accesul liber la justiție se aplică numai cu privire la actele care produc efecte juridice în raport cu persoana vătămată" ( Decizia nr. 194 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 16 martie 2009), rezultă că sfera de protecție a acestui drept fundamental nu vizează actele care cuprind doar dispoziții de propunere/recomandare. Așadar, textul constituțional al art. 21 nu este aplicabil în privința rezoluției prin care se propune clasarea.

16. De altfel, în același sens, Curtea, prin

Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012, a statuat că posibilitatea ministrului justiției, a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a dispune începerea cercetării disciplinare prealabile, chiar și în ipoteza în care inspectorul judiciar a formulat o propunere de clasare, corespunde noului rol conferit acestor autorități și nu este de natură să aducă atingere autonomiei Inspecției Judiciare, ale cărei atribuții sunt de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, iar nu de substituire a celorlalți titulari ai acțiunii disciplinare. În absența unei puteri de decizie cu privire la începerea cercetării prealabile, după parcurgerea procedurii prevăzute de lege, respectiv după sesizarea Inspecției Judiciare și efectuarea de către aceasta a verificării prealabile, rolul noilor titulari ai acțiunii disciplinare ar fi pur formal.

17. Curtea mai reține că art. 52 alin. (3) din Constituție nu este aplicabil în cauză, acest text constituțional vizând răspunderea statului în situația erorilor judiciare, și nu răspunderea personală disciplinară a judecătorului/procurorului. De asemenea, reglementarea verificării prealabile nu încalcă rolul sau atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, reglementate prin art. 134 alin. (2) din Constituție, Inspecția Judiciară fiind parte a acestei autorități [structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, conform

art. 65 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 ], cu competențe în cercetarea abaterilor disciplinare săvârșite de judecători/procurori.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Raluca Deniza Bejan în Dosarul nr. 5.821/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 45 alin. (1), raportate la cele ale alin. (3), precum și ale alin. (4) lit. a) din

Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 decembrie 2015.