Decizia nr. 194/2009

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Eco Life Concept" - S.R.L. ClujNapoca în Dosarul nr. 7.149/211/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent arată că, la dosar, autorul excepției a depus o cerere de amânare motivată de situația sa medicală. Totuși, depune note scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate formulate.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune cererii formulate, Curtea, însă, respinge cererea de amânare a cauzei.

Pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.149/211/2007, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Eco Life Concept" - S.R.L. Cluj- Napoca într-o cauză privind soluționarea recursului declarat împotriva sentinței prin care a fost respinsă acțiunea sa, în temeiul

art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , ca inadmisibilă.

În motivarea excepției se susține că textul legal criticat îngrădește dreptul persoanei de a ataca notele de constatare întocmite de către Garda Financiară, deși acestea îi produc prejudicii de ordin moral și material.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost precizat, îl constituie dispozițiile

art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare. În realitate, critica de neconstituționalitate vizează numai

art. 205 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , text asupra căruia Curtea urmează să se pronunțe și care are următorul cuprins:

"(1) Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. [...]"

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă textele constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa justiției, ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Curtea, prin

Decizia nr. 687 din 12 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, a stabilit că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. În același sens, Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 927 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, sau

Decizia nr. 382 din 17 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2007.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția din deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este în realitate nemulțumit de faptul că nota de constatare întocmită de Garda Financiară, în conformitate cu art. 7 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, nu poate fi atacată în justiție, autorul subliniind că această îngrădire este prevăzută de normele de lucru interne ale Gărzii Financiare pct. 3.18. În dezvoltarea criticilor, autorul apreciază că nota de constatare a Gărzii Financiare este un act administrativ și, prin urmare, având această calificare juridică, ar trebui să poată fi contestat în justiție.

Or, este de observat că un astfel de înscris nu are caracterul unui act administrativ fiscal în înțelesul legii, ci doar un act preparatoriu pe baza căruia organele fiscale stabilesc obligații fiscale în sarcina contribuabilului sau organele de urmărire penală dispun începerea urmăririi penale pentru fapte ce se constituie în infracțiuni.

Prin urmare, așa cum în mod constant a statuat Curtea, accesul liber la justiție se aplică numai cu privire la actele care produc efecte juridice în raport cu persoana vătămată.

De altfel, și în activitatea altor organe de control regăsim astfel de înscrisuri constatatoare ale unor situații de fapt pe baza cărora organele abilitate emit acte administrative, cum ar fi actele de control ale Curții de Conturi sau ale Departamentului pentru Lupta Antifraudă.

Rezultă, cu forța evidenței, că actele de control constatatoare ale unor situații de fapt nu pot forma obiectul unor cereri adresate instanțelor de contencios administrativ din moment ce acestea nu produc, în mod direct, efecte juridice cu privire la persoana controlată.

Sub acest aspect, nu are nicio relevanță că astfel de acte de control se pot constitui în sesizări adresate organelor competente să dispună măsurile legale ce se impun în raport cu situația de fapt reținută. În consecință, Curtea nu poate reține în niciun fel încălcarea textului constituțional al art. 21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 205 alin. (1) teza întâi din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Eco Life Concept" - S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 7.149/211/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009.