Decizia nr. 645/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) și ale art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Varga Attila
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) și ale art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Horia Liviu Lascu, în Dosarul nr. 38.569/3/CA/2014 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.785D/2015 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal răspunde autorul excepției, prezent personal și asistat de avocat Ilie Drăgulin, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului avocat Ilie Drăgulin, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând, pe larg, motivele formulate în fața instanței de judecată, cuprinse în notele scrise ale autorului excepției care au însoțit încheierea de sesizare a Curții, aflate la dosarul cauzei.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere că, în această materie, există precedent constituțional. Referitor la susținerea că drepturile prevăzute de dispozițiile
nu puteau fi luate fără retragerea titlurilor de către Președintele României, apreciază că, sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Încheierea din 26 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 38.569/3/CA/2014, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Horia Liviu Lascu, "în solidar cu Asociația Liga Națională a Luptătorilor din Decembrie 1989 București", într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în contencios administrativ, referitoare la eliberarea certificatului de revoluționar preschimbat potrivit dispozițiilor
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază, în esență, că, prin instituirea unor termene de decădere din dreptul de a depune documentația pentru preschimbarea certificatului de revoluționar și a procedurii stabilite de
art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 , se încalcă prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, precum și dispozițiile internaționale care califică dreptul la indemnizația reparatorie acordată revoluționarilor ca fiind un drept patrimonial, care nu poate fi suspendat sau anulat decât în caz de stare de necesitate, război sau calamitate naturală. Astfel, autorul excepției consideră că o lege nu poate să anuleze, fără existenta unui proces, o calitate obținută de o persoană ori drepturile aferente titlului de revoluționar deținut. Totodată, se susține că lipsirea de aceste drepturi, stabilite prin
Legea nr. 42/1990 , îi afectează integritatea fizică și psihică, întrucât nu mai beneficiază de asistență medicală gratuită, medicamente gratuite și de indemnizația lunară reparatorie.
7. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, întrucât ele prevăd doar procedura, aceeași pentru toate persoanele aflate în aceeași situație, prin care este asigurată preschimbarea certificatelor doveditoare.
8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă. Totodată, consideră că prevederile art. 22 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente în cauză, argumentele expuse de autorul excepției fiind doar aprecieri subiective față de consecințele directe ale aplicării normelor la situația sa. Cu privire la criticile raportate la prevederile art. 47 alin. (1) și art. 53 din Constituție, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013 , în sensul libertății legiuitorului de a alege, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii altor obligații ale statului, măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și de a stabili condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, potrivit deciziei amintite, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială care nu sunt consacrate în mod expres în textul Constituției. În final, menționează
Decizia nr. 412 din 16 mai 2006 , prin care Curtea Constituțională a statuat că textele de lege criticate nu contravin art. 53 din Constituție, ci constituie o reglementare dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 9 alin. (1) și (5) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Însă, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise, prin care autorul excepției de neconstituționalitate își motivează criticile formulate, rezultă că, în realitate, obiect al excepției îl constituie și
art. 10 din Legea nr. 341/2004 . Prin urmare, Curtea reține spre analiză excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) și ale art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:
- Art. 9 alin. (1) și (5): "(1) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv [...].
(5) Contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.";
- Art. 10: "(1) Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) și ale art. 9 alin. (5) și care, în termen de 6 luni, nu fac contestație își pierd calitatea deținută anterior.
(2) Persoanelor care au participat la Revoluție, dar nu se încadrează în criteriile prevăzute de
Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , cu modificările ulterioare, li se va atribui calitatea onorifică de participant la Revoluția română din decembrie 1989, în condițiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi."
13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică, art. 47 referitor la nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la proprietate.
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu,
Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012, și
Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016.
15. Astfel, în ceea ce privește pretinsul caracter discriminator al textelor de lege criticate, Curtea a arătat că toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor art. 16 din Constituție.
16. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale privind dreptul de proprietate, dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și corporală și dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a apreciat că sunt relevante cele reținute prin
Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 ,
Decizia nr. 412 din 16 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, și
Decizia nr. 521 din 15 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, în sensul că dreptul de a obține titlul de "luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite" nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege. Așa fiind, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
17. De asemenea, Curtea a reținut că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituției este condiționată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancțiunile nerespectării acestor cerințe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exercițiului drepturilor respective.
18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Horia Liviu Lascu, în Dosarul nr. 38.569/3/CA/2014 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 9 alin. (1) și (5) și ale art. 10 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 1 noiembrie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.