Decizia nr. 737/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Marian Staș în Dosarul nr. 39.877/3/2016 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 2.471D/2016 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocatul Răzvan Gheorghe, din cadrul Baroului Buzău, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.666D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 , excepție ridicată de Alin Iliescu în Dosarul nr. 2.348/87/2016 al Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal, și în Dosarul nr. 2.669D/2016 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Margareta Popica-Loghin în Dosarul nr. 6.683/99/2016 al Curții de Apel Iași - Secția civilă.

4. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepției în Dosarul nr. 2.669D/2016, Margareta Popica-Loghin. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

6. Avocatul autorului excepției în Dosarul nr. 2.471D/2016 și autoarea excepției în Dosarul nr. 2.669D/2016 sunt de acord cu conexarea cauzelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor.

8. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.666D/2016 și nr. 2.669D/2016, la Dosarul nr. 2.471D/2016, care a fost primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției Marian Staș, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. Susține, în esență, că prevederile

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

creează inegalități și îngrădesc dreptul de a fi ales, deoarece impun aceleași obligații de reprezentativitate atât pentru candidații independenți, cât și pentru candidații diverselor forme de asociere, care participă la alegeri. Astfel, în cazul candidaților independenți, obligația de a prezenta lista cu susținători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători, este disproporționată și împovărătoare.

10. Având cuvântul, autoarea excepției Margareta Popica-Loghin solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate aduse

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

și susține că pragul de minimum 1.000 de alegători, la care textul legal criticat face referire, este inaplicabil în practică. Depune note scrise.

11. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Precizează că instituirea unui criteriu de reprezentativitate pentru candidații independenți în alegeri are un caracter rezonabil, acesta fiind conform Legii fundamentale și Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția. Invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la prevederile

art. 30 din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, normă al cărei conținut este similar celui al

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

12. Prin Încheierea din 31 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 39.877/3/2016, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marian Staș într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva respingerii candidaturii.

13. Prin Sentința nr. 605 din 31 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.348/87/2016, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alin Iliescu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva respingerii candidaturii.

14. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.683/99/2016, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Margareta Popica-Loghin, cu prilejul soluționării apelului împotriva Sentinței civile nr. 1.680 din 31 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Iași într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva respingerii candidaturii.

15. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate autorii susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, având în vedere că legea prevede aceeași condiție de reprezentativitate atât în cazul candidatului independent, cât și al formelor de asociere cu scop electoral. Formele de asociere cu scop electoral au dreptul de a propune cel puțin un număr de candidați egal cu numărul mandatelor aferente unei circumscripții electorale, numărul de susținători per candidat fiind mult mai mic, astfel că cetățenii care candidează independent au o sarcină disproporționată de a-și proba reprezentativitatea. Se susține că prevederile legale criticate edictează în mod discriminatoriu obligațiile ce revin cetățenilor care candidează independent, criteriul de discriminare fiind apartenența la o formă de asociere cu scop electoral. De asemenea, prevederile

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

sunt neconstituționale și prin statuarea numărului minim de susținători, de 1.000 de alegători, ce trebuie să se regăsească pe lista candidatului independent, întrucât niciunui candidat al unei forme de asociere cu scop electoral nu îi revine această obligație, din contră, aceștia putându-și proba reprezentativitatea prin prezentarea unui număr de susținători mai mic de jumătate din pragul de 1.000 de susținători.

16. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că

art. 54 din Legea nr. 208/2015

stabilește aceleași condiții minime de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească atât candidații independenți, cât și formele de asociere cu scop electoral. Legiuitorul a stabilit criterii obiective și generale de reprezentativitate pentru toți participanții la alegerile pentru o anumită circumscripție, atât partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, cât și candidați independenți. Apreciază că nu poate fi reținut caracterul discriminatoriu al prevederilor

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 , aceasta aplicându-se participanților la alegeri, fie candidat independent, fie partid politic. Pentru formele de asociere, legiuitorul a prevăzut alte condiții, care însă nu se regăsesc în cazul candidaților independenți. Astfel, pentru formele de asociere, legiuitorul a prevăzut o condiție suplimentară la

art. 54 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 . De asemenea, legiuitorul a stabilit pentru formele de asociere pragul electoral pentru intrarea în Parlament. Așadar, este la latitudinea legiuitorului instituirea condițiilor de participare la alegeri și de desfășurare a acestora, toate aceste etape trebuind să fie coroborate și integrate în procesul electoral în ansamblul său. În final, instanța judecătorească reține că

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

nu prezintă niciun viciu de neconstituționalitate în raport cu art. 37 din Constituție, legiuitorul instituind condițiile minime care trebuie îndeplinite de candidați, pentru a fi asigurată reprezentativitatea alegătorilor în rândul candidaților declarați aleși în urma alegerilor.

17. Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal consideră că, prin statuarea numărului minim de susținători de 1.000 de persoane ce trebuie să se regăsească pe lista candidatului independent, același număr fiind impus și formelor de asociere în scop electoral conform

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 , poate fi reținută încălcarea principiului nediscriminării, în forma indirectă, respectiv aplicarea aceluiași tratament unor persoane aflate în situații diferite (pentru formele de asociere în scop electoral și pentru candidații independenți). Această obligație legală pentru candidații independenți poate fi asimilată cu o sarcină excesivă, disproporționată privind reprezentativitatea, cu consecința limitării dreptului de a fi ales.

18. Curtea de Apel Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care prevederile

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

nu statuează o situație de inegalitate între cetățenii care își exercită dreptul de a fi ales și candidează independent, în dauna cetățenilor care își exercită dreptul de a candida în cadrul unor forme de asociere cu scop electoral.

19. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

20. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că instituirea minimului de 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători, reprezintă o garanție a exercitării dreptului de a fi ales, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură a împiedica buna desfășurare și finalizarea procesului electoral. În ceea ce privește aspectele de neconstituționalitate invocate, prin raportare la prevederile art. 37 din Constituție, apreciază că instituirea obligativității unui anumit prag de susținători nu încalcă dreptul fundamental de a fi ales, având în vedere anvergura acțiunilor pe care partidul politic este capabil să le desfășoare. Astfel, este firesc ca legiuitorul să condiționeze participarea la alegeri, pentru fiecare candidat, de prezentarea unei liste de susținători reprezentând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral, ca o garanție a reprezentativității acestora.

21. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autoarea excepției Margareta Popica-Loghin, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

22. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

23. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, care au următorul cuprins: "Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători."

24. În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 37 privind dreptul de fi ales.

25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă privind instituirea unor condiții pentru depunerea candidaturilor în alegeri, de către candidații independenți, a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens, sunt spre exemplu,

Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010,

Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016, și

Decizia nr. 360 din 24 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016.

26. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că legislația electorală din România a stabilit și stabilește condiția prezentării unei liste de susținători la depunerea candidaturii de către candidații independenți, condiție ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituțională. Instituirea acestei condiții reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcție sau demnitate publică își dovedește potențialul de reprezentativitate și care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exercițiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea și susținerea electoratului. Ca urmare, condiția instituită de legiuitor dă expresie, în esență, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituție referitoare la exercitarea suveranității naționale. Aceasta se aplică tuturor candidaților, în egală măsură și fără nicio discriminare, în caz contrar fiind încălcat art. 16 din Constituție.

27. Curtea a mai observat că, prin actuala reglementare, legislația se corelează cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), în sensul impunerii obligației colectării semnăturilor, care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele, prevăd că "i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripției respective."

28. Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reținut mai sus (minimum 1% din alegători), precum și instituirea unei condiții subsidiare referitoare la numărul minim de susținători țin de marja de apreciere a legiuitorului și vizează asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile elective. Nu se poate susține însă că în acest mod este golit de conținut dreptul de a fi ales, în sensul unei imposibilități de îndeplinire a condiției stabilite de lege. Din configurarea acesteia transpare voința legiuitorului de a nu conferi listelor de susținători un caracter pur formal. Astfel, absența stabilirii condiției susținerii candidaților independenți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători, ar avea ca efect înscrierea în competiția electorală a unor candidați cu o reprezentativitate nesemnificativă.

29. În plus, Curtea observă că spre deosebire de soluția legislativă precedentă consacrată de

art. 30 din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, asupra constituționalității căreia instanța de contencios constituțional s-a pronunțat prin

Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , precitată, soluția legislativă criticată cuprinsă în

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

instituie condiții mai puțin restrictive. Astfel, potrivit

art. 30 din Legea nr. 35/2008 , "Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 de alegători pentru Senat". Așa fiind, argumentele reținute în deciziile menționate sunt aplicabile a fortiori în prezenta cauză, astfel că, având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele statuate prin deciziile menționate mai sus își păstrează în mod corespunzător valabilitatea.

30. Distinct de aceasta, referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 16 din Constituție, prin prisma susținerii existenței unei pretinse discriminări între candidații independenți și cei ai formelor de asociere cu scop electoral, în privința numărului minim de susținători, de 1.000 de alegători, Curtea observă că prevederile

art. 54 din Legea nr. 208/2015

stabilesc aceleași condiții minime de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească atât candidații independenți, cât și partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Prin urmare, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, prevederile

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

nu încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Legea fundamentală.

31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Staș în Dosarul nr. 39.877/3/2016 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă, de Alin Iliescu în Dosarul nr. 2.348/87/2016 al Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal și de Margareta Popica-Loghin în Dosarul nr. 6.683/99/2016 al Curții de Apel Iași - Secția civilă și constată că prevederile

art. 54 alin. (3) din Legea nr. 208/2015

privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă, Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ fiscal, Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Iași - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2016.